Decizia civilă nr. 1518/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ Nr. 1518/R/2011

Ședința publică din data de 3 mai 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G.

JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 3888 din 15 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) privind și pe reclamantul intimat S. P., având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului intimat - avocat H. L. din cadrul Baroului C., lipsind reprezentantul pârâtei recurente.

Procedura de citare este realizată.

Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei după care reprezentantul reclamantului declară că nu are cereri de formulat în probațiune și solicită cuvântul asupra recursului.

Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.

Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca fiind temeinică și legală , fără cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 3888 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul S. P. împotriva pârâtei C. J. de P. C. și în consecință a fost obligată pârâta C. J. de P. C. să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă și muncă depusă pentru reclamant, cu luarea în calcul a perioadei (...) - (...) cât a lucrat în grupa I-a de muncă conform adeverințelor nr. 5406 și 5407, ambele din (...) emise de S. M. SA. începând cu data de (...); a fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 300 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin D. nr. 2. (...), reclamantului i s-a acordat pensia pentru limită de vârstă însă nu i s-a luat în calcul perioada lucrată în grupa I-a de muncă.

Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a H.G. nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I și a II-a de muncă urmau afi precizate, de către M. M. și P. S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M., rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul MMPS nr.50/1990.

Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.

Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.

Din copia actelor depuse la dosarul cauzei respectiv și din adeverințele nr. 5406 și 5407, ambele din (...) emise de S. M. S.A, a rezultat că reclamantul a făcut dovada că în perioada (...) - (...) a lucrat în grupa I-a de muncă în procent de 50 % din timp lucrat.

Așa fiind, instanța a considerat că pârâta, în mod nejustificat a refuzat recunoașterea acestei perioade ca fiind nelucrată în grupa I de muncă, în pofida faptului că nici un act normativ nu impune prezentarea altor dovezi.

Mai mult, pârâta depășindu-și atribuțiile, a refuzat recunoașterea pentru contestator a duratei de vechime în muncă corespunzătoare grupei I de muncă, adăugând la prevederile legale poziția sa, deși acestea nu îi dau acest drept.

Apoi nu trebuie trecut cu vederea faptul că, drept urmare a încadrării reclamantului în grupa I de muncă pentru perioada specificată, pârâta a încasat contribuția de asigurări sociale aferente acestei grupe, situație în care nici un raționament nu poate justifica împotrivirea acesteia. De altfel, în întâmpinarea depusă pârâta nu face nici o referire la plata sau neplata contribuțiilor privindu-l pe reclamant.

Față de cele ce preced instanța în temeiul art. 50 alin.1 și următoarele din Legea nr.19/2000 republicată a admis acțiunea conform dispozitivului.

Întrucât pârâta s-a aflat în culpă procesuală, conform prevederilor art. 274 C.proc.civ., a fost obligată să achite reclamantului suma de 300 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, solicitând modificareasentinței în sensul respingerii acțiunii.

În motivare pârâta a arătat că baza legală justificativă pentru acordarea grupei I de muncă (condiții grele de muncă) este Ordinul nr.50/1990, care la punctele 3 și 7 prevede că beneficiază de prevederile sale categoriile de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în ordin proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

După cum se poate observa după o simplă lecturare a acestor puncte, nu se regăsește nici un temei pentru încadrarea în aceste prevederi a profesiei respective, care prin natura ei nu implică propriu-zis acele condiții grele, caracterizate prin prezența noxelor, prin risc deosebit, prin expunerea fizică la pericole faptice care apar în timpul procesului de producție. Nu se pot asimila atribuțiile tehnicianului proiectant principal cu cele ale muncitorului care lucrează efectiv în condițiile descrise conform art.1 al Ordinului nr.50/1990.

Nu s-a depus întâmpinare.

Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate,

Curtea reține următoarele:

Așa cum reiese din înscrisurile depuse la fond și din cererea de recurs, pârâta recurentă refuză luarea în considerare a adeverințelor 5406 și 5407, ambele din (...) emise de S. M. SA., privind încadrarea în grupa I de muncă, a activității reclamantului pentru perioada (...) - (...), având funcția de inginer proiectant principal gr. I, apreciind că în mod greșit unitatea i-a acordat grupasuperioară de muncă întrucât la punctul 3 din Ordin nu se regăsește profesia reclamantului, care prin natura ei nu presupune acele condițiile grele, nocive sau periculoase ce să justifice acordarea grupei.

Refuzul pârâtei nu este legitim.

Potrivit prevederilor art. 3 din Ordinul nr. 50/1990, „Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2."; Prin urmare, selecția făcută de pârâtă pe motiv că inginerii proiectanți nu au lucrat în condiții similare muncitorilor este neîntemeiată și în contra stipulațiilor actului normativ în discuție.

Pe de altă parte, potrivit art. 5 și 6 din Ordin, „Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele M.ui S. sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și ca toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal. (…)

Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)";.

Se constată că actul normativ incident prescrie o metodologie clară de nominalizare a persoanelor care au desfășurat activitate în grupele de muncă, astfel încât actul emis de angajator în urma aplicării acestui procedeu legal nu poate fi ignorat de către pârâtă decât în măsura în care ar obține anularea acestuia. Or, dat fiind că recurenta nu a făcut dovada că ar fi dobândit constatarea prin instanță a nulității adeverințelor menționate cu privire la grupa de muncă în care reclamantul și-a desfășurat activitatea și nici în prezentul cadru procesual nu a investit instanța cu o astfel de cerere, atitudinea acesteia de a ignora încadrarea în grupa de muncă a activității reclamantului apare ca abuzivă și contrarie dispozițiilor legale, situație în care sentința pronunțată, prin care se sancționează comportamentul abuziv al pârâtei, este temeinică și legală.

Se observă de altfel că singura critică punctuală pe care recurenta o aduce situației de drept soluționate de prima instanță se reduce la indicarea faptului că funcția de inginer principal nu implică prin sine condiții grele caracterizate prin risc deosebit, noxe, expunere fizică la pericole faptice care apar în procesul de producție, neputându-se asimila atribuțiile tehnicianului proiectant cu cele ale muncitorului care lucrează efectiv în acele condiții, deși invocându-se chiar în cuprinsul cererii de recurs textul art. 3 din Ordinul nr.

50/1990 se constată că acesta enumeră și „. de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2";, fără a distinge între ingineri și muncitori, astfel încât prin chiar modul de punere a problemei critica se autodesființează.

Față de aceste considerente, Curtea apreciază recursul ca nefondat și urmează a-l respinge, raportat la prevederile art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9 C.proc.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul declarat de C. J. de P. C. împotriva sentinței civile nr. 3888 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședință publică din 3 mai 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, D. C. G. C. M. I. T.

N. N.

GREFIER,

Red.I.T./S.M.

2 ex./(...)

Jud.fond. M.F.B./A.G.C.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1518/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale