Art. 982 Noul Cod de Procedură Civilă Rolul activ al instanţei. Înţelegerile dintre părţi Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală

CAPITOLUL IV
Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală

Art. 982

Rolul activ al instanţei. Înţelegerile dintre părţi

(1) În tot cursul procesului, instanţa va stărui ca părţile să împartă bunurile prin bună învoială.

(2) Dacă părţile ajung la o înţelegere cu privire la împărţirea bunurilor, instanţa va hotărî potrivit înţelegerii lor. Împărţeala se poate face prin bună învoială şi dacă printre cei interesaţi se află minori, persoane puse sub interdicţie judecătorească ori dispăruţi, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a reprezentantului sau a ocrotitorului legal.

(3) În cazul în care înţelegerea priveşte numai partajul anumitor bunuri, instanţa va lua act de această învoială şi va pronunţa o hotărâre parţială, continuând procesul pentru celelalte bunuri.

(4) Dispoziţiile art. 438-441 sunt aplicabile.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 982 Noul Cod de Procedură Civilă Rolul activ al instanţei. Înţelegerile dintre părţi Măsuri provizorii în materia drepturilor de proprietate intelectuală




Maria Bobarin 27.07.2014
1. înţelegerea părţilor. Aşa cum arătam mai sus, partajul poate fi realizat prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condiţiile legii. Instanţa are obligaţia de a stărui pe tot parcursul judecării acţiunii de partaj ca părţile să îşi împartă bunurile de comun acord, pe baza înţelegerii lor, de unde deducem că eventuala înţelegere dintre părţi poate interveni oricând în timpul procesului pendinte. Norma art. 982 se corelează cu cea de la art. 438 alin. (1) NCPC, potrivit căreia „părţile se pot înfăţişa oricând în cursul judecăţii, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să
Citește mai mult se dea o hotărâre care să consfinţească tranzacţia lor".

Există posibilitatea ca părţile să realizeze o înţelegere fie în privinţa tuturor bunurilor, fie numai în privinţa anumitor bunuri. în cazul în care părţile s-au învoit cu privire la partajarea tuturor bunurilor, instanţa va lua act de tranzacţia acestora în condiţiile art. 438 NCPC, pronunţând o hotărâre core poate fi atacată, pentru motive procedurale, numai cu recurs la instanţa ierarhic superioară, potrivit art. 440 din acelaşi cod. Părţile se pot prezenta la instanţă pentru a se lua act de înţelegerea lor fie la termenul de judecată stabilit, fie într-o altă zi, în această ultimă situaţie instanţa urmând să pronunţe hotărârea în camera de consiliu, dispoziţiile art. 438 alin. (3) fiind deplin aplicabile.

în cazul în care învoiala priveşte numai o parte a bunurilor supuse partajului, instanţa va lua act de tranzacţia parţială a părţilor şi va continua judecata numai în privinţa bunurilor care nu formează obiect al învoielii părţilor.

2. Situaţii speciale. Norma art. 982 alin. (2) teza a ll-a NCPC prevede că, atunci când printre copartajanţi sunt minori, dispăruţi ori persoane puse sub interdicţie, împărţeala bunurilor se poate realiza prin acord comun, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă şi, dacă este cazul, şi a ocrotitorului legal sau a reprezentantului legal, aşa cum de altfel prevede şi art. 674 Noul Cod Civil.

3. Desfiinţarea partajului prin bună învoială. Potrivit art. 684 alin. (1) Noul Cod Civil, partajul prin bună învoială poate fi desfiinţat pentru aceleaşi cauze ca şi contractele (fie pentru incidenţa unei cauze de nulitate absoluta, care intervine în cazul încălcării unei dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general, fie pentru incidenţa unei cauze de nulitate relativă, care intervine în ipoteza încălcării unor prevederi legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular).

Una dintre cauzele de nulitate absolută este prevăzută chiar de art. 684 alin. (2) Noul Cod Civil, care stabileşte că partajul făcut fără participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absolută.
Răspunde