Art. 76 Noul Cod de Procedură Civilă Formularea cererii. Termen Alte persoane care pot lua parte la judecată Părţile

Similar cererii de chemare în judecată a altor persoane, apreciem că nici acest tip de intervenţie forţată nu reprezintă o veritabilă cerere de chemare în judecată; conţinutul său este restrâns la motivarea în fapt şi în drept, prin raportare la art. 76 teza I NCPC, care face referire exclusiv la obligaţia pârâtului de a motiva cererea. Astfel, în privinţa acestei forme de intervenţie, codul nu prevede, precum în ipoteza cererii de intervenţie voluntară principală sau a cererii de chemare în garanţie, menţiunea că va îmbrăca forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.

Prevederile

Citește mai mult

art. 77 alin. (4) NCPC, potrivit cărora dacă reclamantul nu este de acord cu înlocuirea sau când cel arătat ca titular nu se înfăţişează sau contestă cele susţinute de pârât, terţul dobândeşte calitatea de intervenient principal, vizează calitatea terţului în ansamblul litigiului iniţial, iar nu calitatea acestuia strict în cadrul cererii de arătare a titularului dreptului. Astfel, apreciem că în cadrul acestei cereri, poziţia procesuală de reclamant aparţine pârâtului iniţial, iar poziţia procesuala de pârât aparţine celui arătat ca titular al dreptului, cu menţiunea că în cadrul procesului în ansamblul său pârâtul va figura cu această calitate, iar cel arătat ca titular al dreptului cu calitatea de intervenient principal, după admiterea cererii în principiu.

Obiectul cererii de arătare a titularului dreptului nu coincide cu obiectul cererii principale, nefiind reprezentat de drepturile pretinse de reclamant, ci vizează indicarea persoanei în numele căreia pârâtul deţine bunul sau exercită dreptul asupra bunului.

Din punctul de vedere al formei, cererea de arătare a titularului dreptului trebuie formulată în scris, pe suport material clasic (hârtie) sau în formă electronică, în acest ultim caz dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

întrucât regula în materie de formă a cererilor în justiţie o constituie forma scrisă, iar în reglementarea arătării titularului dreptului nu este specificată vreo excepţie, dispoziţiile art. 148 alin. (2) NCPC posibilitatea formulării orale a cererii, urmată de consemnarea în încheierea de şedinţă, nu sunt aplicabile acestei cereri.

Apreciem că o atare cerere nu este supusâ plâţii taxelor judiciare de timbru, întrucât obiectul său vizează exclusiv arătarea persoanei în numele căreia pârâtul deţine bunul sau exercită dreptul asupra bunului. De altfel, în ipoteza înlocuirii pârâtului iniţial cu terţul indicat ca titular al dreptului real, taxele aferente cererii principale au fost deja achitate. în situaţia în care terţul capătă poziţia de intervenient principal, acesta nu poate dobândi drepturi în litigiu, decât în măsura în care formulează, la rândul său, o cerere de intervenţie principalâ, supusă timbrării, dacă este cazul.

Conţinutul cererii de arătare a titularului dreptului este restrâns la motivarea în fapt şi în drept, prin raportare la art. 76 NCPC, iar cererea de chemare în judecată, întâmpinarea şi înscrisurile depuse la dosar se comunicâ terţului, în temeiul art. 77 alin. (1) NCPC, acestea din urmă vizând pretenţiile reclamantului şi apărările pârâtului. Motivarea cererii se va axa asupra faptului că terţul este persoana în numele căreia pârâtul deţine bunul sau exercită dreptul asupra bunului (titularul dreptului real).

Cererea se va depune înaintea primei instanţe în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată.

Comentariile aferente cererii de chemare în judecată a altor persoane în privinţa termenului în care poate fi formulată cererea de către pârât şi cele referitoare la formularea acesteia în diferite etape procesuale şi la sancţiunile ce pot interveni sunt valabile şi în ceea ce priveşte cererea de arătare a titularului dreptului.