Art. 454 Noul Cod de Procedură Civilă Exonerarea pârâtului de la plată Cheltuielile de judecată Hotărârile judecătoreşti
| Comentarii |
|
CAPITOLUL IV
Hotărârile judecătoreşti
SECŢIUNEA a 6-a
Cheltuielile de judecată
Hotărârile judecătoreşti
SECŢIUNEA a 6-a
Cheltuielile de judecată
Art. 454
Exonerarea pârâtului de la plată
Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, pretenţiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepţia cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispoziţiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.
| ← Art. 453 Noul Cod de Procedură Civilă Acordarea cheltuielilor... | Art. 455 Noul Cod de Procedură Civilă Situaţia mai multor... → |
|---|
Va multumesc
Fiul meu a declarat apel pt ca nu era satisfacut de formularea dispozitivului, desi hotararea judecatoriei era f clara
Daca in apel solicit respingerea apelului si mentinerea primei sentinte , in caz de admitere a apelului pot sa fiu obligat la plata cheltuielilor de judecata pt apel?
Multumesc
Atare achiesare la pretenţiile reclamantului poate avea loc prin întâmpinarea depusă de pârât în condiţiile art. 205 NCPC ori prin răspunsul la interogatoriu, care
Citește mai mult
se poate administra chiar la primul termen de judecată, astfel cum prevede art. 203 alin. (1) NCPC; achiesarea totală va conduce la pronunţarea unei hotărâri în condiţiile art. 436 alin. (1) NCPC, supusă numai recursului.Norma are în vedere mărturisirea simplă, iar nu mărturisirea calificată şi complexă.
Exonerarea pârâtului operează în cazul în care acesta recunoaşte în întregime pretenţiile reclamantului, nu şi în cazul unei recunoaşteri parţiale.
Pentru a conduce la aplicarea dispoziţiilor art. 454 NCPC, recunoaşterea pârâtului trebuie să aibă loc în faţa primei instanţe, iar nu în căile de atac ori în rejudecare după casare şi poate avea aceste efect numai dacă recunoaşterea este permisă de natura litigiului.
2. Lipsa punerii în întârziere a pârâtului anterior cererii de chemare în judecată.
Totodată, pârâtul nu trebuie să fi fost pus în întârziere de cât re reclamant înainte de iniţierea litigiului ori să nu se afle de drept în întârziere; textul mai precizează că prevederile art. 1522 NCC, dispoziţii de drept material care prevăd modalitatea de punere în întârziere de către creditor, anume notificare comunicată prin executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării, rămân aplicabile.
însă, punerea în întârziere a pârâtului nu poate avea loc decât în litigiile de natură contractuală, norma de excepţie (privind exonerarea pârâtului de la plata cheltuielilor de judecată) nefiind incidenţă în cazurile în care debitorul este de drept în întârziere.
Ca atare, dacă pârâtul debitor este de drept în întârziere anterior promovării cererii în instanţă, chiar dacă acesta recunoaşte la primul termen pretenţiile reclamantului, nu va fi exonerat de plata cheltuielilor de judecată. Situaţiile în care debitorul se află de drept în întârziere sunt prevăzute de art. 1523 NCC.