Decizia civilă nr. 125/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 125/R/2011
Ședința 17 ianuarie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : L. D.
JUDECĂTOR : I.-R. M. JUDECĂTOR : D. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 2453 din 08 iulie 2010, pronunțată de Tribunalul
Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamanta intimată N. V., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
R. a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 11 ianuarie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus din partea reclamantei intimate întâmpinare prin care consideră că recursul Casei
Județene de P. C. este neîntemeiat și solicită respectarea și punerea în aplicare a Sentinței civile nr. 2453 din 08 iulie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj, ca fiind legală și temeinică. De asemenea, solicită judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri.
Se mai constată că prin motivele de recurs pârâta recurentă C. J. de P.
C. a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2453 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta N. V. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C. și în consecință s-a anulat decizia nr.262197/(...) emisă de pârâtă.
A fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamantă cu luarea în calcul a sporului pentru realizarea sarcinilor de plan conform adeverinței nr.8547/2009 emisă de S. G. 4 I. S..
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr.262197/(...) privind acordarea pensiei de invaliditate, s-a stabilit în favoarea reclamantei o pensie în cuantum de 1014 lei.
Din adeverința nr.8547/2009 emisă de S. G. 4 I. S. a rezultat că reclamanta a beneficiat în perioada 1981-2001, respectiv 1985-2001, în modpermanent de sporul pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru și sporul pentru realizarea sarcinilor de plan conform D.ui nr.93/1984 (acord global), iar pentru toate veniturile s-a achitat contribuția de asigurări sociale.
Din adeverința nr.8547/2009 emisă de S. G. 4 I. S. a reieșit că sporul pentru realizarea sarcinilor de plan conform D.ui nr.93/1984 a avut un caracter permanent, astfel că, potrivit art.23 și art.28 din L. nr.19/2000 aceste venituri trebuie avute în vedere de către pârâtă la stabilirea cuantumului pensiei venitul brut realizat lunar (art.28), respectiv salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile (art.78).
La stabilirea cuantumului pensiei, pârâta trebuia să aplice și principiul contributivității.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.23, 78, 87 din L. nr.19/2000, instanța a admis acțiunea, a anulat decizia nr.262197/ (...) emisă de pârâtă, a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamantă cu luarea în calcul a sporului pentru realizarea sarcinilor de plan conform adeverinței nr.8547/2009 emisă de S. G. 4 I. S..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, pârâta C. J. DE P. C. solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă modificarea sentinței atacate, iar pe fond respingerea contestației ca nefondată.
În motivarea recursului, pârâta a arătat că hotărârea instanței de fond - a cărei motivare se bazează pe considerente reținute în mod eronat - încalcă dispozițiile legale motivat de următoarele:
1. Principiul fiind unul din principiile pe baza cărora se organizează noul sistem public de pensii începând cu (...), că acest principiu nu există anterior datei de (...) și deci nu își poate extinde retroactiv aria de aplicare în timp și că acest principiu se referă la contribuțiile datorate de persoanele fizice și juridice, situație întâlnită doar după data de (...), căci anterior așa cum a arătat, salariații nu datorau și nu li se reținea din salariu CAS-ul ceea ce confirmă că acest principiu nu poate fi invocat pentru veniturile realizate anterior intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, fiind neconceput aplicarea retroactivității a legii.
2. Un aspect foarte important este cel arătat de Curtea Constituțională în
D. nr. 736 2006 "in mențiunea criticata pentru neconstituționalitate se precizează în mod expres ca nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual acele venituri care, potrivit legislației anterioare, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor.... Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-eu încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii În cazuri concrete individuale, căror soluționare intra in competența exclusiva a instanței judecătorești";.Ori Tribunalul Cluj s-a pronunțat doar pe baza faptului că pentru aceste sume s-a plătit contribuția de asigurări sociale, ignorând cel mal important aspect si anume să verifice dacă aceste sume au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor.
3. Noțiunea de „. mediu pentru realizarea sarcinilor de plan"; nu există prevăzută de D. nr.93/1984, plata în acord global fiind condiționată de realizarea planului. Întrucât realizarea planului era o condiție care nu depindea exclusiv de angajat și pentru că nu exista venit minim garantat, pentru a nu fi prejudiciat la pensie prin decretul nr.92/1976 și O. 1. s-a instituit obligativitatea înregistrării în carnetul de muncă doar a salariului tarifar de încadrare și a acelor sporuri care se includeau în salariul tarifar conform art.193 din L. nr.57/1974 și de acest reglementări a ținut cont legiuitorul la redactarea textului art.164 din L. nr.19/2000. Astfel, ignorânddispozițiile D.ui nr.93/1984 folosit ca temei legal, instanța de fond a obligat-o să ia în calcul un spor care nu există.
4. Așa cum a mai arătat în apărările făcute la fondul cauzei anterior datei de (...) nu există contribuția individuală de asigurări sociale. În acest context, întrucât art.23 stabilește baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale asupra veniturile realizate după data de (...), iar art.78 alin.1 și 2 prevede expres că la calculul punctajului intră acele salarii și sporuri care au „constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale";, în mod eronat Tribunalul Cluj a invocat prevederile art.78 deoarece este evident că ele se referă tot la veniturile și sporurile realizate după data de (...). Așa zisele sporuri din adeverință fiind anterioară datei de (...) sunt reglementate de art.164 din L. nr.19/2000 care vorbește nu de sporurile care intrau în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, ci în alin.2 și 3
„sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare";.
Pârâta a mai susținut că potrivit Legii nr.57/1974 acordul global este una dintre formele de salarizare și nicidecum un spor și dacă este privit ca „. suplimentare"; sunt încălcate dispozițiile Legii nr. 19/2000 care la art.164 alin.1 nu prevede această noțiune, ci doar salariile așa cum au fost înregistrate în carnetul de muncă. Ori salariile fiind înregistrate în carnetul de muncă ele au fost luate în calcul conform art.164 alin.1 din L. nr.19/2000 și nici nu se află în ipoteza prevăzută de art.161 alin.2, când nefiind înregistrate salariile în carnetul de muncă, asiguratul le poate dovedi prin adeverință.
Dacă se referă la acordul global ca sporuri, se încalcă art.164 alin. 2 și 3 din L. nr.19/2000 care prevăd expres că se iau în calcul pentru perioada lucrată anterior datei de (...) doar sporurile care făceau parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare Legii nr.19/2000. Ori, potrivit legislației anterioare datei de (...) și anume art.10 din L. nr.3/1977 „Retribuția tarifară care intră în baza de calcul a pensiilor este media retribuțiilor tarifare";…, iar potrivit art.21 „Media retribuțiilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabilește pe baza: a) retribuției tarifare de încadrare, pentru cei retribuiți cu luna; b) retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru cei retribuiți cu ora, inclusiv pentru personalul care lucrează în acord; c) retribuției tarifare de încadrare, pentru cei retribuiți cu cotă procentuală";, se observă că aceste „sporuri"; nu făceau parte din baza de calcul a pensiei.
5. Solicită C. să se constate că această interpretare ca și celelalte referiri din sentință la art.78:
- Încalcă principiul unde legea nu distinge nici interpretul nu poate distinge;
- Încalcă principiul neretroactivității legii civile consacrat de art.1 din
C.civ. și art. 15 alin.2 din Constituția României, republicată, legea dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă;
- Ignoră intenția inițiatorilor Legii nr.250/2007 care prin modificările aduse art.78 alin.4 și art.23 vizează eliminarea plafonării - la nivelul a 5 salarii medii brute urmând ca baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale să se realizeze la nivelul veniturilor brute. O dovadă în plus că eliminarea plafonării prevăzută de art.78 prin L. nr.250/2007 se referă doar la veniturile realizate după intrarea ei în vigoare este dată de prevederile art.166 din L. nr.19/2000 conform căruia „Punctajul anual realizat până la intrarea în vigoare a prezentei legi nu este supus plafonării prevăzute la art.78";.
Nu se poate reține argumentul că „L. nr.19/2000, care, de asemenea reglementează situații născute înainte de intrarea sa în vigoare";, deoarece așa cum arată în exemplele din întâmpinare, nu doar în cazul art.23+78 și art.164 legiuitorul a reglementat diferit în numeroase cazuri aceeași situație în funcție de momentul când s-au produs acestea (anterior sau ulterior datei de (...)), iar ele au fost reglementate distinct în cap. IX „D. tranzitorii";, tocmai datorită faptului că nu se poate ignora modul cum au fost ele reglementate de legislația în vigoare la momentul producerii lor.
De altfel, instanța poate să constate, din cauzele aflate de-a lungul timpului pe rolul său, că niciodată nu a existat vreo acțiune prin care să s e admită recalcularea pensiei prin modificarea plafonării bazei de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale medii brute de la 3 la 5 salarii medii brute, ori dacă la modificările anterioare ale art.78 alin.4 și art.23 nu s- a impus recalcularea pensiei, nu este nici un motiv ca acest lucru să se justifice la modificările aduse acestor articole de L. nr.250/2007, cu atât mai mult cu cât nici legiuitorul nu s-a exprimat în acest sens.
Mai mult decât atât este inadmisibil raționamentul care leagă D.
389/1972 de art. 23 și 78 din L. nr.19/2000, atâta timp cât L. nr.19/2000 prin art.198 este actul normativ care abrogă D. nr.389/1972. Actul normativ care reglementează anterior datei de (...) plata contribuției de asigurări sociale de stat trebuie raportat la prevederile actelor normative care stabileau ce intră în baza de calcul a pensiilor în perioada în care D. nr.389/1972 era în vigoare, în speță L. nr.3/1977, acesta fiind și sensul dispozițiilor tranzitorii ale art.164 din L. nr.19/2000 care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Pentru veniturile realizate după (...) baza de calcul a contribuției individuale de asigurări prevăzută la art.23 din L. nr.19/2000 este indisolubil legată de art.78 și nu are nici legătură cu art.164 din aceeași lege.
6. Faptul că susținerile C.J.P. C. sunt corecte, temeinice și legale, o confirmă și R. în interesul legii promovat de P. G. al P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care constatând că nu există un punct de vedere unitar în practica instanțelor, solicită ca prin admiterea acestuia să se pronunțe o decizie să se statueze că nu se pot valorifica la stabilirea și recalcularea pensiilor, formele de retribuire în acord global. Mai mult decât atât Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr. 3., reține că" Prin sesizarea Colegiului de conducere al C. de A. C. s-a învederat existenta unei practici neunitare la nivelul instanțelor din raza acestei curți de apel, fiind menționate două opinii divergente în sensul celor evidențiate prin recursul in interesul legii.
În legătură cu chestiunea de drept în discuție, cu privire la care s-a considerat că instanțele au dat o interpretare diferită dispozițiilor legale aplicabile, se constată următoarele:
Ansamblul dispozițiilor cuprinse in art. 164 alin. 1, 2, 3 din L. nr.
19/2000 și în OUG nr. 4. stabilește care sunt veniturile ce constituie baza de calcul a drepturilor de pensie.
Astfel, în privința perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001 (când a intrat în vigoare L. nr. 19/2000) sunt incidente dispozițiile tranzitorii cuprinse in art.164 din acest act normativ, care permit valorificarea în procesul de stabilire a punctajelor anuale doar a veniturilor obținute ce au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Pe de altă parte, in privința recalculării drepturilor la pensie, O. nr.4. prevede la pct.VI al anexei că formele de retribuire in acord nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual. Întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:
Drepturile inițiale de pensie ale reclamantei au fost stabilite începând cu data de (...) prin decizia nr. 262197/(...) (fila 4 dosar fond).
