Decizia civilă nr. 1214/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1214/R/2011
Ședința 30 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: L. D. GREFIER: A. B.
S-a luat în examinare, în vederea deliberării, recursul declarat de către pârâtul P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 3694 din 2 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanții P. M. și B. A., precum și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
Se constată că la data de 30 martie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul recurent P. de pe lângă C. de A. C. a depus la dosar concluzii scrise.
Mersul dezbaterilor susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 28 martie 2011, când s-a dispus amânarea pronunțării asupra recursului pentru data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3694 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosarul numărul (...), a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamanții P. M. și B. A. împotriva pârâtelor P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ și C. J. DE P. C. și în consecință:
A fost obligat pârâtul P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ, să recalculeze drepturile cuvenite reclamanților cu includerea în indemnizația brută lunară a sporului de 50% începând cu data de (...) și până la zi si să comunice adeverințele conținând aceste date C. J. de P. C.
A fost obligată pârâta C. J. DE P. C. să emită câte o decizie de pensionare în favoarea fiecărui reclamant, cu luarea în considerare a sporului de 50% conform adeverințelor menționate mai sus,
A fost obligată pârâta C. J. DE P. C. să achite reclamanților sumele de bani cuvenite reprezentând diferența dintre pensia achitată efectiv si cea rezultată în urma recalculării de mai sus pentru perioada (...) și până la zi.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au avut calitatea de procuror la P. de pe lângă C. de A. C., fiind pensionați cu pensie de serviciu.
Prin prezenta acțiune, aceștia au solicitat includerea sporului de 50% reprezentând spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în calculul pensiei cuvenite, având în vedere că D. 21/2008 a I.C.C.J. a statuat că acest spor li secuvine tuturor magistraților aflați în activitate. Or, ținând cont de prevederile acestei decizii precum și de prevederile O. nr. 1. coroborat cu art. 85 al.1 din L.
303/2004, pensia cuvenită reclamanților ar trebui reactualizată si prin includerea acestui spor.
Prin L. nr.601/2004 de aprobare, cu modificări, a Ordonanței de urgență a G. nr.24/2004, aplicarea dispozițiilor art.28 alin.(4), devenit alin.(5), a fost extinsă și la toți judecătorii înaltei Curți de C. și Justiție, precum și la toți procurorii P. de pe lângă înalta Curte de C. și Justiție, fără a se face vreo distincție între categoria de magistrați care participă la soluționarea cauzelor privind faptele de corupție și magistrații cu atribuții specifice îndeplinirii funcției de procurori sau judecători în toate celelalte cauze.
Fiind sesizat cu examinarea acestui caz inadmisibil de diferențiere a indemnizațiilor stabilite pentru magistrați, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin H. nr. 185 din 22 iulie 2005, a constatat existența unei discriminări directe prin aplicarea prevederilor textelor de lege menționate și a propus M.ui Justiției inițierea unui proiect de act normativ de modificare a acelor prevederi, în vederea eliminării diferenței de tratament salarial, care a creat o inegalitate evidentă între cele două categorii de magistrați cu pregătire și responsabilități identice.
Ca urmare a demersului legislativ, inițiat pe baza constatării acestei discriminări a fost adoptată Ordonanța de urgență a G. nr.27 din 29 martie
2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de magistrați și de personal din sistemul justiției, pentru eliminarea inegalității ce s-a creat, fiind reglementate unitar salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și ale personalului asimilat acestora.
În acest fel, tratamentul salarial discriminatoriu a fost înlăturat, pentru viitor, prin ordonanța de urgență menționată nemaifiind reglementate sporuri și diferențieri la indemnizațiile magistraților în raport cu natura cauzelor pe care le instrumentează, ci numai pentru delimitarea firească a gradului profesional și a funcției îndeplinite.
