Art. 1094 Noul Cod de Procedură Civilă Recunoaşterea de plin drept Recunoaşterea hotărârilor străine
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Recunoaşterea hotărârilor străine
Recunoaşterea hotărârilor străine
Art. 1094
Recunoaşterea de plin drept
Hotărârile străine sunt recunoscute de plin drept în România, dacă se referă la statutul personal al cetăţenilor statului unde au fost pronunţate sau dacă, fiind pronunţate într-un stat terţ, au fost recunoscute mai întâi în statul de cetăţenie al fiecărei părţi ori, în lipsă de recunoaştere, au fost pronunţate în baza legii determinate ca aplicabilă conform dreptului internaţional privat român, nu sunt contrarii ordinii publice de drept internaţional privat român şi a fost respectat dreptul la apărare.
| ← Art. 1093 Noul Cod de Procedură Civilă Noţiune Legea... | Art. 1095 Noul Cod de Procedură Civilă Condiţiile... → |
|---|
Citește mai mult
austriece ma preseaza sa fac pasaportul cat mai repede altfel primesc amenda. Am luat legatura cu o judecatoare din Alba Julia si dumneaiei mi-a zis ca nu stie despre ce vorbesc si ca imi trebuie advocat si trebuie sa deschid un nou proces. Ea nu poate recunoaste hotararea ca nu stie ce sa scrie... Cum se poate asa ceva? Unde este dreptul copilului mei? Tatal a fost condamnat inainte de acordarea custodiei la 3ani jum cu suspendare.... Va rog indrumati-ma!Multumesc
De la această regulă există o excepţie, în care recunoaşterea hotărârilor are loc de drept (automat). Cel mai adesea este vorba de hotărârile străine pronunţate în materia statutului personal al persoanelor fizice. în această materie, aşa cum am arătat, actele se bucură de o largă circulaţie internaţională. Pentru susţinerea ei, simplificarea regimului hotărârilor străine pronunţate în materie este crucială, aşa cum este instituit şi prin dispoziţia de faţă.
Dispoziţii asemănătoare
Citește mai mult
întâlnim şi în numeroase convenţii bilaterale de asistenţă juridică. Spre exemplu, art. 40 alin. (2) din Tratatul bilateral de asistenţă juridică cu Ucraina extinde sfera şi la hotărârile instituţiilor de tutelă şi curatelă, precum şi ale altor instituţii competente în cauzele civile, care prin caracterul lor nu trebuie executate.Pentru spaţiul european, art. 21 alin. (2) din Regulamentul Bruxelles II bis prevede că nu este necesară nicio procedură pentru actualizarea actelor de stare civilă ale unui stat membru pe baza unei hotărâri pronunţate în alt stat membru în materie de divorţ, separare de drept sau anulare a căsătoriei care nu mai poate fi supusă niciunei căi de atac în conformitate cu dreptul respectivului stat membru.
Consecinţa art. 1094 este faptul că aceste hotărâri nu vor mai parcurge procedura recunoaşterii şi încuviinţării executării hotărârilor străine. De altfel, dispozitivul unor asemenea hotărâri nu poate fi pus în mod concret în executare, doar, eventual, în măsura în care ofiţerul de stare civilă ar refuza înscrierea menţiunilor în registrul de stare civilă.
Recunoaşterea de iure are loc de regulă chiar în lipsa unui cadru juridic între România şi statul în care a fost emisă hotărârea, fără a fi necesară condiţia reciprocităţii. în acelaşi fel, hotărârile române vor fi recunoscute de plin drept în alte state.
Două aspecte sunt de semnalat în legătură cu aceste hotărâri. Mai întâi, este vorba despre o neconcordanţă între dispoziţia de mai sus şi cea înscrisă în art. 93 alin. (2)-(3) din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă. Potrivit acestora, înscrierea în actele de stare civilă a unor hotărâri străine, care se referă la statutul civil al cetăţenilor români, se face după recunoaşterea hotărârii străine de către tribunalul competent a soluţiona cererea de recunoaştere, respectiv tribunalul de pe raza judeţului unde îşi are sau a avut domiciliul persoana interesată. în situaţiile în care hotărârile străine sunt recunoscute, potrivit legii, de plin drept în România, înscrierea are loc în urma obţinerii avizului autorităţii competente.
în practică, această dispoziţie a fost adesea interpretată de unele oficii de stare civilă române în sensul că este necesară parcurgerea procedurii recunoaşterii în toate cazurile, multe instanţe fiind asaltate cu cereri în acest sens. în opinia noastră, această practică este greşită. Fără îndoială, hotărârile străine privind statutul civil sunt recunoscute de drept, inclusiv cele de divorţ. Chiar dacă, în ipoteza în care o hotărâre străină de divorţ s-ar referi şi la alte aspecte accesorii divorţului, pentru care ar fi necesară parcurgerea procedurii recunoaşterii, aceasta nu s-ar extinde şi asupra aspectelor legate de statutul civil.
în baza convenţiilor bilaterale de asistenţă juridică, statele îşi transmit reciproc asemenea hotărâri, în vederea înregistrării. Referitor la cetăţenii români, cel mai adesea asemenea comunicări au loc în raport cu Republica Ungară, hotărârile fiind transmise prin intermediul autorităţilor centrale ale celor două state, către autorităţile de stare civilă competente.
Al doilea aspect se referă la faptul că, în unele state, divorţul este pronunţat de autorităţi administrative sau notariale. De aceea, în acest caz, potrivit art. 1093, prin hotărâre străină se va înţelege, pe lângă actele de jurisdicţie contencioasă sau necontencioasă ale instanţelor judecătoreşti, şi cele notariale sau ale oricăror autorităţi competente dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene.