Art. 106 Noul Cod de Procedură Civilă Dispoziţii speciale Determinarea competenţei după valoarea obiectului cererii introductive de instanţă Competenţa materială

Articolul 106 NCPC corespunde fostului art. ^CPC 1865 şi reflectă principiul potrivit căruia momentul care interesează în stabilirea valorii obiectului cererii este acela al sesizării instanţei, deci al introducerii cererii de chemare în judecată, astfel încât competenţa instanţei nu este alterată de eventualele modificări survenite în ceea ce priveşte cuantumul valorii aceluiaşi obiect.

Modificările în privinţa cuantumului la care se referă art. 106 nu evocă instituţia modificării cererii de chemare în judecată [art. 204 alin. (1) NCPC], care afectează substanţial însuşi obiectul cererii de

Citește mai mult

chemare în judecată, nu numai sub aspect valoric. Dacă, în urma modificării obiectului cererii iniţiale, instanţa sesizată nu mai este competentă să soluţioneze cererea, nu există niciun impediment la dezînvestirea sa.

Or, art. 106 vizează majorarea ori reducerea cuantumului obiectului cererii, care reprezintă doar o precizare a cererii introductive de instanţă [art. 204 alin. (2) pct. 2 NCPC].

Nu este vorba despre precizarea cererii atunci când restrângerea sau majorarea pretenţiilor în cursul judecăţii are loc în urma îndreptării unei erori de calcul săvârşite cu prilejul evaluării pretenţiilor, astfel încât, într-o asemenea situaţie, instanţa urmează a-şi declina competenţa.

Articolul 106 nu face nicio distincţie în privinţa diferitelor situaţii care pot genera modificări ale cuantumului pretenţiilor, astfel încât nu este permisă nicio interpretare a normei care ar conduce la excepţii de la principiu, neprevăzute de legiuitor. în acest sens, art. 122 NCPC prevede că alte reguli de competenţă decât cele expres inserate în cod pot fi create doar prin modificarea codului.

Dată fiind modificarea esenţială a concepţiei legiuitorului în privinţa valorii obiectului cererii prin introducerea unor criterii certe de evaluare, se deduce că premisa aplicării dispoziţiei în discuţie este aceea a respectării de către reclamant a criteriilor legale din art. 98-106 NCPC. Dacă se constată că acestea nu au fost respectate, iar din lămuririle solicitate de către instanţă ori probele suplimentare administrate în condiţiile art. 131 NCPC, în vederea verificării competenţei, rezultă valoarea reală a obiectului cererii, nu există niciun impediment pentru declinarea competenţei de soluţionare a cererii.