Decizia civilă nr. 1454/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr.(...)
D. CIVILĂ NR. 1454/R/2011
Ședința publică din data de 20 aprilie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul I. S. împotriva sentinței civile nr. 3887 din 15 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, constatând că memoriul de recurs nu este semnat, se procedează la semnarea acestuia de către reclamant, care arată că își însușește recursul formulat.
Reclamantul recurent depune o adeverință detailată privind veniturile defalcate realizate în perioada 1964 - 2005 și decizia prin care s-a trecut de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă și arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii introductive de instanță și obligării pârâtei la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a tuturor veniturilor obținute, dovedite prin adeverința depusă azi la dosar, pe care a depus-o și C. J. de P. C. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. C. reclamantul I. S. a chemat în judecată pe pârâta C. J. de P. C., solicitând instanței obligarea pârâtei să-i recalculeze pensia prin luarea în considerare a salariilor și a sporurilor menționate în A. nr. 51009/(...) emisă de SC U. SA C. în perioada
1964 - 2005.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a adresat pârâtei cererea de recalculare, însă aceasta i-a comunicat că adeverința respectivă nu poate fi luată în considerare întrucât calcularea pensiei se face în raport de salariile brute sau nete înscrise în cartea de muncă.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată, invocând prevederile art. 164 din L. nr. 1. și ale
O.U.G. nr. 4/2005 - anexa VI în conformitate cu care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, printre alte venituri, si formele de retribuire in acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
A mai arătat că în conformitate cu prevederile art. 78 alin.4 din L. nr.
1. si Ordinul nr. 680/2007 sumele care se iau in calcul ca perioadă contributivă sunt cele prevăzute de acest act normativ fără a limita sporurile permanente, însă doar după data de (...).
Prin sentința civilă nr. 3887/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarnr. (...), s-a respins acțiunea formulată de reclamantul I. S. împotriva pârâtei
C. J. de P. C.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin
D. nr. 232378/(...), reclamantului i s-a acordat pensia anticipată parțială.
Reclamantul a depus la dosarul de pensie A. nr. 51009/(...) emisă de
S. U. S. din care rezultă că în perioada august 1964 - noiembrie 2005 a realizat venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariului de bază. Din această adeverință, rezultă că pe perioada menționată s-a achitat contribuția pentru pensia suplimentară.
Conform principiului contributivității, în stabilirea cuantumurilor pensiilor si a altor drepturi acordate, trebuie să se reflecte întreaga activitate desfășurată si întreaga perioadă de cotizare, inclusiv perioadele necontributive asimilate stagiului de cotizare.
Pe baza acestui principiu, pentru fiecare an din stagiul de cotizare se stabilește un punctaj, iar pentru întreaga perioadă a stagiului de cotizare, se determină punctajul mediu care constituie baza de calcul la stabilirea cuantumului pensiei.
Potrivit art. 37 alin. l din L. nr. 1. republicată, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat. In sistemul public de pensii sunt asigurați obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, așa cum prevăd dispozițiile art. 5 alin. l din L. nr. 1. republicată.
Așa cum prevăd dispozițiile art. 78 alin.4 din L. nr. 1., modificat prin art. I din L. nr. 250/2007, punctajul asiguratului stabilit conform prevederilor alin. l si 2 se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale. Persoana care după pensionare mai desfășoară o activitate aducătoare de venituri, este obligată prin lege să plătească contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat datorată în raport cu veniturile realizate.
Valorificarea unor perioade dovedite cu adeverințe emise de unitățile ori societățile unde si-au desfășurat activitatea asigurații se face prin recalcularea pensiei. Punctajul anual pentru aceste perioade ori pentru stagiul suplimentar se adaugă la punctajul luat in calcul inițial, modificându-se astfel punctajul mediu si în mod corespunzător creste cuantumul pensiei.
Potrivit art. 164 alin.3 din L. nr. 1. republicată, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. l, se au in vedere sisporurile cu caracter permanent, care, după data de (...) au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislațiilor anterioare si care sunt înregistrate in carnetul de muncă.
Instanța a mai reținut dispozițiile art. I, pct.7 din Ordinul nr. 680/(...) al Ministrului Muncii, Familiei si Egalității de Ș., referitoare la înțelesul sintagmei „venitul brut realizat lunar"; și ale art. 161 alin.3 din L. nr. 1., așa cum a fost completată si modificată (introdus prin art. I din O.U.G. nr.
19/(...)).
Potrivit dispozițiilor art.160 alin.1 din L. nr.1., republicată, vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la intrarea sa în vigoare constituie stagiu de cotizare. P. art. 2 alin.1 și 2 din Normele Metodologice de evaluare a pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobate prin H. nr. 1550/(...) statuează că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie.
Conform prevederilor art. 4 din L. nr. 27/1966, republicată, în temeiul art. VII din Decretul nr.386/1972 și art.3 alin.2 din L. nr. 3/1977, fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale se constituiau din contribuțiile plătite de fostele unități socialiste precum și din sume alocate de la bugetul de stat în acest scop fără nici o reținere din salariul angajaților. Anterior, conform prevederilor 1 din Decretul nr. 389/(...), fostele unități socialiste erau obligate să verse o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Prin dispozițiile art. I din Decretul nr. 232/(...) s-au modificat prevederile art. 64 și art. 65 din L. nr.3/1977 cu privire la pensia suplimentară arătându-se că aceasta se stabilește în procente din retribuția folosită, după anii de contribuție, care s-a reținut și virat de către fostele unități într-un cont special la fosta C. de E. și C.
Ulterior, prin prevederile art.4 și art.5 din O.U.G. nr.31/1998 s-a statuat că începând cu data de (...) pensiile suplimentare aflate în plată, precum și cele care vor fi stabilite potrivit dispozițiilor legale se includ în drepturile privind pensia de bază, iar contribuția individuală este de 5%. Cota de contribuție individuală de asigurări sociale, prevăzută de art.21 alin.2 din L. nr. 1. a fost stabilită la 9,5% indiferent de condițiile de muncă, diferența dintre cotele de contribuții de asigurări sociale aprobate anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și cota de contribuție individuală de asigurări sociale fiind suportată de către angajator, conform prevederilor art.4 alin.1 și 2 din O.U.G. nr.147/(...).
Mai mult, în adeverința menționată mai sus sunt trecute veniturile brute si nu cele reprezentând defalcat salariul de bază si sporurile acordate, potrivit Legii nr. 250/2007 în care se arată care este baza de calcul al pensiei.
Raportat la considerentele arătate mai sus, în temeiul art.155 din L. nr. 1., acțiunea reclamantului a fost respinsă, întrucât pentru perioada indicată în acțiunea introductivă nu s-au achitat contribuții în plus din drepturile salariale ale acesteia către bugetul asigurărilor sociale de stat și nu se cunosc defalcat sumele reprezentând salariul.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul I. S., solicitândmodificarea sentinței recurate, în sensul admiterii cererii introductive.
În motivarea recursului recurentul reclamant a arătat că prin cererea sa a solicitat recalcularea pensiei luându-se in considerare si perioadele incare a obținut câștiguri brute mult mai mari fata de salariul de încadrare înscris in cartea de munca, datorita faptului ca a fost salarizat in acord in perioada (...)-(...); (...)-(...), in aceasta situație operand principiul salarizării după cantitatea muncii. In acest scop a depus la dosarul cauzei A.
51009/(...), in care sunt menționate câștigurile brute realizate in perioada menționata, cu precizarea ca in acele venituri brute sunt incluse toate sporurile si alte drepturi bănești de care a beneficiat conform legislației aferenta perioadei respective pe lângă salariul tarifar înscris in cartea de munca.
In aceeași adeverința se menționează si ca s-au achitat contribuțiile pentru CAS si pensie suplimentara, contrar celor susținute de pârâta si reținute de instanța de fond. S. recurentul că daca instanța a constatat faptul ca adeverința depusa drept dovada nu era suficienta pentru lămurirea aspectelor legate de contribuții, sumele defalcate (in salariu tarifar, sporuri, alte venituri), trebuia sa pună in discuție aceste aspecte, urmând ca el sa solicite o noua A. celor in drept pentru lămurirea exacta a situației.
Recurentul a mai arătat că retribuția in acord in lumina Legii nr.
57/1974, presupunea salarizarea angajaților in funcție de realizările profesionale, ceea ce înseamnă ca se puteau obține venituri mai mari sau mai mici decât salariile tarifare înscrise in cartea de munca.
Decretul nr. 389/1972 prevede obligativitatea angajatorilor de a vărsa la bugetul asigurărilor sociale a contribuției de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, dispoziții menținute si prin L. nr. 4. pentru modificarea si completarea unor reglementari legislative de asigurări sociale.
In privința formelor de retribuire in acord, O.U.G. nr. 4/2005 prevede ca acestea nu pot fi luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, precizându-se in acest act normativ ca sporurile, indemnizațiile si majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației de (...), au făcut parte din baza de calcul a pensiilor si care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual si acestea pot fi dovedite prin înscrierile din carnetele de munca sau prin adeverințe eliberate conform legii de către angajatori.
Dar conform art. 3 din L. nr. 3/1977 dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care angajatorii au plătit contribuții de asigurări sociale prevăzute de lege.
Principiul contributivității ce rezulta din textul enunțat este reiterat si in L. nr. 1., prin art. 2 lit. e. Noua reglementare privind calcularea dreptului de pensie instituit prin L. nr. 1. este construita in jurul acestui principiu si anume ca orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare pentru care salariatul si angajatorul sau au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie sa se reflecte in cuantumul pensiei.