În atare situație, reclamantei nu îi sunt aplicabile dispozițiile OUG nr.4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, act normativ care în art.1 stabilește că obiectul recalculării îl reprezintă „pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001";.
Prin urmare, dispozițiile legale referitoare la OUG 4. invocate de recurentă exced cadrului procesual, astfel încât criticile formulate în recurs sunt nefondate.
Referitor la celelalte motive de recurs, Curtea constată că veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară de încadrare au avut caracter permanent în perioada arătată fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele C. cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuției pentru asigurări sociale se încadrează în dispozițiile art. 23 din L. nr. 19/2000.
De asemenea, în conformitate cu art. 164 din L. nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
În baza art. 2 lit. e din L. nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu art. 78 alin. 4 din L. nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
În aplicarea acestui text legal art. I pct. 7 din O. nr. 680 din 1 august
2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 prevede că punctul 19 de la secțiunea I "D. generale (capitolul I din lege)" a capitolului A "Contribuția de asigurări sociale" va avea următorul cuprins: "19. Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit,indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac partedin salariul de bază".
Raționamentul juridic ce stă la baza acestei opinii este fundamentat pe considerente de echitate și motive care țin de preeminența dispozițiilor legalecu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar crea o discriminare nejustificată între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii 19/2000.
Din mențiunile arătate în Adeverința nr. 8547/(...) emisă de SC G. 4 I.
SA (fila 13 dosar fond) rezultă că reclamanta a realizat venituri din acord, compensații și premii care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale și pensie pensia suplimentară. Pe toată această perioadă s-au achitat lunar cotele de C. inclusiv contribuția la pensia suplimentară conform cu legislația în vigoare iar sporurile trecute în coloana acord au avut caracter de venit în înțelesul Legii nr. 49/1982.
De asemenea, potrivit art. 1 din D. nr. 389/1972 angajatorii au vărsat contribuția de 15% asupra câștigului brut realizat de personal, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
În concluzie, Curtea apreciază că principiul contributivității, afirmat în art. 2 din L. nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 23 alin. (1) și în art. 78 alin. (1) din același act normativ primează și că independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Nici susținerile referitoare la aplicarea retroactivă a Legii 19/2000 nu sunt întemeiate întrucât această lege reglementează situații născute înainte de intrarea sa în vigoare.
Prin D. nr. 736/2006 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor mențiunii de la punctul VI din Anexa Ordonanței de U. a G. nr. 4., statuând că verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanței judecătorești. Prin această interpretare, Curtea Constituțională confirmă faptul că dispozițiile punctului VI din Anexa Ordonanței de U. a G. nr. 4., nu exclud de plano posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv în acest act normativ și că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de instanță, în funcție de includerea sau nu a acestor venituri în baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale. Însă, așa cum s-a arătat anterior, pensia reclamantei a fost stabilită în temeiul Legii 19/2000 și nu a fost recalculată conform OUG 4.
De asemenea, prin D. nr. 3. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul în interesul legii cu privire la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, referitor la posibilitatea luării în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1 lit. „a"; din L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, Curtea reține că această decizie nu este obligatorie pentru instanțe conform art. 329 alin. (4) din Codul muncii, întrucât nu a fost publicată în Monitorul Oficial.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că T. a interpretat corect actul juridic dedus judecății și a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, astfel încât motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8
și 9 Cod procedură civilă nu sunt întemeiate.
Drept urmare, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. de P. C.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. de P. C. împotriva sentinței civile nr. 2453 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 17 ianuarie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
L. D. I. - R. M. D. G.
GREFIER, C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./(...)
Jud.fond: I.P. și E.B.
| ← Decizia civilă nr. 1712/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 177/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
