Art. 990 Noul cod civil Incapacităţile speciale Capacitatea în materie de liberalităţi Dispoziţii comune
| Comentarii |
|
Dispoziţii comune
SECŢIUNEA a 2-a
Capacitatea în materie de liberalităţi
Art. 990
Incapacităţile speciale
(1) Sunt anulabile liberalităţile făcute medicilor, farmaciştilor sau altor persoane, în perioada în care, în mod direct sau indirect, îi acordau îngrijiri de specialitate dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):
a) liberalităţile făcute soţului, rudelor în linie dreaptă sau colateralilor privilegiaţi;
b) liberalităţile făcute altor rude până la al patrulea grad inclusiv, dacă, la data liberalităţii, dispunătorul nu are soţ şi nici rude în linie dreaptă sau colaterali privilegiaţi.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi în privinţa preoţilor sau a altor persoane care acordau asistenţă religioasă în timpul bolii care este cauză a decesului.
(4) Dacă dispunătorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescripţie a dreptului la acţiunea în anulare curge de la data la care moştenitorii au luat cunoştinţă de existenţa liberalităţii.
(5) În cazul în care dispunătorul s-a restabilit, legatul devine valabil, iar acţiunea în anularea donaţiei poate fi introdusă în termen de 3 ani de la data la care dispunătorul s-a restabilit.
| ← Art. 989 Noul cod civil Desemnarea beneficiarului... | Art. 991 Noul cod civil Incapacităţile speciale în materia... → |
|---|
1. Incapacitatea de a primi donaţii sau legate, prevăzută de lege, îi loveşte şi pe farmacişti, în cazul în care îşi depăşesc atribuţiile ce le revin în cadrul exercitării profesiunii lor şi intră în cadrul profesiunii medicilor, prin efectuarea de tratamente specifice acestei din urmă profesii. într-o atare situaţie, ei nu se mărginesc să furnizeze numai medicamente, aşa cum prevede meseria de farmacist, ci, indicându-le şi chiar administrându-le bolnavilor fără prescripţie medicală, procedează ca şi cum ar fi medici. în consecinţă, este firesc să fie atinşi, ca şi medicii, de
Citește mai mult
incapacitatea de a primi donaţii sau legate de la persoana îngrijită de ei în timpul bolii din a cărei cauză a murit [Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 826/1978, în I. Mihuţă, Repertoriu III, nr. 334, p. 141-142 şi în V. Terzea, Noul Cod civil, p. 915).2. Capacitatea este regula, incapacitatea este excepţia. Incapacităţile trebuie să fie expres reglementate de lege şi sunt de strictă interpretare.
3. Textul analizat prevede expres şi limitativ categoria persoanelor care nu pot fi beneficiare ale unei liberolitâţi.
4. Medicii, farmaciştii, alte persoane: aceste persoane nu pot primi legate sau donaţii de la cei pe care i-au îngrijit în timpul ultimei boli de care au decedat, dacă liberalitatea s-a făcut în perioada
Citește mai mult
îngrijirilor. Nu are relevanţă modalitatea în care se primeşte liberalitatea, ceea ce înseamnă că aceasta poate fi primită fie direct, fie indirect. Poate constitui o donaţie indirectă remiterea de datorie sau stipulaţia în favoarea unui terţ, cum ar fi, spre exemplu, constituirea în favoarea terţului a unei rente viagere fără vreo contraprestaţie din partea terţului.5. în categoria altor persoane pot fi incluşi: directorul spitalului unde este internat testatorul, superiorul medicului, proprietarul sau administratorul stabilimentului unde se află
testatorul, moaşele, infirmierele, persoanele care practică ilegal medicina, în general oricine ar putea influenţa voinţa testatorului şi l-ar putea determina să testeze în favoarea sa.
6. Pentru a opera această incapacitate se cer întrunite anumite condiţii: a) medicul, farmacistul sau alte persoane să fi acordat dispunătorului îngrijire de specialitate, în mod regulat şi continuu; incapacitatea nu operează în cazul în care, spre exemplu, farmacistul vinde numai medicamente dispunătorului bolnav, în baza prescripţiei medicului; b) moartea să fi fost cauzată de boala de care a fost îngrijit; ca atare, incapacitatea nu va opera atunci când moartea s-a produs accidental, fără legătură cu boala dispunătorului; c) liberalitatea să se fi făcut în timpul bolii, în perioada îngrijirilor de specialitate; dacă liberalitatea s-a făcut în perioada în care dispunătorul era sănătos, ea este valabilă, chiar dacă mai târziu, în viitor, medicul sau farmacistul în favoarea căruia s-a făcut liberalitatea îl va trata pe dispunător de boala de care va muri.
7. Această incapacitate se bazează pe o prezumţie absolută de captaţie şi sugestie (M.B. Cantacuzino, Elementele dreptului civil, Ed. AII Educaţional, Bucureşti, ediţie îngrijită de G. Bucur, M. Florescu, Bucureşti, 1998, p. 336; Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 875/1969, în C.D. 1969, p. 155). Prin urmare, aceste persoane nu pot face dovada că liberalităţile sunt opera unei voinţe libere şi că gratificarea s-ar datora unor sentimente de prietenie sau rudenie.
8. Sancţiunea nerespectării acestei incapacităţi este nulitatea relativă.
9. Sunt exceptate de la această interdicţie: a) liberalităţile făcute soţului, rudelor în linie dreaptă sau colateralilor privilegiaţi; este vorba, spre exemplu, de ipoteza în care soţul medic este beneficiarul unei liberalităţi din partea soţiei sale, pe care o tratează de boala de care a murit; b) liberalităţile făcute altor rude până la al patrulea grad inclusiv, dacă, la data liberalităţii, dispunătorul nu are soţ şi nici rude în linie dreaptă sau colaterali privilegiaţi.