Daca pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de (...), acest principiu este respectat in consecința se impune aceasta soluție si pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare.
În raport de prevederile art. 2 din L. nr. 1. consideră recurentul că legiuitorul limitează fără nicio justificare aplicarea acestui principiu, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri si sporuri obținute anterior datei de (...), pe motivul caracterului nepermanent al acestora.
Având in vedere aceste neclarități, ambiguități de reglementare, interpretarea textelor legale trebuie soluționate de instanțele de judecata, ținându-se cont de principiul contributivității prevăzut si in L. nr. 1. si caindependent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri si de faptul ca au făcut sau nu parte din baza de calcul conform legislației anterioare, acestea trebuie luate in considerare la stabilirea dreptului de pensie.
Recurentul a mai invocat D. nr. 736/2006 a Curții Constituționale arătând că prin această decizie Curtea Constituționala respingând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. 4 din anexa O.U.G. nr. 4/2005, a statuat ca verificarea împrejurărilor, daca, potrivit legislației anterioare s-au încasat sau nu contribuțiile la asigurările sociale de stat privind venituri excluse de la stabilirea punctajului anual si daca aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, constituie problema de fapt si de aplicare a legii in cazuri concrete individuale, a căror soluționare intra in competenta exclusiva a instanței judecătorești. Prin aceasta interpretare Curtea Constituționala confirma faptul ca dispozițiile pct.4 din Anexa O.U.G. nr. 4/2005, nu exclude posibilitatea valorificării veniturilor enumerate in mod exhaustiv in acest act normativ si ca aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de instanța, privind includerea sau nu a acestor venituri in baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
In concluzie, s-a apreciat ca dispozițiile cu valoare de principiu sunt prioritare, întrucât neluarea in considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept consecința, pe de o parte, nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, iar pe de alta parte, crearea unei discriminări intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrării in vigoare a Legii nr. 1..
Recurentul a menționat că va depune adeverința eliberata conform prevederilor legale privind defalcarea sumelor, cotizațiile plătite pentru perioada menționata.
In drept, recurentul a invocat prevederile art. 299 si următoarele
C.proc.civ.
Intimata pârâtă C. J. de P. C. nu a formulat întâmpinare pentru a-șiexprima poziția procesuală cu privire la recursul declarat.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs invocate și de dispozițiile legale incidente, Curtea de A. constată că recursul este fondat,pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată sub nr. 4509/(...) la C. J. de P. C. reclamantul a solicitat recalcularea pensiei sale cu luarea în calcul a veniturilor brute realizate în perioada 1964-2005, menționate în adeverința nr. 51009/(...) emisă de SC U. SA C.-N.
În adeverința respectivă au fost menționate veniturile brute realizate de reclamant în perioada august 1964-noiembrie 2005.
Prin adresa nr. 4509/(...) (fila 12 dosar fond) C. J. de P. C. a comunicat reclamantului că adeverința respectivă nu poate fi luată în considerare, cu motivarea că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual câștigurile brute realizate, invocându-se prevederile art. 164 din L. nr. 1..
Deși prin întâmpinare pârâta a invocat faptul că este necesară defalcarea sumei brute menționate în adeverința depusă de reclamant, pentru a se putea verifica ce sume și sporuri sunt incluse în acea sumă brută, instanța de fond nu a pus în discuția părților necesitatea ca reclamantul să facă demersuri în acest sens la societatea emitentă a adeverinței.
Urmare a promovării prezentului recurs reclamantul a anexat la dosarul cauzei adeverința nr. 63/(...) emisă de SC U. SA (filele 8-16 dosar recurs) în care se menționează că în perioada 1964-2005 reclamantul a realizat venituri suplimentare la retribuția tarifară de încadrare, sub forma acordului, ore regie, ore suplimentare, ore noapte, spor vechime, spor șef echipă și premii.
Se precizează în adeverință că în perioada menționată unitatea a achitat contribuția de asigurări sociale și pensia suplimentară conform legislației în vigoare.
În ce privesc veniturile realizate de reclamant ulterior datei de (...), din analiza comparativă a datelor cuprinse în buletinul de calcul al pensiei
(filele 21-23 dosar fond) cu datele înscrise în adeverința nr. 51009/(...) emisă de SC U. SA, Curtea reține că pârâta C. J. de P. C. a avut în vedere la calculul pensiei veniturile brute realizate de reclamant după data de (...), înscrise în adeverința menționată, astfel că pentru această perioadă acțiunea reclamantului este neîntemeiată, fiind în mod corect respinsă de prima instanță.