Până la adoptarea și intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, însă, aplicarea textelor de lege constatate discriminatorii prin hotărârea la care s-a făcut referire a creat o inegalitate vădită între nivelul indemnizațiilor acordate magistraților, în contradicție cu principiul egalității cetățenilor în fața legii, consacrat în art. 16 alin.(l) din Constituția României, republicată, cu cel al egalității de tratament salarial pentru muncă egală, instituit prin art.23 alin.2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și cu cel al interzicerii oricărei discriminări prevăzut în art.2 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
De altfel, înalta Curte de C. și Justiție, sesizată fiind cu recurs în interesul legii, prin D. nr. VI din 15 ian.2007 a statuat că în aplicarea nediscriminatorie a dispozițiilor art. 11 alin. 1 din O. nr. 177/2002 și a dispozițiilor art.28 alin.4 din O. nr.43/2002, modificată prin O. nr.24/2004, modificată și aprobată prin L. nr.601/2004, drepturile salariale prevăzute de aceste texte de lege se cuvin tuturor magistraților.
De aceea, pentru eliminarea oricărei discriminări între diferitele categorii de magistrați, cu profesii implicând pregătire, experiență și responsabilități identice, în raport cu gradul profesional și funcția îndeplinită de fiecare, instanța supremă a mai conchis că, se impune ca pentru perioada în care o parte dintre magistrați nu au beneficiat de sporul specific de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, acei magistrați să aibă dreptul laîntregirea drepturilor lor salariale cu acel spor, obligația autorității care nu 1-a acordat tuturor magistraților, fiind întemeiată pe ideea răspunderii pentru tratament discriminatoriu.
Respectarea dreptului fiecărui cetățean la egalitate de tratament remuneratoriu pentru aceeași muncă, în condiții de responsabilitate identică implică obligația firească a autorității care a generat acordarea discriminatorie a sporului la care s-a făcut referire de a repara prejudiciul cauzat categoriei de magistrați ce a fost lipsită de echivalentul acelui spor în perioada în care dispozițiile ce îl reglementau erau în vigoare.
Așadar, din tot ceea ce mai sus s-a arătat, trebuie concluzionat faptul că sporul de 50% prevăzut, este un drept salarial cuvenit tuturor magistraților și ca atare trebuie inclus în indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzută de dispozițiile art.85 alin.2 din L. 303/2004 atât în forma inițială cât și în cea modificată, astfel cum indemnizația brută lunară este definită de dispozițiile art. 19 din Ordinul nr.680/1 aug.2007.
Întrucât aceste drepturi salariale au fost recunoscute și acordate magistraților în activitate și pentru perioadele anterioare O. nr.27/2006, pentru aplicarea corectă și uniformă a legii, respectând întru-totul dispozițiile art.85 alin.2 a Legii 303/2004, se cuvine ca și pentru magistrații pensionari, aceste drepturi recunoscute și acordate să-și producă efectul în sensul ca pentru perioadele de timp neprescrise, să se emită și să se comunice C. J. de P. veniturile pe care un magistrat în activitate le-a obținut sau trebuia să le obțină, incluzând și sporul de 50%, cu atât mai mult că în acea perioadă, în mod discriminatoriu, o parte dintre magistrați au beneficiat de acest spor, iar majoritatea celorlalți și-au câștigat acest drept prin hotărâri judecătorești.
Așadar, venitul brut avut în vedere de legiuitor la stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, este cel care include toate sporurile, indiferent de caracterul lor permanent sau ocazional și indiferent dacă acesta a fost acordat în mod corect o dată cu salariul sau dacă în mod discriminatoriu nu a fost acordat, dar s-a dispus acordarea acestuia prin hotărâre judecătorească.
De fapt, așa cum mai sus s-a menționat chiar înalta Curte de C. și
Justiție prin D. în interesul legii nr. X. a stabilit că drepturile salariale, concretizate în aceste sporuri de 50% se cuvin tuturor magistraților, știut fiind că potrivit art. 329 alin.3 C.proc.civ., dezlegarea dată problemelor de drept judecate printr-o decizie în interesul legii este obligatorie pentru instanță.
Așadar, nu este cu nimic justificat nerecunoașterea efectelor sporului de mai sus în privința stabilirii drepturilor de pensie prevăzut de art.85 alin.2 din L. 303/2004, deoarece s-ar ajunge la o nouă discriminare prin înlăturarea fără temei legal a beneficiilor care rezultă din plata acelui spor, cum este în speță dreptul de a beneficia de o pensie raportată la indemnizația brută lunară în care potrivit dispozițiilor art. 19 din Ordinul nr.680/2007 este inclus și acest spor.