10. Preoţii sau alte persoane care au acordat dispunătorului asistenţă religioasă în cursul ultimei boli de care o murit: în cadrul sintagmei „preot" intră preoţii tuturor cultelor religioase, preoţii de mir (cei obişnuiţi, de parohie), diaconii, călugării, arhiereii, ieromonahii (monah cu funcţie de preot).
11. Pentru a opera această incapacitate sunt necesare următoarele cerinţe: a) preotul sau alte persoane să fi acordat dispunătorului asistenţă religioasă, tratament spiritual care ar fi fost de natură să influenţeze spiritul bolnavului, în mod continuu, în timpul bolii sale; incapacitatea nu operează în cazurile în care preotul l-a consolat sau încurajat numai ocazional pe dispunător pe timpul bolii sale, a împărtăşit pe bolnav sau i-a citit numai rugăciunile pentru moarte; instanţa de judecată va aprecia, pe bază de probe, dacă din partea preotului sau a altor persoane s-a acordat tratament spiritual care a fost de natură să influenţeze spiritul bolnavului, determinându-l în final să facă o liberalitate în favoarea acestora; c) moartea să fi fost cauzată de boala în timpul căreia s-a acordat asistenţa religioasă; ca atare, incapacitatea nu va opera atunci când moartea s-a produs accidental, fără legătură cu boala dispunătorului; d) liberalitatea să se fi făcut în timpul bolii, în perioada în care se acorda asistenţa religioasă.
12. Şi în acest caz suntem în prezenţa unei prezumţii absolute de captaţie şi sugestie.
13. Sancţiunea nerespectării acestei incapacităţi este nulitatea relativă.
14. Sunt exceptate de la această interdicţie: a) liberalităţile făcute soţului, rudelor în linie dreaptă sau colateralilor privilegiaţi; b) liberalităţile făcute altor rude până la al patrulea grad inclusiv, dacă, la data liberalităţii, dispunătorul nu are soţ şi nici rude în linie dreaptă sau colaterali privilegiaţi.
82
15. Ceea ce are relevanţă nu este calitatea persoanei (medic, farmacist, preot), ci asistenţa cu caracter de continuitate, repetat, acordată bolnavului de persoana care are una dintre calităţile vizate de lege. Astfel, nu este interzisă gratificarea unui prieten preot care nu l-a asistat religios pe defunct în timpul ultimei sale boli sau a unui prieten medic care nu l-a tratat pe defunct în timpul ultimei sale boli.
16. Termenul de prescripţie pentru acţiunea în anularea liberalităţii făcute categoriilor expres reglementate de norma analizată este cel general, de 3 ani, şi curge de la momente diferite, după cum dispunătorul a decedat din cauza bolii ori s-a restabilit. Astfel, dacă dispunătorul a decedat din pricina bolii, termenul de prescripţie de 3 ani curge de la data la care moştenitorii au luat cunoştinţă de existenţa liberalităţii. Dacă dispunătorul s-a restabilit, legatul devine valabil, iar acţiunea în anularea donaţiei poate fi introdusă în termen de 3 ani de la data la care dispunătorul s-a restabilit.
17. Liberalitatea făcută în favoarea uneia dintre categoriile de persoane mai sus enunţate, care au oferit asistenţă dispunătorului cu caracter de continuitate, este anulabilă, chiar dacă pentru a eluda interdicţia legală dispunătorul a recurs la interpunerea de persoane. Aceasta întrucât dispoziţia care sincer stipulată este anulabilă, rămâne anulabilă şi dacă este simulată (Fr. Deak, Tratat de drept succesoral, ed. a ll-a actualizată şi completată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2002, p. 169).
18. Nulitatea relativă poate fi invocată de moştenitorii dispunătorului ori, în cazul moştenirii vacante, de comună, oraş, municipiu (de la locul deschiderii moştenirii), unităţi ad-ministrativ-teritoriale cărora legea le recunoaşte vocaţie succesorală la întreaga moştenire.
Citește mai mult
profitul căruia s-a făcut dispoziţia, nu este el chiar erede în linie dreaptă. (3) Aceleaşi reguli sunt aplicabile în privinţa preoţilor (C. civ. 660 şi urm., 812)”.Spre deosebire de vechea reglementare, unde nu se prevedea sancţiunea nerespectării regulilor privind incapacităţile speciale, dar se considera că se impune sancţiunea nulităţii absolute (regulile fiind considerate prohibitive, şi nu de ocrotire pe criteriul apărării prestigiului acestor profesii), în actuala reglementare sancţiunea este nulitatea relativă.
Alin. (2) instituie excepţiile în materia incapacităţilor speciale:
– În materia donaţiilor: În actuala reglementare se lărgeşte sfera excepţiilor
Citește mai mult
prin care donatorul poate dispune prin donaţii în favoarea persoanelor care sunt medici, preoţi etc., sub condiţia ca aceştia să fie din categoria celor prevăzute la art. 990 alin. (2) NCC (soţ, rude etc.).– În materia legatelor: În actuala reglementare se lărgeşte sfera excepţiilor prin care testatorul poate dispune în favoarea persoanelor care sunt medici, preoţi etc., sub condiţia ca acestea să fie din categoria celor prevăzute la art. 990 alin. (2) (soţ, rude etc.).