Art. 958 Noul Cod de Procedură Civilă Dispoziţii speciale Dispoziţii generale Sechestrul asigurător

Textul conţine o normă derogatorie şi, deci, aplicabilă prioritar în cazul în care competenţa de primă instanţă aparţine curţii de apel, astfel că, pentru această situaţie, calea de atac împotriva încheierilor pronunţate în soluţionarea unei cereri de sechestru asigurător sau de ridicare a măsurii formulate de debitor în condiţiile art. 956 alin. (1) va fi recursul, dispoziţiile art. 953 şi art. 956 aplicându-se în mod corespunzător cu privire la procedura de soluţionare şi termenele scurte ce vor trebui acordate, dar şi dispoziţiile din materia ordonanţei preşedinţiale cu privire la amânarea

Citește mai mult

pronunţării (cel mult 24 de ore de la închiderea dezbaterilor) şi redactarea hotărârii (48 de ore de la pronunţare).

Raţiunea normei este una evidentă, de corelare a dispoziţiilor ce stabilesc căile de atac în această materie şi instanţa competentă cu soluţionarea lor, întrucât şi art. 953 alin. (3), dar şi art. 956 alin. (1) prevăd că apelul se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.

Or, în cazul în care cererea în primă instanţă este în competenţa curţii de apel, s-ar ajunge la situaţia în care un apel ar trebui soluţionat de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce excede competenţei materiale a instanţei supreme stabilite prin intermediul normelor generale - art. 97 pct. 1-4 NCPC.

Trebuie precizat însă că recursul soluţionat de înalta Curte este guvernat de norme speciale, cu referire la art. 493 NCPC privind procedura de filtrare a recursurilor, iar, pe de altă parte, dacă recursul a fost admis în principiu, soluţiile posibil a fi pronunţate de înalta Curte ca instanţă de recurs (art. 497) sunt numai de casare, astfel încât măsura sechestrului asigurător nu va putea fi niciodată încuviinţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul unui recurs promovat în condiţiile art. 958 raportat la 953 alin. (1) şi (3) ori la art. 956 alin. (1) NCPC.