Art. 992 Noul cod civil Simulaţia Capacitatea în materie de liberalităţi Dispoziţii comune
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Dispoziţii comune
SECŢIUNEA a 2-a
Capacitatea în materie de liberalităţi
Dispoziţii comune
SECŢIUNEA a 2-a
Capacitatea în materie de liberalităţi
Art. 992
Simulaţia
(1) Sancţiunea nulităţii relative prevăzute la art. 988 alin. (2), art. 990 şi 991 se aplică şi liberalităţilor deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau făcute unei persoane interpuse.
(2) Sunt prezumate până la proba contrară ca fiind persoane interpuse ascendenţii, descendenţii şi soţul persoanei incapabile de a primi liberalităţi, precum şi ascendenţii şi descendenţii soţului acestei persoane.
| ← Art. 991 Noul cod civil Incapacităţile speciale în materia... | Art. 993 Noul cod civil Noţiune Substituţiile fideicomisare... → |
|---|
1. Instanţele nu pot constata fără probe, numai pe baza unei prezumţii legale, că un act de vân-zare-cumpărare, privind pe un succesibil în linie dreaptă este, în realitate, o donaţie deghizată şi să dispună reducţiunea acesteia în limita cotităţii disponibile, atât timp cât actul nu s-a făcut cu sarcina unei rente viagere sau cu rezervă de uzufruct, deoarece prezumţia de liberalitate este instituită numai în situaţia în care în actul de înstrăinare cu titlu oneros se prevede o asemenea sarcină sau dezmembrământ al proprietăţii (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1150/1984, în
Citește mai mult
R.R.D. nr. 6/1985, p. 64 şi în M.M. Pivniceru, C. Susanu, D. Tâtâruşanu, op. cit., p. 119-120). Notă. înstrăinarea cu titlu oneros către un descendent ori un ascendent privilegiat sau către soţul supravieţuitor este prezumată a fi donaţie dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitaţiei sau în schimbul întreţinerii pe viaţă ori a unei rente viagere; prezumţia operează numai în favoarea descendenţilor, ascendenţilor privilegiaţi şi a soţului supravieţuitor ai defunctului, dacă aceştia nu au consimţit la înstrăinare (art. 1091 alin. (4) NCC).2. Acţiunea în constatarea (declararea) simulaţiei, prin care doi fraţi chemau în judecată pe cele două surori ale lor, spre a se constata că două acte de vânzare-cumpărare, prin care fiecare din ele au cumpărat câte un imobil de la părinţii lor, în realitate, donaţii deghizate, poate fi admisă numai în cadrul unei acţiuni în reducţiunea liberalităţilor făcute de autorii comuni ai părţilor (părinţii), deoarece prin necunoaşterea masei succesorale, este imposibil de stabilit care este rezerva succesorală şi cotitatea disponibilă, aşadar, în ce măsură donaţiile în litigiu sunt sau nu reductibile şi deci dacă reclamanţii au sau nu interesul de a cere, în cauză, constatarea simulaţiei (Trib. jud. Suceava, dec. civ. nr. 796/1985, în R.R.D. nr. 6/1986, p. 73 şi în M.M. Pivniceru, C. Susanu, D. Tătaruşanu, op. cit., p. 120-121).
Citește mai mult
(donatarul real), concomitent sau după întocmirea unui act (contraînscris) în care se precizează persoana adevăratului donatar.2. în materia legatelor, simulaţia poate constitui un instrument pentru nesocotirea regulilor privitoare la incapacitatea de a face liberalităţi, la incapacitatea de a primi liberalităţi, pentru fraudarea intereselor copiilor dintr-o căsătorie anterioară a defunctului, din afara căsătoriei acestuia sau a celor adoptaţi.
3. Ori de câte ori o liberalitate este deghizată sub forma unui contract cu titlu oneros ori când o liberalitate se face în favoarea unei persoane interpuse (în realitate, beneficiarul libe-ralităţii fiind o altă persoană), sancţiunea care intervine este nulitatea relativa a liberalităţii.
4. Sancţiunea nulităţii afectează atât actul secret, cât şi actul public, adică întreg actul simulatoriu.
5. Simulaţia trebuie dovedită potrivit art. 1292 NCC, aplicabil, conform art. 109 din Legea nr. 71/2011, numai în cazul în care contractul secret s-a încheiat după intrarea în vigoare a noului Cod civil, adică după data de 1 octombrie 2011, în condiţiile dreptului comun, de părţile actului simulat sau prin orice mijloc de probă de către terţi. Părţile pot dovedi simulaţia potrivit normelor de drept comun referitoare la dovada actelor juridice, adică prin contraînscris, exceptând situaţia în care acestea pretind că simulaţia ar avea caracter ilicit (realizată în scopul de a eluda dispoziţiile imperative ale legii sau prin care se încalcă interesele statului), când dovada se poate face cu orice mijloc de probă, deci inclusiv prin martori şi prezumţii. Terţii se pot prevala de orice mijloc de probă, atât timp cât ei nu au participat la încheierea actului şi deci nu au putut să-şi preconstituie un înscris doveditor al simulaţiei. Pentru aceştia actul secret are valoarea unui fapt juridic.
6. în materia simulaţiei, moştenitorii rezervatari sunt terţi pentru că apără un drept propriu, şi nu unul dobândit prin moştenire de la defunct, deci nu acţionează ca moştenitori universali (Fr. Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed. Actami, Bucureşti, 1996, p. 152).
7. Pentru a facilita dovada simulaţiei, se instituie o prezumţie legală de persoană interpusă în favoarea ascendenţilor, descendenţilor, soţului persoanei incapabile de a primi liberalităţi, ascendenţilor şi descendenţilor soţului acestei persoane. Prezumţia este una cu caracter relativ, care poate fi răsturnată prin proba contrară.
8. Totodată, conform art. 1033 alin. (2) NCC, în materia donaţiei, este prezumată persoană interpusă, orice rudă a donatarului la a cărei moştenire acesta ar avea vocaţie în momentul donaţiei şi care nu a rezultat din căsătoria cu donatorul. Şi această prezumţie este una relativă, ce se poate răsturna prin dovada contrară.
9. Prezumţia instituită în ultimul alineat al normei analizate dispensează persoana interesată să facă dovada simulaţiei prin interpunere de persoane, fiind suficient a se proba că legatul este în favoarea persoanelor indicate în textul legii ca fiind persoane interpuse.
10. Dovada simulaţiei prin interpunere de persoane trebuie făcută atunci când legatul este instituit în favoarea unei persoane care nu intră în categoria interpuşilor prevăzuţi de textul normei.
Se instituie o prezumţie relativă de interpunere pentru ascendenţii, descendenţii şi soţul persoanei incapabile să primească liberali tatea, precum şi pentru ascendenţii şi descendenţii soţului acesteia, spre deosebire de vechiul Cod civil, care îmbracă forma unei prezumţii absolute.