Decizia civilă nr. 906/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 906/R/2011
Ședința publică din data de 9 martie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 3134 din 1 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată F. M. ANA, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat reclamantei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 3134 din 1 octombrie 2010 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea formulată și precizată de către reclamantul F. M. ANA împotriva pârâtei C. J. DE P. C.
A fost obligată pârâta C. J. de P. C. să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă pentru reclamantă, cu luarea în calcul a perioadei (...) - (...) cât a lucrat în grupa I de muncă în procent de 50% conform adeverințelor nr. 5497 respectiv 5498, ambele din (...), emise de SC M. SA C.-N., începând cu data de (...).
A fost obligată pârâta să ia în calcul la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei a tuturor sporurilor și veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr. 5499/(...) și a anexei la aceasta, emise de SC M. SA C.-N., începând cu data de (...).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin D. nr. R. din (...) s-arespins cererea reclamantei de pensionare. În decizie s-a reținut că per.(...) - (...)
și (...) - (...) nu este lucrată în grupa II de muncă.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei Adeverințele nr. nr. (...), 5499 din care rezultă că în perioada (...) - (...) reclamanta a lucrat în grupa I de muncă în procent de 50%, astfel că se constată scăderea vârstei acesteia de pensionare, împrejurare care va fi luată în calcul de către pârâtă. De asemenea, instanța constată că reclamanta a realizat sporuri și veniturilor suplimentare, toate aceste nefiind avute în vedere de către pârâtă, în mod nelegal.
Calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. l pct. I, II și V din Legea nr.19/2000 și de către angajatorii acestora se face lunar de către aceștia din urmă. Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă.
Din adeverințe reiese că veniturile reclamantei au avut un caracter permanent, fiind plătite contribuția pentru CAS și pensia suplimentară, astfel că, potrivit art. 23 și art. 28 din Legea nr. 19/2000 aceste venituri trebuie avute în vedere de către pârâtă la stabilirea cuantumului pensiei venitul brut realizat lunar (art. 28), respectiv salariul brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile (art. 78).
La stabilirea cuantumului pensiei, pârâta trebuie să aplice și principiul contributivității.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 23, 78, 87, art. 155 și urm. din
Legea nr. 19/2000, instanța a admis acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. de P. C. solicitândmodificarea sentinței atacate, cu respingerea acțiunii.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâta a arătat că la punctele 3 și 7 din
O. 5. se prevede că beneficiază de prevederile sale categoriile de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în ordin proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții. După cum se poate observa, nici un temei pentru încadrarea în aceste prevederi a profesiei respective (care prin natura ei nu implică propriu-zis acele condiții grele, caracterizate prin condiții nefavorabile de microclimat, prin expunere fizica la pericole faptice care apar în timpul procesului de producție, prezenta noxelor, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, suprasolicitare fizică sau nervoasă).
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedereconsiderentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit Adeverințelor nr. nr. (...), 5499 din (...) eliberate de SC M. SA, rezultă că în perioada (...) - (...) reclamanta a lucrat în grupa I de muncă în procent de 50%, și, de asemenea a beneficiat de venituri suplimentare reprezentând acord global, prime și alte sporuri, veniturile fiind incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale însă contribuția reclamantei la fondul de pensii nu a fost luată în considerare de către pârâtă la calculul punctajului și al pensiei.
Luarea în considerare a acestor venituri se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale „b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; (…) e) contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite";.
Faptul că art. 164 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 stipulează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) (a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie
1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie
1991), se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul demuncă";, iar la alin. 3 se statuează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare"; și că art. 10 din Legea nr. 3/1977, invocat în cererea de recurs, statuează că „retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate";, nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr.
389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că „. socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat";. Or, în mod evident, în înțelesul sintagmei de „. brut"; se includ și sporurile, premiile și compensațiile, chiar dacă acestea nu au avut caracter permanent.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora „punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale";.
Chiar dacă, în mod evident, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Prin O. nr. 680/1 august 2007, înțelesul sintagmei „venit brut realizat lunar"; a fost modificat, cuprinzând toate veniturile de care persoana asigurată beneficiază, fără a se pretinde caracterul de permanență a venitului respectiv, în sensul O.U.G. nr. 4/2005.
Raportat la O. menționat, Curtea apreciază că reclamanta este îndreptățită să-i fie stabilit - din nou - punctajul mediu anual și implicit cuantumul pensiei, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor dovedite prin adeverințele depuse la dosar, care intră în baza de calcul a contribuției la asigurările sociale.
În ceea ce privește recunoașterea grupei de muncă, Curtea reține că Legea nr. 19/2000 acordă o serie de facilități pentru pensionarii care au desfășurat activitate salariată în grupele de muncă, în condiții deosebite de muncă sau în condiții speciale, fiind așadar legitim a se solicita recunoașterea grupei de muncă la stabilirea pensiei.
Așa cum reiese din înscrisurile probatorii de la dosar, pârâta recurentă refuză luarea în considerare a adeverinței emise de fostul angajator al reclamantei, apreciind că în mod greșit unitatea i-a acordat grupa superioară de muncă întrucât în anexa la O. 5. nu se regăsește profesia reclamantei, care prin natura ei nu presupune acele condițiile grele, nocive sau periculoase care să justifice acordarea grupei.
Potrivit prevederilor art. 3 din O. nr. 5. „Beneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate,precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2.";
Pe de altă parte, potrivit art. 5 și 6 din Ordin, „Existența condițiilor deosebite la locurile de muncă cu noxe trebuie să rezulte din determinările de noxe, efectuate de către organele M.ui Sănătății sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităților. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii care, la data efectuării analizei, constată că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condițiilor și ca toate instalațiile de protecție a muncii funcționau normal. (…)
Nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.)";.
Se constată că actul normativ incident prescrie o metodologie clară de nominalizare a persoanelor care au desfășurat activitate în grupele de muncă, astfel încât actul emis de angajator în urma aplicării acestui procedeu legal nu poate fi ignorat de către pârâtă decât în măsura în care ar obține anularea acestuia. Or, dat fiind că recurenta nu a făcut dovada că ar fi dobândit constatarea prin instanță a nulității adeverinței nr. 1543/2009, cu privire la grupa de muncă în care reclamanta și-a desfășurat activitatea și nici în prezentul cadru procesual nu a investit instanța cu o astfel de cerere, atitudinea acesteia de a ignora încadrarea în grupa II de muncă a activității reclamantei apare ca abuzivă și contrarie dispozițiilor legale, situație în care sentința pronunțată, prin care se sancționează comportamentul abuziv al pârâtei, este temeinică și legală.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva
Sentinței civile nr. 3134 din 1 octombrie 2010 a T.ui C. pronunțată în dosar nr.
(...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 martie 2011.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S.-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)/Jud. fond:E .B. și I. P.
GREFIER
G. C.
| ← Decizia civilă nr. 87/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 37/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
