Art. 431 Noul Cod de Procedură Civilă Efectele lucrului judecat Dispoziţii generale Hotărârile judecătoreşti

BUNA ZIUA ,
Ma numesc TUDOSE DUMITRU locuiesc in orasul Ploiesti,tel.0726126367. In anul 2012 am facut Cerere de recalculare a pensiei la Casa Jud. de Pensii Ph.(C.J.P.Ph.) fiind anexata Adeverinta care atesta realizarea acestor venituri,si pentru care s-a platit contributia CAS, pentru perioada 1973-1990 . Conform deciziei nr 312732/21.ian.2013, C.J.P.Ph. respinge cererea de recalculare a drepturilor de pensie prin valorificarea sumelor reprezentand munca in accord global, intrucat acestea nu constituie spor cu caracter permanent conf. Anexei 15 din Normele de aplicare a prevederilor Legii

Citește mai mult

nr. 263/2010,aprobate prin HG nr. 257/ 2011. Nu am facut contestatie in termenul de 30 zile ,considerand ca aceasta este legea. Intre timp colegii mei care au facut contestatie si dupa care au dat in judecata C.J.P.Ph. au castigat in instanta. Consultand avocatul acesta mi-a comunicat ca pot da in judecata C.J.P.Ph.chiar daca nu am facut contestatie si ca atare am deschis dosar nr.6288/105/2015 impotriva C.J.P.Ph.pentru recalcularea pensiei cu luarea in considerare a veniturilor realizate in accord global. Conform Hotararii civile nr.2587din 21 sept. 2016 data de Tribunalul Prahova,Sectia Civila, mi se admite actiunea formulate si obliga C.J.P.Ph. sa emita o noua Decizie de pensionare prin care sa se recalculeze pensia retroactive,cu apel in termen de 30 zile. C.J.P.Ph.face apel,invocand lipsa procedurilor prealabile si Curtea de Apel Ploiesti, conform Hotararii civile nr. 228 din 27 ian.2017, schimba in tot sedinta apelanta in sensul ca admite exceptia lipsei procedurii prealabile invocate . In data de 30 ian. 2017 am depus din nou la C.J.P.Ph.Cerere pentru recalcularea pensiei anexand la dosar o noua Adeverinta care atesta realizarea acestor venituri si pentru care s-a platit contributia CAS., semnata si stampilata. In data de 18 sept. 2017 a avut loc primul termen si s-a amanat pentru data de 13nov. 2017 pentru ca parata sa depuna la dosar documentatia (ce documentatie nu stiu sa spun). Avocatul mi-a comunicat ca este posibil sa pierd in instanta deoarece C.J.P.Ph. a invocat “ AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT”art.430 din NCPC, urmand sa depuna la dosar Hotararea civila nr 228 /27 ian. 2017 data de Curtea de Apel Ploiesti care trebuie respectata. INTREBARE :ESTE POSIBIL ASA CEVA ??? si daca DA ce cai de atac trebuie sa mai fac si ce sanse de castig am??. Multumesc anticipat tuturor celor care i-mi vor da un raspuns.

1. Prezumţia de lucru judecat. Excepţia procesuală a autorităţii de lucru judecat.

Noul Cod de procedură civilă, pe lângă faptul că o plasează explicit în rândul efectelor hotărârii judecătoreşti, unifică reglementarea autorităţii de lucru judecat ca prezumţie legală absolută şi irefragabilă a hotărârii judecătoreşti de adevăr judiciar (cuprinsă în dispoziţiile art. 1200 pct. 4 C. civ. 1864 - res iudicata pro veritate habetur), ceea ce noul Cod de procedură civilă reglementează prin art. 431, şi cea de excepţie procesuală de fond, peremptorie şi absolută, reglementată anterior prin

Citește mai mult

dispoziţiile art. 166 CPC 1865 şi art. 1201 C. civ. 1864, iar în noul Cod de procedură civilă ea constituie obiect special al reglementării cuprinse în art. 432 NCPC; aceste constatări permit concluzia că prin noul cod acesteia i se atribuie exclusiv statutul de instituţie de drept procesual.

2. Funcţia negativă a lucrului judecat. Excepţie procesuală de fond, absolută.

Articolul 431 alin. (1) dă expresie funcţiei negative a lucrului judecat, potrivit căreia o acţiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, fiind interzisă reluarea aceleiaşi judecăţi, în condiţiile identităţii de părţi, obiect şi cauză.

Din acest punct de vedere, noul cod de procedură nu aduce modificări ale semnificaţiei fiecăruia dintre elementele acţiunii civile (părţi, obiect, cauză) analizate de doctrina şi jurisprudenţa anterioare, din perspectiva dispoziţiilor art. 1201 C. civ. 1864 sau a art. 166 CPC 1865, ori din cea a prevederilor art. 163 alin. (1) CPC 1865 (în acest din urmă caz, specificul, din punct de vedere al excepţiei de litispendenţă, reglementată în noul cod de art. 138, fiind concomitenţa pe rolul instanţelor de fond a cererilor de chemare în judecată în privinţa cărora se verifică tripla identitate).

Mijlocul procesual de asigurare a respectării funcţiei negative a lucrului judecat este invocarea excepţiei autorităţii de lucru judecat; excepţiile procesuale absolute, atât cele de procedură, cât şi cele de fond, sunt supuse regimului de invocare prevăzut de art. 247 alin. (1) NCPC, iar o aplicare particulară a acestui regim este redată în cuprinsul dispoziţiilor art. 432, în materia autorităţii de lucru judecat.

3. Efectul pozitiv al lucrului judecat sau natura lui probatorie. Prezumţia de lucru judecat. Articolul 431 alin. (2) reglementează prezumţia legală de lucru judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorităţii de lucru judecat; ea este la îndemâna oricăreia dintre părţile unui litigiu, în sensul că fiecare dintre ele are posibilitatea de a opune lucrul anterior judecat, într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă[2).

în acest caz, nu este necesar să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, aşa încât aceasta să nu poată fi contrazisă, indiferent dacă această rezolvare a fost dată prin dispozitiv sau numai în considerente, date fiind dispoziţiile art. 430 alin. (2) NCPC.

Există deopotrivă încălcare a autorităţii de lucru judecat nu doar atunci când vin în contradicţie dispozitivele hotărârilor judecătoreşti, dar şi atunci când contradicţia operează între considerentele acestora, în sensul de a se nega sau, dimpotrivă, de a se afirma ceea ce s-a negat anterior asupra unei chestiuni litigioase care a făcut obiect al dezbaterilor şi al verificării jurisdicţionale, lucrul judecat având şi o funcţie pozitivă care impune judecăţii ulterioare respectarea unei chestiuni litigioase tranşate deja printr-o altă hotărâre, înzestrată cu autoritate de lucru judecat.

Drept urmare, cea de-a doua instanţă nu mai poate face evaluări proprii asupra acelei chestiuni, ci ea constituie premisa demonstrată de la care trebuie să pornească şi pe care nici nu o poate ignora.

4. Remedii procesuale pentru respectarea lucrului judecat. Remediul procesual pentru respectarea autorităţii de lucru judecat a dispozitivului sau a considerentelor unei hotărâri definitive anterioare este invocarea excepţiei procesuale a autorităţii lucrului judecat în condiţiile art. 432 NCPC, dacă procesul este înfoţa primei instanţe.

în apel, autoritatea de lucru judecat poate fi invocată fie prin motivele căii de atac, dat fiind caracterul absolut al excepţiei, fie să se procedeze la criticarea soluţiei date de prima instanţă excepţiei, ori poate fi valorificată ca motiv de ordine publică, prin invocarea din oficiu sau de către părţi în cursul judecării procesului în apel, dacă prima instanţă nu s-a pronunţat asupra acestei excepţii.

Pentru recurs, art. 488 alin. (1) pct. 7 prevede încălcarea autorităţii de lucru judecat ca un motiv de casare distinct, ceea ce subliniază o dată în plus importanţa şi ponderea acestei reguli în derularea procedurii judiciare. Dacă în cauză se reţine autoritatea de lucru judecat, cererea va fi respinsă ca inadmisibilă, astfel cum prevede art. 497 teza finală coroborat cu art. 498 alin. (2) teza finală NCPC; soluţia este însă valabilă nu numai în cazul încălcării autorităţii de lucru judecat a dispozitivului, dar şi a considerentelor, autoritatea de lucru judecat fiind ataşată atât dispozitivului, cât şi considerentelor ei decisive şi decizorii, sens în care prevede art. 430 alin. (2) NCPC.

Cu toate acestea, într-o pricină ulterioară va fi pe deplin operant efectul pozitiv al lucrului judecat chiar şi în privinţa unor considerente indiferente, greşite sau care cuprind constatări de fapt care prejudiciază partea ale primei hotărâri, dacă partea împotriva căreia au fost reţinute sau pe care o prejudiciază nu a făcut uz de posibilitatea atacării acestora în condiţiile art. 461 alin. (2) NCPC, prin intermediul căreia puteau fi înlăturate din cuprinsul motivării, în caz contrar fiind intrate şi ele sub autoritatea de lucru judecat.

Restabilirea autorităţii de lucru judecat sau înlăturarea contradicţiilor dintre două hotărâri definitive (la nivelul dispozitivelor şi/sau al considerentelor) nu ar putea avea loc decât în cazul unei revizuiri întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 NCPC, caz în care încălcarea autorităţii de lucru judecat a avut loc deja.

Prin urmare, în baza noii reglementări a autorităţii de lucru judecat, nu este permisă existenţa unor contradicţii între dispozitivele a două hotărâri, dar nici între dispozitiv şi considerentele unei alte hotărâri ori între considerentele a două hotărâri judecătoreşti definitive succesive.

Chiar şi considerentele indiferente, greşite sau care cuprind constatări de fapt care prejudiciază partea au vocaţia de a dobândi autoritate de lucru judecat dacă partea nu este suficient de vigilentă, astfel încât să declare calea de atac împotriva acestora, în condiţiile art. 461 alin. (2) NCPC.