Art. 181 Noul Cod de Procedură Civilă Calculul termenelor Nulitatea actelor de procedură

CAPITOLUL III
Nulitatea actelor de procedură

Art. 181

Calculul termenelor

(1) Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:

1. când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;

2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte;

3. când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.

(2) Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 181 Noul Cod de Procedură Civilă Calculul termenelor Nulitatea actelor de procedură




pasca 25.03.2020
zilele nelucratoare sunt numarate potrivit art.215 din LEGEA 62/2011
Răspunde
pasca 25.03.2020
daca sunt numarate si zilele nelucratoare in cazul termenului prevazut de art 215 din LEGEA 62/2011
Răspunde
Barbu Aurelian 17.06.2016
Daca am primit actul de executare silita in data de sambata 11.06.2016, pana la ce data poate fi contestat la Judecatorie ?
Răspunde
milu bajenaru valentin 13.06.2016
calculul termenelor judiaciare in NCPC,este ""discriminatoriu,pe considerentul ca termenele sant de 30zile daca legea nu prevede altfel;;care lege??""restrangerea unui drept conform art 53 din Constitutie daca afecteaza dreptul si libertatile,este DISCRIMINATORIU..de cand instantele lucreaza si sambetele si duminicile si sarbatorile legale..??instantele tin pronuntarile si hotararile la ""sine die""si nu-i judeca nimeni.."??!!DECE nu s-a preluat din vechiul cod civil calculul numai pe zile lucratoare..si fara zile de posta??modernizam in detrimetul drepturilor omului ?? nu ajunge jaful cu
Citește mai mult legea retroactiv?? se fura de 26 ani din drepturi cu legea cum zicea basescu si de ""pisicu ponta""nu mai vorbesc de Tariceanu care cu oug.47/2005 a ""RAS TOT"' mie pensia din 2619 lei la 0,26 Roni..adica 26 banuti si se vrea presedinte..!! asta-i romania democrata originala Iliesciana!!!..Stat de drept..??unde??la jaf parlamentar..numai..//cu bine Milu 81 ani jefuit de toate drepturile constitutionale si inerente vietii,,Am luptat in87 si 89 pentru mine ,noi romanii cinstiti si copii nostrii ,,NU PENTRU JEFUITORI DE TARA SI
NEAM,,!!
Răspunde
paco 9.12.2013
1. Termenul pe ore. Termenul pe ore începe să curgă de la ora zero a zilei următoare.

Apreciem că „oro zero o zilei urmotoore", la care face referire noul cod, înlătură contradicţiile existente în jurisprudenţă în privinţa noţiunii de „miezul nopţii zilei următoare", prevăzută de reglementarea anterioară în art. 101 alin. (2). Ora zero a zilei următoare începe într-adevăr la miezul nopţii, dar a zilei curente. Ora zero este prima oră a zilei, întrucât la împlinirea orei 24,00 ziua se schimbă.

Spre exemplu, în reglementarea anterioară, termenul de 24 de ore pentru amânarea pronunţării ordonanţei
Citește mai mult preşedinţiale se calcula în practica judiciară astfel: dacă dezbaterile şi reţinerea cauzei în pronunţare au avut loc luni, termenul de 24 de ore începea de la ora 00,00 a zilei de miercuri, care corespundea miezului nopţii zilei următoare şi anume a celei de marţi, astfel încât termenul se finaliza la ora 00,00 a zilei de joi, adică miezul nopţii zilei de miercuri.

în actuala reglementare, termenul de 24 de ore pentru amânarea pronunţării ordonanţei preşedinţiale se va calcula distinct: dacă dezbaterile şi reţinerea cauzei în pronunţare au avut loc luni, ora zero a zilei următoare, şi anume a celei de marţi, va fi considerată drept punct de plecare a termenului, acesta fiind miezul nopţii zilei curente, astfel încât termenul se va împlini la ora 00,00 a zilei de miercuri (miezul nopţii zilei de marţi).

2. Termenul pe zile. Termenul pe zile se calculează potrivit sistemului exclusiv (pe zile libere), neintrând în calcul nici ziua în care a început să curgă, nici ziua când acesta se împlineşte.

Spre exemplu, termenul de 5 zile înaintea termenului de judecată pentru înmânarea citaţiei, instituit de art. 159 NCPC, se va calcula astfel: dacă termenul de judecată este stabilit pentru data de 10 a lunii, citaţia trebuie comunicată către parte cel mai târziu în data de 4 a lunii respective (numărându-se în fapt 7 zile, nu doar 5).

Având în vedere că şi termenele judecătoreşti sunt termene procedurale, stabilirea de către instanţă a unui termen de 5 zile înaintea termenului de judecată se va calcula tot în sistemul exclusiv. Stabilirea de către instanţă a unei zile fixe calendaristice nu mai implică un calcul al termenului.

Termenul de 15 zile pentru amânarea pronunţării, instituit de art. 396 alin. (1) NCPC, constituie tot un termen legol procedural, supus modului de calcul prevăzut la art. 181 alin. (1) pct. 2 NCPC (ca atare nu intră în calculul acestuia ziua reţinerii cauzei în pronunţare şi ziua pronunţării, după amânare). De asemenea, termenul de 30 de zile de la pronunţare pentru motivarea hotărârii, prevăzut de art. 426 alin. (5) teza I NCPC, se calculează potrivit sistemului exclusiv.

Prin excepţie de la regula de calcul a termenelor fixate pe zile, potrivit art. 163 alin. (4) teza a ll-a NCPC, termenele stabilite pentru comunicarea către destinatar a citaţiei depuse la sediul instanţei sau la cel al primăriei se calculează zi cu zi, calendaristic, iar nu potrivit sistemului exclusiv.

3. Termenele pe săptămâni, luni sau ani. Termenele pe săptămâni, luni sau ani se împlinesc în ziua corespunzătoare zilei de plecare din ultima săptămână, ultima lună sau ultimul an. Spre exemplu, termenul de o lună pentru revizuirea unei hotărâri judecătoreşti pentru minus petita se va calcula astfel: atunci când comunicarea hotărârii atacate avut loc la data de 10 a lunii august, cererea de revizuire trebuie formulată cel mai târziu la data de 10 a lunii septembrie.

Termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o zi corespunzătoare, se va socoti împlinit în ultima zi a lunii. De pildă, un termen de o lună care a început să curgă pe data de 31 octombrie 2012 s-a împlinit la data de 30 noiembrie 2012, ultima zi din această lună.

4. Zi nelucrătoare. Dacă ziua în care se împlineşte termenul cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează. Spre exemplu, dacă termenul s-ar împlini într-o zi de duminică, se va considera că acesta este prelungit până luni. Se impune însă menţionarea faptului că zilele nelucrătoare din cadrul termenului nu se scad la calculul acestuia.
Răspunde