Decizia civilă nr. 5/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale

R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 5/RC/2011

Ședința publică din data de 11 ianuarie 2011

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C. M. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: S. D. GREFIER: N. N.

S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de contestatoarea C. J. DE P. S. împotriva Deciziei civile Nr. 1. din 5 mai 2010 a Curții de A. C. pronunțată în dosar nr. (...) privind și pe intimații F. E. și A. N. - D. J. S. A A. N., având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este realizată.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că intimata F. E. a înregistrat întâmpinare la data de 13 decembrie 2010 iar intimata A. N. - D. J. S. a A. N. a solicitat prin cererea înregistrată la data de 23 septembrie 2010 comunicarea copiei de pe cererea și motivele contestației în anulare iar la data de 6 ianuarie 2011 a înregistrat la dosar întâmpinare.

Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității contestației în anulare formulate și reține cauza în pronunțare pe excepție.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 19 din 11 ianuarie 2010, pronunțată în dosarul nr.(...) a T.ui S., au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive a paratului C. J. DE P. S., a prematurității introducerii acțiunii și a autorității de lucru judecat, excepții invocate de parata C. J. de P. S.

A fost admisă acțiunea reclamantei F. E. formulata împotriva paratei C.

J. de P. S., și în consecință a fost obligată pârâta să preia arhiva SC A. SA, care se găsește la SC S. SA, și sa emită o adeverința tip care sa cuprindă sporurile de noapte, de conducere, de toxicitate, de zgomot, de vechime și orele suplimentare lucrate sâmbăta și duminica la SC A. SA.

A fost respinsă ca nefondată acțiunea reclamantei față de A. N.-D. J. S.

A fost obligată pârâta C. J. de P. la plata către reclamantă a sumei de

150 lei, reprezentând cheltuieli de judecata.

Prin decizia civilă nr. 1. din 5 mai 2010 a Curții de A. C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 19 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), care a fost menținută.

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că reclamanta este îndreptățită conform art.40 alin.2 lit. h Codul muncii, să obțină de la fostul angajator „toate documentele care atestă calitatea de salariat";a sa.

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art.12 din L. nr.16/1996 a A. N., persoanei juridice angajatoare îi revine obligația de a păstra documentele create sau deținute, în categoria cărora întră statele de plată la care se referă acțiunea reclamantei.

Această obligație îi revenea fostului angajator al reclamantei, respectiv S. A. S.A, însă ca urmare a încetării existenței sale ca persoană juridică în anul

2003 (f.175 fond), obligația păstrării documentelor create cu valoare practică s-a transmis în temeiul art.18 din L. nr.16/1996 C. J. de P. S.

Deși norma juridică menționată anterior a fost modificată prin instituirea obligației de păstrare a documentelor cu valoare practică în sarcina Direcției J. S. a A. N., Curtea constată că nu a operat în concret transmisiunea acestei obligații deoarece este condiționată de „. în cadrul… direcțiilor județene ale A. N. a unor structuri specializate cu asigurarea, în condițiile legii, a resurselor umane și logistica - financiară necesară";.

Or, în speță, s-a dovedit că pârâtul S. J. S. al A. N. (actuala denumire) nu dispune de resursele umane și logistica - financiară necesare pentru păstrarea documentelor (f.48-111 fond), aspect de altfel necontestat de către recurentă.

Prin urmare, obligația S.ui J. S. al A. N. de a prelua documentele deținute de C. J. de P. S. este supusă condiției suspensive menționate de a cărei îndeplinire depinde transmiterea efectivă a obligației și executarea sa, astfel încât în prezent, C. J. de P. S. are obligația eliberării actelor solicitate de reclamant în calitate de succesor legal al fostului angajator în obligația de păstrare a documentelor cu valoare practică.

În raport de aceste considerente, este irelevantă inexistența unor raporturi juridice între reclamantă și recurentă astfel încât apărarea privind excepția lipsei calității procesuale nu este întemeiată.

Curtea a observat totodată că recurenta este în eroare asupra obiectului acțiunii prin care nu se urmărește plata unor drepturi salariale, conform motivelor de recurs ci eliberarea unei adeverințe referitoare la drepturile salariale.

