Art. 421 Noul Cod Penal Capitularea Infracţiuni săvârşite de militari

CAPITOLUL I
Infracţiuni săvârşite de militari

Art. 421

Capitularea

Predarea în mâinile inamicului de către comandant a forţelor armate pe care le comandă, lăsarea în mâinile inamicului, distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare de către comandant a mijloacelor de luptă sau a altor mijloace necesare pentru purtarea războiului, fără ca vreuna dintre acestea să fi fost determinată de condiţiile de luptă, se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Art. 421 Noul Cod Penal Capitularea Infracţiuni săvârşite de militari




Delia Tisman 30.07.2016
Corespondentul infracţiunii denumite „Capitularea", prevăzută la art. 421 NCP, îl constituie incriminarea cu aceeaşi denumire prevăzută la art. 338 CP 1969.

Textul de incriminare din noul Cod penal are un conţinut aproape identic cu cel din norma corespondentă anterioară.

Deosebirile între vechiul şi noul text de incriminare sunt doar de ordin terminologic. Astfel, termenul „inamicului" din expresia „lăsarea în mâinile inamicului" a fost preferat în locul termenului „duşmanului", iar expresia „forţelor armate" a fost înlocuită cu expresia „forţelor militare".

în noul Cod penal au fost preluate
Citește mai mult atât elementele constitutive ale infracţiunii, cât şi regimul sancţionator din Codul penal din 1969.

Lo fel ca in reglementarea anterioară, capitularea este o infracţiune care vizează relaţiile sociale referitoare la capacitatea de luptă a forţelor armate, solicitând din partea comandanţilor unor astfel de forţe o comportare caracterizată prin cutezanţă şi abnegaţie pe câmpul de luptă.

Obiectul material rămâne acelaşi, respectiv mijloacele de luptă sau alte mijloace necesare pentru purtarea războiului, pe care făptuitorul le lasă în mâinile inamicului, le distruge ori le aduce în stare de neîntrebuinţare.

După cum se arată expres în textul de incriminare, infracţiunea de capitulare nu poate fi comisă decât de comandantul unor forţe armate. Evident că are o astfel de calitate militarul cu funcţie de comandă. Fiind o infracţiune cu subiect unic, în cazul capitularii, coautoratul nu este posibil. Infracţiunea este însă susceptibilă de participaţie în forma instigării sau a complicităţii.

Latura obiectivă include, alături de acţiunile alternative constând în predarea în mâinile inamicului de către comandant a forţelor armate pe care le comandă, lăsarea în mâinile inamicului, distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare de către comandant a mijloacelor de luptă sau a altor mijloace necesare pentru purtarea războiului, şi cerinţa ca atitudinea făptuitorului să nu fi fost determinată de condiţiile de luptă. în afara acestor elemente, pentru existenţa infracţiunii mai este necesar ca fapta să fie comisă pe câmpul de luptă, condiţie ce se desprinde în mod natural din definiţia infracţiunii de capitulare.

Din punctul de vedere al laturii subiective, infracţiunea de capitulare se comite cu forma de vinovăţie a intenţiei - directă sau indirectă.

Capitularea este susceptibilă de tentativă, iar legea - art. 429 NCP, la fel ca reglementarea anterioară [art. 338 alin. (2) CP 1969] - prevede sancţionarea ei.

în condiţiile în care în noua reglementare infracţiunea de capitulare se prezintă cu un conţinut aproape identic celui din reglementarea anterioară, explicaţiile teoretice realizate sub Codul penal din 1969 rămân valabile şi în aplicarea incriminării din noul Cod penal.

Legea penală mai favorabilă. La fel ca şi în legea veche, infracţiunea de capitulare este sancţionată alternativ cu detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani, situaţie în care aplicarea legii penale mai favorabile nu se va pune.
Răspunde
defara 4.02.2014
Corespondența cu vechiul Cod Penal (1969): art. 338: „Capitularea. (1) Predarea în mâinile inamicului de către comandant a forţelor militare pe care le comandă, lăsarea în mâinile duşmanului, distrugerea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare de către comandant a mijloacelor de luptă sau a altor mijloace necesare pentru purtarea războiului, fără ca aceasta să fi fost determinată de condiţiile de luptă, se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi. (2) Tentativa se pedepseşte”.
Răspunde