De fapt atât instanța supremă cât și celelalte instanțe când au dispus plata sporului de 50% către magistrații aflați în activitate, au făcut-o în considerarea faptului că aceste sporuri li se cuveneau anterior tuturor magistraților, ori în acest context nici lor și nici magistraților pensionari nu li se poate imputa vreo culpă pentru neplata la timp a acestor sume astfel încât să nu poată produce consecințele pe care legea le prevede cum ar fi luarea lor în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Așadar, chiar dacă ambii reclamanți și-au încetat activitatea chiar anterior acordării sporului de 50% a indemnizației de încadrare brută lunară a magistraților specializați în urmărirea și judecarea infracțiunilor de corupție,trebuie reținut că dispozițiile art.85 alin.2 chiar în forma inițială din L.
303/2004, se aplică unitar tuturor magistraților pensionari, legea nu prevede situații de aplicare diferite, în raport de data pensionării, astfel că de la data de
08 august 2007 și până la zi reclamanții sunt îndreptățiți la recalcularea pensiei în raport de sporul de 50% și la plata diferențelor de pensie neacordate pentru această perioadă, instituția de la care s-au pensionat reclamanții având obligația comunicării către C. J. de P. a veniturilor brute lunare pe care le-a realizat un magistrat în activitate la aceeași instituție pe aceeași funcție și același grad cuprinzând și sporul de 50% de care magistratul trebuia să beneficieze.
Față de cele ce preced, instanța deliberând a admis acțiunea formulată de reclamanți împotriva pârâților P. de pe lângă C. de A. C. și C. J. De P. C., obligându-i pe aceștia să recalculeze drepturile cuvenite reclamanților cu includerea acestui spor de 50% și să comunice adeverințele conținând aceste date celuilalt pârât, respectiv să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamant cu luarea în calcul a sporului de 50% menționat în adeverințele emise de pârâtul P. de pe lângă C. de A. C.
Totodată, instanța a mai obligat-o pe pârâta C. J. de P. C. să achite reclamanților sumele de bani cuvenite reprezentând diferența dintre pensia achitată efectiv și cea rezultată în urma recalculării de mai sus pentru perioada
(...) și până la zi.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul P. de pe lângă C. de A. C., solicitând în temeiul art. 304 pct.9 și 3041 Cod procedură civilă modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În memoriul de recurs s-a arătat că pentru a admite acțiunea instanța a prezentat contextul general al admiterii acțiunilor prin care ordonatorii de credite au fost obligați să recunoască sporul de 50% atât pentru magistrații în activitate cât și pentru cei care s-au pensionat, motivarea instanței bazându-se pe practica generalizată în perioada pentru care reclamanții solicită drepturile, ignorându-se faptul că în dreptul românesc practica nu constituie izvor de drept. D. nr. X. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este obligatorie doar pentru instanțe, nu și pe cale administrativă.
S-a mai precizat că instanța de fond nu a avut în vedere reglementarea diferită a modalității de actualizare a pensiilor în perioada pentru care se solicită să se elibereze adeverințele noi, iar recurentul a eliberat adeverințele de actualizare a pensiei în concordanță cu actele normative în vigoare.
H. instanței de fond a fost criticată și pentru faptul că nu s-au argumentat motivele pentru care s-a obligat la recalcularea drepturilor cuvenite reclamanților cu includerea în indemnizația brută lunară a sporului de 50% începând cu data de (...) până la zi, în condițiile în care în această perioadă a intrat în vigoare Lege 3..
Intimații prin întâmpinare au solicitat respingerea ca nefondată a recursului declarat în cauză.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, C.de A. reține următoarele:
În mod greșit a reținut instanța de fond că pensia intimaților trebuie actualizată cu includerea în baza de calcul a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Atât dispozițiile art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă (în forma anterioară Legii 202/2010), cât și dispozițiile art. 3307 alin. (2) Cod procedură civilă prevăd că soluțiile pronunțate în recursurile în interesul legii nu au efect asupra hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele procese. Or, în mod evident aceste soluții nu pot avea efect directasupra unor persoane care nici măcar nu au promovat o acțiune de natura celei examinate în cadrul recursului în interesul legii.