De asemenea, invocarea introducerii premature a acțiunii motivată pe lipsa competenței materiale a recurentei de a valorifica un act inexistent se bazează pe o confuzie cu privire la obiectul cererii care nu vizează recalcularea pensiei.

În fine, apărarea conform căreia S. S. Jibou este deținătoarea arhivei fostului angajator ilustrează principiul care enunță interdicția că nimeni nu se poate prevala de propria culpă pentru a obține recunoașterea unui drept.

Astfel, deoarece în anul 2003 avea obligația preluării arhivei fostului angajator, pârâta nu poate opune ca un motiv exonerator de răspundere neîndeplinirea acestei obligații legale.

Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A. în temeiul dispozițiilor art.312 C.pr.civ., a respins ca nefondat recursul pârâtei.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare pârâta C. J. DE

P. S. solicitând anularea în totalitate a sentinței atacate.

În dezvoltarea motivelor pârâta a arătat, în esență, că hotărârea a fost pronunțată de Tribunalul Sălaj cu încălcarea competenței materiale absolute a primei instanțe de a soluționa acțiunea formulată de către reclamantă în jurisdicția de muncă și asigurări sociale și principiul neultraactivității în timp a normei juridice.

Consideră, astfel, că acțiunea principală, având ca obiect obligația de a face, respectiv obligația de a prelua arhiva, intră în sfera de competență a instanțelor civile de drept comun, respectiv a judecătoriilor, potrivit dispozițiilor art.1 din Codul de procedură civilă.

Deși cauza acțiunii o constituie obținerea unei adeverințe care să prevadă toate drepturile salariale de care reclamantul a beneficiat la societatea desființată, în scopul stabilirii drepturilor de pensie, capătul de cerere având acest obiect nu poate avea decât un caracter accesoriu, dezlegarea acestuia depinzând de existența dreptului ce face obiectul judecății capătului de cerere principal, care nu este cu certitudine de competența litigiilor de asigurări sociale.

Această cerere, chiar dacă s-ar aprecia ca fiind de jurisdicția asigurărilor sociale, deși nu se încadrează în categoria litigiilor prevăzute de art.155 din L. nr.19/2000, întrucât temeiul acesteia îl constituie de fapt prevederile art.18 și

21 din L. nr.16/1996, astfel cum au fost modificate prin L. nr.358/2002 și nu dispozițiile Legii pensiilor, aceasta nu ar fi admisibilă, fiind prematur introdusă, întrucât recurenta-pârâtă nu deține arhiva societății la care intimata a avut calitatea de salariat

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 decembrie 2010, reclamanta

F. E. a solicitat respingerea contestației în anulare și să fie obligatăcontestatoarea să-i plătească cheltuielile de judecată.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 6 ianuarie 2011, S. J. S. al A. N.a solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, iar în subsidiar,ca neîntemeiată.

Analizând prioritar conform art. 137 raportat la art. 316 și 298 Codprocedură civilă excepția tardivității contestației în anulare invocată din oficiu, Curtea reține că decizia contestată a fost comunicată C. J. de P. S. în data de (...) (fila 35 dosar fond), iar contestația a fost înregistrat în data de (...).

Potrivit art. 319 alin. 2 C.proc.civ. termenul de formulare a contestației în anulare împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă.

Termenul legal menționat este instituit de către legiuitor ca un termen legal imperativ, nerespectarea acestuia având drept consecință decăderea din dreptul de a mai exercita calea de atac, potrivit prevederilor art. 103 alin. 1

C.proc.civ. Calea de atac exercitată după împlinirea termenului este considerată ca fiind formulată tardiv.

Pentru aceste considerente, constatând că contestația în anulare a fost declarată cu depășirea termenului legal imperativ menționat, ultima zi de depunere a contestației în anulare fiind data de 17 iunie 2010, prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. 1 și 5 C.proc.civ., se va respinge ca tardivă contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca tardiv introdusă contestația în anulare formulată de C. J. de

P. S. împotriva deciziei civile nr. 1. din 5 mai 2010 a Curții de A. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședință publică din 11 ianuarie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECATORI,

C. M. I. T. S. D.

N. N.

GREFIER,

Red.I.T./S.M./2 ex./(...) Jud.recurs.S.D..D.G. și L.D.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 5/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale