Art. 413 Noul Cod de Procedură Civilă Suspendarea facultativă Suspendarea procesului Unele incidente procedurale
| Comentarii |
|
Unele incidente procedurale
SECŢIUNEA a 3-a
Suspendarea procesului
Art. 413
Suspendarea facultativă
(1) Instanţa poate suspenda judecata:
1. când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi;
2. când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel;
3. în alte cazuri prevăzute de lege.
(2) Suspendarea va dura până când hotărârea pronunţată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă.
(3) Cu toate acestea, instanţa poate reveni motivat asupra suspendării, dacă se constată că partea care a cerut-o nu are un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversând soluţionarea acestuia, ori dacă urmărirea penală care a determinat suspendarea durează mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fără a se dispune o soluţie în acea cauză.
| ← Art. 412 Noul Cod de Procedură Civilă Suspendarea de drept... | Art. 414 Noul Cod de Procedură Civilă Hotărârea de... → |
|---|
Va mulțumesc.
intreb in conditiile in care dosarele penale din ziua de astazi dureaza....
ori dacă urmărirea penală care a determinat suspendarea durează mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fără a se dispune o soluţie în acea cauză.
am depus plangere penala catre banca
acum o firma de recuperare mia scos casa la licitatie desi eu dau la baca aprote tot salaru
as putea opri executarea ori suspendarea hotarari de executare cat e cercetata banca si sa deshid un proces contra ei ptr abuz
1.1. Existenţa unei alte judecăţi. Articolul 413 alin. (1) pct. 1 NCPC presupune că soluţia
Citește mai mult
din proces depinde, în tot sau în parte, de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi şi care, odată stabilit prin hotărâre definitivă, poate fi invocat cu efectele lucrului judecat în orice alt proces, potrivit celor dispuse prin art. 431 alin. (2) NCPC.Aşadar, este necesar ca problema de a cărei dezlegare depinde soluţia din proces să facă obiectul unei alte judecăţi în curs de derulare, pe rolul unei instanţe judecătoreşti sau a altui organ de jurisdicţie, cerinţă care nu este îndeplinită dacă acea procedură este ea însăşi suspendată.
Astfel, nefinalizarea procedurii succesorale notariale în faţa notarului public nu poate fundamenta măsura suspendării facultative întrucât procedura menţionată nu reprezintă o judecată; similar, nici procedura derulată în faţa comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar constituite în baza Legii nr. 18/1991 nu poate fi asimilată activităţii de judecată la care textul face referire.
însă, procedura derulată în faţa Comisiei de reexaminare a O.S.I.M. are caracter juris-dicţional, întrucât are însuşirile unei activităţi de judecată şi, în plus, art. 53 alin. (14) din H.G. nr. 1134/2010 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 84/1998 dispune că: „Prevederile art. 51-53 referitoare la procedura de soluţionare a contestaţiilor se completează, în mod corespunzător, cu dispoziţiile Codului de procedură civilă".
Pentru suspendarea judecăţii în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 NCPC [reglementarea fiind identică celei din art. 244 alin. (1) pct. 1 CPC 1865] este necesar a se demonstra că soluţionarea pricinii depinde de dreptul ce face obiectul unei alte judecăţi, deci că se află într-un raport de interdependenţă.
1.2. Proces penal a cărui finalizare are influenţa hotărâtoare asupra hotărârii ce se va da. în ipoteza art. 413 alin. (1) pct. 2 NCPC, textul prevede în mod expres condiţia începerii urmăririi penale pentru o infracţiune ce ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, nefiind suficientă simpla sesizare a organelor de urmărire penală ori existenţa unor indicii în legătură cu săvârşirea unei infracţiuni, oricât de precise.
Se constată că textul în discuţie menţine formularea imperfectă a normei anterioare [art. 244 alin. (1) pct. 2 CPC 1865], întrucât judecata penală finalizată cu pronunţarea unei hotărâri definitive, prin dezlegările pe care le dă, este cea care ar putea avea o influenţă semnificativă asupra soluţiei în procesul civil a cărui suspendarea ar putea fi dispusă, iar nu infracţiunea care face obiectul procesului penal.
1.3. Alte cazuri de suspendare facultativă. Articolul 413 alin. (1) pct. 3 NCPC prevede că instanţa de judecată poate dispune suspendarea judecării cauzei „în alte cazuri prevăzute de lege".
Aceste alte cazuri prevăzute de lege se pot regăsi atât în dispoziţiile noului Cod de procedură civilă, cât şi în acte normative speciale, sens în care pot fi menţionate: art. 143 alin. (1) NCPC pentru ipoteza cererii de strămutare a procesului, când completul de judecată învestit cu soluţionarea cererii de strămutare poate dispune suspendarea judecării procesului la cererea celui interesat; art. 242 NCPC pentru situaţia când desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în sarcina sa în cursul judecăţii; art. 307 NCPC incident în cadrul procedurii de înscriere în fals; art. 520 alin. (4) NCPC, respectiv atunci când înalta Curte este sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cauzele similare aflate pe rolul altor instanţe decât cea care a făcut sesizarea pot fi suspendate până la soluţionarea sesizării; art. 1075 alin. (1) NCPC, în cazul litispendenţei internaţionale, instanţa română sesizată ulterior cu o cerere între aceleaşi părţi, având acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, putând suspenda judecata până la pronunţarea hotărârii de către jurisdicţia străină, când este previzibil că hotărârea străină va fi susceptibilă de recunoaştere sau executare în România.
2. Durata măsurii. în oricare dintre cazurile de suspendare facultativă, odată dispusă măsura aceasta durează, în principiu, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive [art. 413 alin. (2) NCPC], nu numai în materie penală, dar şi în materie civilă, date fiind dispoziţiile art. 634 NCPC.
Soluţia este o consecinţă firească, întrucât dependenţa între cele două cauze a fost apreciată la momentul dispunerii măsurii.
3. Revenirea motivată asupra suspendării judecătoreşti. De la regula irevocabilităţii suspendării consacrată în jurisprudenţa anterioară, legiuitorul a prevăzut în noul cod posibilitatea revenirii motivate asupra suspendării, sens în care dispune art. 413 alin. (3).
Instanţa are această posibilitate în două situaţii: dacă se constată că partea care a cerut-o nu are un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspendarea în condiţiile art. 413 alin. (1) pct. 1, tergiversând soluţionarea acestuia, şi dacă urmărirea penală care a condus la suspendarea procesului durează mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea în baza art. 413 alin. (1) pct. 2, fără a se dispune o soluţie în acea cauză.
Un comportament nediligent este o conduită a părţii contrară prevederilor art. 10 alin. (1) NCPC, potrivit cărora părţile au îndatorirea să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să îşi probeze pretenţiile şi apărările, să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.
în cea de-a doua ipoteză ce permite revocarea măsurii suspendării, dispoziţie prevăzută, de asemenea, în sensul celerităţii procedurii, legiuitorul stabileşte o limită de timp în cadrul căreia soluţia în procesul penal, deşi utilă instanţei civile, trebuie adoptată - un an de la dispunerea suspendării -, pentru a putea fi folosită ca mijloc de probă în procesul civil.
Deşi legea nu prevede în mod expres, în vederea revenirii motivate asupra măsurii suspendării instanţa va trebui să dispună repunerea cauzei pe rol din oficiu (sau la cererea părţii interesate care va semnala fie conduita nediligentă a părţii, fie împlinirea termenului de un an), în vederea verificării măsurii suspendării şi a reluării judecăţii, potrivit art. 415 pct. 4 NCPC; cu această ocazie, va verifica subzistenţa împrejurărilor ce au condus la suspendare şi incidenţa motivelor prevăzute de art. 413 alin. (3), astfel încât, dacă este cazul, va decide motivat revenirea asupra suspendării şi va proceda la reluarea judecăţii.
In baza acestui art.413 alin 1 pct.3 as avea si eu nevoie de o lamurire daca ma poate ajuta cineva.Respectiv am fost asociat unic intr-o societate care a urmat procedura simplificata a falimentului incepand cu data 02.05.2012 si la un moment dat DIICOT a solicitat suspendarea acesteia in baza art.224 c.pr.cv. alin.1,pct.2 (vechiul cod de procedura civila actualul art.413) iar urmarirea penala a durat pana in anul 2016 si conform n.c.p.cv in baza art.413 alin.1,pct.3 aceasta a durat mai mult de un an eu as putea solicita instantei finalizarea acestei proceduri intrucat acest lucru
Citește mai mult
imi impiedica dreptul de a deschide o societate si a-mi desfasura activitatea si existenta implicit.Va rog daca exista cineva sa imi raspunda la acest aspect daca este posibil sau acum in 2018 este tardiv sa mai solicit acest lucru avand in vedere din ce inteleg ca instanta ar fi trebui sa infaptuiasca acest lucru.
Multumesc