De fapt, ceea ce se încearcă prin promovarea acestor acțiuni este eludarea termenului de prescripție extinctivă de 3 ani prevăzut de art. 283 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. Acțiunea pentru plata drepturilor salariale pentru ultima lună din activitate fiind prescrisă, reclamanții încercă indirect să obțină recunoașterea acestor drepturi prin actualizarea pensiei de serviciu.
De asemenea, deși în cazul pensiilor de serviciu nu operează principiul contributivității prevăzut de art. 2 lit. c) din L. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite), în mod evident pensia de serviciu se calculează pe baza drepturilor salariale avute de asigurat.
Chiar dacă prin decizia nr.XXI din (...) pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, s-a stabilit că „judecătorii, procurorii, magistrații asistenți , precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică…. și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin L. nr.334/2001";, această decizie nu poate determina prin ea însăși actualizarea pensiilor de serviciu ale reclamanților, în condițiile în care acestora nu li s-a recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau într-o altă modalitate dreptul la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada care reprezintă baza de calcul a pensiei sale.
De asemenea, așa cum s-a invocat prin memoriul de recurs, instanța de fond nu a analizat reglementarea diferită a modului de actualizare a pensiilor de serviciu ale magistraților în perioada pentru care se solicită eliberarea adeverințelor, respectiv începând cu (...) până la zi.
Astfel, pentru perioada (...)-(...) actualizarea pensiilor magistraților era prevăzută de dispozițiile art. 85 alin.(2) din L. 303/2004 prind statutul judecătorilor și procurorilor care prevedea în forma modificată prin L. 2. că „. de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor și procurorilor în activitate";. A..(3) al aceluiași articol stipula că „dispozițiile alin. (2) se aplica și judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum și persoanelor care beneficiază de pensia de urmaș prevăzută la art. 84";.
Conform art.7 alin. (3) din HG 1.275 din 18 octombrie 2005 (pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr.
47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani) „În veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații deîncadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial";.
De asemenea, pentru perioada (...)-(...) actualizarea pensiilor de serviciu ale magistraților s-a efectuat în temeiul art. 85 alin. (2) din L. 303/2004, așa cum a fost modificat prin OUG 1.. Conform acestei dispoziții legale „. de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, înprocent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. D. în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată";.
Întrucât intimatul P. M. s-a pensionat în (...) (fila 16 dosar fond), iar intimatul B. A. în (...) (fila 65 dosar fond), C. reține că în temeiul actului normativ în temeiul căruia aceștia s-au pensionat, respectiv L. 9., sporurile care intrau în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu erau sporul pentru vechime în muncă și sporul pentru stabilitate în magistratură (art. 103 din L. 9.).
Coroborând dispozițiile legale menționate anterior, C. apreciază că susținerile intimaților în sensul că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică a intrat în baza de calcul la stabilirea pensiilor lor de serviciu și trebuie avut în vedere la actualizarea pensiilor sunt nefondate.
Referitor la ultimul aspect invocat în recurs se reține că art.12 alin. (1) din OUG 1/2010 prevede că „ În anul 2010, măsurile prevăzute de -cadru nr.
3. și de prezenta ordonanță de urgență referitoare la reîncadrarea și salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu vor produce efecte asupra cuantumului pensiilor militare de stat, pensiilor de stat și pensiilor de serviciu aflate în plată și nici asupra ajutoarelor, plăților compensatorii/. acordate la trecerea în rezervă sau la încetarea raporturilor de serviciu";. Drept urmare, în anul 2010 recurentul nu a avut temei legal pentru a emite adeverințe pentru actualizarea pensiilor de serviciu ale intimaților, astfel încât în mod greșit instanța de fond l-a obligat să emită adeverință pentru actualizarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică până la zi (hotărârea de fond fiind pronunțată în (...)).
Având în vedere aceste considerente, reținând incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) și (3) se va admite recursul declarat de pârâtul P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile numărul 3694 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosarul numărul (...), care va fi modificată în întregime în sensul că se va respinge acțiunea formulată de reclamanții P. M. și
B. A.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de pârâtul P. DE PE L. CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile numărul 3694 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosarul numărul (...) pe care o modifică în întregime în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanții P. M. și B. A.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 martie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
S. D. D. G. L. D.
GREFIER, A. B.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./ (...)
Jud.fond: P.U. și C.C.
| ← Decizia civilă nr. 854/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 632/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