În ce privesc veniturile suplimentare realizate de reclamant până la data de (...), astfel cum au fost detaliate în adeverința nr. 63/(...) emisă de
SC U. SA, Curtea apreciază că luarea în considerare a tuturor acestor venituri la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 1., potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, principiul egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege și contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Faptul că art. 164 alin. 2 din L. nr. 1. stipulează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă";, iar la alin. 3 se statuează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare"; și că art. 10 din L. nr. 3/1977, prevedea că „retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii
10 ani de activitate";, nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat.
Potrivit acestei dispoziții legale „Unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat";. Or, în modevident, în înțelesul sintagmei de „. brut"; se includ și sporurile, premiile și compensațiile, chiar dacă acestea nu au avut caracter permanent.
Curtea apreciază că sunt incidente și dispozițiile art. 78 alin. 4 din L. nr. 1., potrivit cărora „punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale";.
Prin Ordinul nr. 680/1 august 2007, înțelesul sintagmei „venit brut realizat lunar"; a fost modificat, cuprinzând toate veniturile de care persoana asigurată beneficiază, fără a se pretinde caracterul de permanență a venitului respectiv.
În privința efectelor Legii nr.250/2007, Curtea reține că modifică L. nr.1., stabilind că baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie venitul brut realizat lunar. Această dispoziție reflectă principiul contributivității care nu poate fi aplicat doar asupra veniturilor realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 250/2007, deoarece face corp comun cu L. nr.1. care, de asemenea reglementează situații născute înainte de intrarea sa în vigoare.
De asemenea, luarea în considerare la stabilirea drepturilor de pensie a unui spor de vechime în muncă mai mare decât cel pe care art. 164 alin. 3 din L. nr. 1. îl reglementează se bazează pe aplicarea cu prioritate a principiului contributivității (art. 2 lit. e din L. nr. 1.), conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Prin urmare, nu există o justificare rezonabilă pentru restrângerea dreptului pensionarului de a beneficia de o pensie corespunzătoare contribuției virate la bugetul de asigurări sociale, având în vedere că art.78 alin.4 din L. nr.1., care ilustrează principiul contributivității prevăzut de art.2 lit. e din același act normativ, precum și pct.7 din Ordinul nr.680/2007 emis de M. stabilesc expres că punctajul asiguratului se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, incluzând sporuri, salarii de merit și premii.
În concluzie, Curtea apreciază că principiul contributivității, afirmat în art. 2 din L. nr. 1. și dezvoltat în art. 23 alin. 1 și în art. 78 alin. 1 din același act normativ primează și că independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Chiar dacă adeverința nr. 63/(...) emisă de SC U. SA, cuprinzând veniturile brute defalcate realizate de reclamant, nu a fost depusă la C. J. de P., Curtea reține că ar fi excesiv de formal a se considera necesară (ca un fine de neprimire) depunerea acestei adeverințe la pârâtă, în condițiile în care pârâta și-a exprimat clar, prin adresa înaintată reclamantului recurent la data de (...) și prin întâmpinarea depusă la instanța de fond, punctul de vedere cu privire la solicitarea reclamantului, respectiv cu privire la sporurile cu caracter permanent și la aplicabilitatea în timp a prevederilor Ordinului nr. 680/2007.
În raport de aceste considerente și având în vedere că prin adeverința nr. 63/(...) emisă de SC U. SA sunt menționate detaliat veniturile suplimentare realizate de recurent în perioada iulie 1964-martie 2001, Curtea consideră că se impune admiterea în parte a acțiunii formulate de reclamant și obligarea pârâtei să recalculeze pensia cuvenită reclamantuluicu luarea în calcul a veniturilor suplimentare din această adeverință pe perioada menționată, începând cu data de (...), conform prevederilor art. 169. alin. 3 din L. nr. 1..
În consecință, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1-3, art. 299 și urm., art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea urmează a admite recursul declarat de reclamant și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că acțiunea formulată de reclamantul I. S. va fi admisă în parte, conform dispozitivului prezentei decizii.
Vor fi menținute dispozițiile sentinței privind respingerea acțiunii reclamantului în ceea ce privesc veniturile realizate ulterior datei de (...).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite în parte recursul declarat de reclamantul I. S. împotriva sentinței civile nr. 3887 din 15 noiembrie 2010 a T. C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte acțiunea formulată de reclamantul I. S. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C. și în consecință, obligă pârâta să recalculeze pensia cuvenită reclamantului cu luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei a veniturilor realizate până la data de (...) și menționate în adeverința nr. 63/(...) emisă de S. U. S., începând cu data de (...).
Menține restul dispozițiilor sentinței.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 aprilie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S.-C. B. I.-R. M. G. L. T.
Red.GLT/dact.MS
3 ex./(...)
Jud.fond: M.F.B./A.G.C.
GREFIER
G. C.
| ← Decizia civilă nr. 509/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 122/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
