Art. 49 Noul Cod Penal Pedeapsa în cazul participanţilor Autorul şi participanţii

Art. 49 dispune în materia sancţionării participanţilor, cu referire la tratamentul valabil participaţiei proprii, atunci când se lucrează de pe aceeaşi poziţie psihică, comună, anume intenţia. Textul are corespondent în art. 27 CP 1969 (sunt de observat schimbarea denumirii marginale, completarea conţinutului prin includerea referirii la coautor şi menţionarea explicită a faptei ca infracţiune săvârşită cu intenţie).

Putem spune că sistemul sancţionator consacrat este unul mixt, care combină parificarea legală cu diversificarea judiciară de pedeapsă. Aşa cum rezultă din interpretarea legii,

Citește mai mult

se stabileşte o egalitate de sancţionare între participanţi, avându-se în vedere pedeapsa prevăzută de lege pentru autor (pedeapsa abstractă), la stabilirea pedepsei concrete instanţa ţinând seama de contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii şi de dispoziţiile art. 74 NCP. Adoptarea sistemului parificării legale a pedepsei nu conduce însă la aplicarea automată a aceloraşi pedepse tuturor participanţilor. Stabilirea pedepsei în cazul coautorului, instigatorului, complicelui se realizează invariabil potrivit criteriului legal special de individualizare (art. 49 teza a II-a prima parte NCP - contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii), cât şi potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei (art. 74 alin. (1) şi (2) NCP].

Atât teoretic, cât şi practic, nu este exclusă aplicarea unei pedepse concrete - ca specie, durată sau cuantum - mai grele în cazul participanţilor cu rol de instigator sau complice (care săvârşesc infracţiunea intenţionată mijlocit, prin autor) decât pedeapsa aplicată executantului nemijlocit, după cum şi pedepsele individuale ale coautorilor pot să difere, având în vedere natura actelor de executare (propriu-zise sau asimilate acestora, importanţa lor în producerea urmărilor), caracterul eventual parţial al activităţii unui coautor, absorbţia potenţială în unele acte de executare a formelor secundare de participaţie penală etc. în aceeaşi ordine de idei, pot să apară diferenţe la nivelul pedepselor concrete în cazul reţinerii unor cauze generale personale de atenuare sau agravare a pedepsei (de exemplu: circumstanţe atenuante ori agravante, stare de recidivă ş.a.), cât şi sub aspectul modului de individualizare judiciară a pedepsei (cu referire la pedepsele principale în cazul persoanei fizice infractor major - renunţare la pedeapsă, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere etc.).

Sancţionarea coautorului, instigatorului, complicelui este condiţionată de săvârşirea faptei de către autor, iar nu de sancţionarea acestuia; spre exemplu, autorul poate să fie decedat ori să îi profite o cauză personală de nepedepsire etc.

Susţinând participaţia proprie atunci când, prin acte de executare directe, nemijlocite, se comite o infracţiune din culpă, apreciem că dispoziţiile art. 49 NCP sunt aplicabile şi în asemenea cazuri (în pofida indicării exprese, în această normă, a intenţiei), situaţie valabilă - de altfel - şi în ipoteza infracţiunilor săvârşite cu intenţie depăşită.

Dacă în participaţie proprie au lucrat şi infractori minori, în cazul individualizării sancţiunilor aplicabile acestora (măsuri educative), se va ţine cont de dispoziţiile art. 114 şi art. 115 NCP, alegerea măsurii educative care urmează să fie luată de către instanţă făcându-se în condiţiile legii, potrivit criteriilor prevăzute în art. 74 NCP. în cazul săvârşirii infracţiunii intenţionate, în participaţie, de către un infractor major, dacă aceasta a fost comisă împreună cu un minor (avem în vedere aici doar ipoteza în care minorul ar fi răspunzător penal), în condiţiile verificării cerinţelor legale ce atrag reţinerea agravantei obligatorii din art. 77 lit. d) NCP, sesizăm aceleaşi diferenţe în regimul de sancţionare aplicabil, pentru infractorul minor măsura educativă urmând a se stabili potrivit art. 114 NCP [spre exemplu, art. 114 alin. (2) lit. b) coroborat cu art. 125 alin. (2) NCP], fără neglijarea criteriilor din art. 74 NCP, agravanta operând exclusiv în sarcina infractorului major, căreia îi influenţează dozarea pedepsei.

Referitor la ipoteza în care lucrează în participaţie şi o persoană juridică (de pe poziţia participantului), acesteia i se va individualiza pedeapsa principală a amenzii potrivit contribuţiei aduse, ţinând cont şi de criteriile generale de individualizare a pedepsei [art. 137 alin. (3) teza I NCP], limitele speciale ale zilelor-amendă determinându-se în raport de pedeapsa prevăzută de lege pentru autorul persoană fizică majoră [art. 137 alin. (4) NCP].

NCP consacră pentru pedepsirea participaţiei proprii sistemul parificării pedepselor. Coautorul, instigatorul şi complicele la o faptă prevăzută de legea penală săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor (specia de pedeapsă şi, după caz, minimul şi maximul special al acesteia); la stabilirea pedepsei se ţine seama de contribuţia fiecăruia la săvârşirea infracţiunii, precum şi de dispoziţiile art. 74 NCP.

Ca elemente de diferenţiere dintre vechiul și noul Cod Penal, este reglementat coautoratul şi se renunţă la instituţia instigării neurmate de executare.