Art. 919 Noul Cod de Procedură Civilă Măsuri vremelnice Dispoziţii comune

CAPITOLUL I
Dispoziţii comune

Art. 919

Măsuri vremelnice

Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 919 Noul Cod de Procedură Civilă Măsuri vremelnice Dispoziţii comune




Mary Hailean 21.07.2014
O primă precizare care se impune este aceea că, la fel ca şi în reglementarea anterioară, deşi calea procedurală prevăzută este ordonanţa preşedinţială, atunci când obiectul acesteia intră în categoria cererilor prevăzute de art. 919, instanţa trebuie să verifice doar îndeplinirea cumulativă a două condiţii de admisibilitate: vremelnicia şi neprejude-carea fondului.

Aceasta, deoarece, din interpretarea textului legal, condiţia urgenţei este prezumată de legiuitor în această materie. De altfel, şi doctrina a reţinut că „aceste măsuri (la care se referea textul art. 6132 CPC 1865 - n.n.) pot fi
Citește mai mult luate pe cale de ordonanţă preşedinţială pentru că aşa prevede legea, deci fără a fi necesară justificarea vreunei urgenţe din partea celui care le solicită. Pe de altă parte, având caracter vremelnic, ele nu sunt de natură să prejudece fondul procesului, care se rezolvă prin hotărârea finală asupra procesului de divorţ, sub toate aspectele".

O a doua precizare este că, aşa cum rezultă din text, aceste măsuri pot fi luate, pe cale de ordonanţă preşedinţială şi în condiţii derogatorii de la dreptul comun în materie, numai în timpul procesului de divorţ. Aceasta presupune că, spre deosebire de dreptul comun [unde cererea de ordonanţă preşedinţială nu este condiţionată de existenţa procesului asupra fondului (condiţia vremelniciei putând fi dovedită şi altfel)], norma specială impune ca procesul de divorţ să fie declanşat. Numai în aceste condiţii nu este necesară dovedirea urgenţei, ca o condiţie de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale.

Aceasta nu înseamnă că nu s-ar putea sesiza instanţa cu o cerere, pe cale de ordonanţă preşedinţială (având ca obiect luarea unor măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei), mai înainte de declanşarea procesului de divorţ. Numai că, într-o astfel de ipoteză, vor fi aplicabile dispoziţiile art. 996- 1001 NCPC, fapt ce presupune şi dovedirea urgenţei (nemaifiind prezumată, ca în cazul normei speciale de la art. 919), ca o condiţie de admisibilitate, cumulativă cu condiţia vremelniciei şi cu condiţia neprejudecării fondului.

Trebuie precizat că, indiferent de calea urmată, toate măsurile luate pe cale de ordonanţă preşedinţială cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei sunt valabile numai pana la soluţionarea procesului de fond privind desfacerea câsâtoriei.

Cererea unui soţ de a fi reintegrat în domiciliul conjugal, din care a fost alungat, întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a solicita ca reintegrarea să fie dispusă pe cale de ordonanţă preşedinţială. De asemenea, se poate dispune prin ordonanţă preşe-dinţială evacuarea vremelnică din locuinţa comună a soţului care, prin acte de violenţă, pune în pericol sănătatea sau chiar viaţa celuilalt.
Răspunde