Decizia civilă nr. 2538/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2538/R/2011
Ședința din 06 iulie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : D. C. G. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de reclamantul P. T. împotriva sentinței civile nr. 1224 din 07 martie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P., având ca obiect recalculare pensie.
Mersul dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 04 iulie 2011, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
C U R T E A :
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1.224 din data de (...), pronunțată în dosarul nr. (...), a T.ui C. s-a respins acțiunea formulată de reclamantul P. T., împotriva pârâtei C. J. DE P. C., având ca obiect asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat recalcularea pensiei având în vedere veniturile brute realizate în perioada ianuarie 1981- martie 2001, în conformitate cu adeverința nr.
12741/(...) și adeverința nr. 14964/(...) emisă de S. N. S.
Așa cum rezultă din actele privitoare la activitatea în muncă pârâta i-a luat în calculul drepturilor de pensie salariul cuprins în carnetul de muncă, sporul de vechime și alte sporuri la rubrica alte sporuri.
Potrivit art. 164 alin. 2 din L. nr. 19/2000 "La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă".
Iar la alin. 3 se arată că "La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.(1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare".
Potrivit art. 4 alin. 3 din OUG nr. 4/2005: Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare prevăzute la alin.(2) se dovedesc prin înscrisurile din carnetele de munca sau prin adeverințe întocmite conform legii, eliberate de angajatori, care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora.
Anexa VI din același act normativ prevede ce anume trebuie să cuprindă adeverințele prin care se dovedesc sporurile.
Instanța de fond a apreciat că adeverințele nr. 12741/(...), nr.
14964/(...) și nr. 10961/(...), toate emise de S. N. S., nu sunt întocmite conform prevederilor legale.
Astfel, trebuia trecut salariul de încadrare și sporurile permanente de care a beneficiat reclamantul arătându-se temeiul legal în baza căruia s-a acordat precum și mențiunea că s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale și pensia suplimentară.
A mai învederat instanța de fond că obligația de a prezenta o adeverință întocmită conform prevederilor legale revine reclamantului. Din adeverința depusă nu se poate vedea ce anume este cuprins în venitul brut, dacă sporurile acordate au avut un caracter permanent și dacă s-au achitat contribuțiile.
Raportat la considerentele arătate mai sus, instanța de fond, în temeiul art.155 din L. nr.19/2000, a respins acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul P. T. a declarat recurs prin carea solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtei C. J. de P. C. la recalcularea pensiei anticipate parțiale, cu luarea în considerare a veniturilor brute atestate de adresa nr. 10.961/(...) emisă de S. N. S., începând cu data de (...).
În motivarea recursului s-a susținut că adeverințele depuse la dosar indică temeiul legal al acordării drepturilor salariale și mențiunea achitării contribuțiilor sociale și explică diferența dintre veniturile atestate și salariul de încadrare prin specificul formei de retribuire în acord, precizând că aceste venituri cuprind toate sporurile, premiile, indemnizațiile pentru concediu de odihnă, sume în acord individual de care a beneficiat reclamantul.
Se invocă dispozițiile art. 23 și 78 din L. nr. 19/200, astfel cum au fost modificate prin L. nr. 2., precum și Ordinul nr. 680/2007 care stabilesc că baza de calcul reprezintă venitul brut realizat lunar.
Prin precizările depuse la data de (...), reclamantul a solicitatmodificarea sentinței în raport de adeverința nr. 12.352/(...) eliberată de S.
N. S. și depusă la C. J. de P. C. la data de (...).
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. varespinge recursul pentru următoarele considerente:
Elementul salarial principal inclus în baza de calcul a pensiilor este salariul brut net înscris în carnetul de muncă, potrivit art.164 alin.1 din L. nr.19/2000.
Celelalte venituri salariale suplimentare (sporuri adaosuri, indemnizații etc.) care fac parte din baza de calcul a pensiei sunt înregistrate în carnetul de muncă distinct de salariul brut/net sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități.
Prin urmare, adeverința eliberată de unități nu este înzestrată cu forța probantă a atestării salariilor brute/nete sau a unui câștig total brut, cum este cazul în speță (f.4, 5 și 81 dosar fond), deoarece ar rectifica în mod indirect datele din carnetul de muncă, putând reflecta doar celelalte venituri salariale (sporuri, adaosuri, indemnizații, etc.), acordate distinct de salariul de bază.
În caz contrar, casele teritoriale de pensii sunt lipsite de posibilitatea de a verifica veniturile care fac parte din baza de calcul a pensiilor cu scopul evitării valorificării multiple a aceluiași drept salarial la stabilirea pensiei.
În egală măsură, Curtea observă că reclamantul solicită doar prin recursul său valorificarea adeverinței nr.10961/(...) emisă de SC N. SA, nefiind formulată o asemenea cerere în fața primei instanțe, ceea ce tinde săconfere acțiunii deduse judecății un nou temei, contrar prevederilor art. 316 raportat la art. 294 alin. 1 C.pr.civ.
De asemenea, adeverința nr.10961/(...) poate fi examinată de instanța de judecată numai după urmarea procedurii prealabile obligatorii instituite de art.149 din L. nr. 263/2010, care impun depunerea actului la casa teritorială de pensii și contestarea eventualei decizii nefavorabile la C.
C. de C.
De asemenea, art.23 din L. nr.19/2000, astfel cum a fost modificat prin L. nr.2. coexistă cu art.164 din L. nr.19/2000, nefiind o contradicție între aceste dispoziții legale care au un obiect de aplicare distinct sub aspect temporal.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A. în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
În privința motivelor suplimentare de recurs exprimate prin precizările scrise, Curtea constată că nu se încadrează în termenul legal de recurs, fiind formulate la data de (...), după împlinirea termenului legal de 15 zile (art. 301 C.pr.civ), care a curge de la comunicarea hotărârii, în speță (...) (fila
85 fond), astfel încât va respinge această completare a motivelor de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul P. T. împotriva sentinței civile nr. 1.224 din 07 martie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Respinge ca tardivă completarea motivelor de recurs formulată de reclamant la data de (...).
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 06 iulie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. G. S. D. D. C. G.
Cu opinie separată
GREFIER, C. M.
Red.S.D.
Dact.H.C./2 ex./(...). Jud.fond: A. G.C.
Cu opinie separată a doamnei judecător D. C. G.
Apreciez că recursul era fondat, impunându-se admiterea acestuia, pentru considerentele ce se vor arăta mai jos.
Adeverințele depuse în fața instanței de fond nr. 12741/(...), nr.
14964/(...) și nr. 10961/(...) cuprind veniturile brute realizate de reclamant în perioada ianuarie 1981- martie 2001, cu precizarea că acestea cuprind toate drepturile de natură salarială, inclusiv sporurile cu caracter permanent, acord, prime, ore suplimentare alte sume acordate și că înperioada lucrată s-a achitat CAS conform legislației în vigoare la acea dată. Nu s-au defalcat aceste venituri pe tipuri de drepturi salariale, fapt invocat de pârâta intimată, la fond, ca un fine de neprimire a adeverințelor și confirmată de opinia majoritară a Curții.
Adeverința nr. nr.10961/(...) depusă direct în recurs, cuprinde clarificări aduse de societate, în sensul că toate sporurile de care a beneficiat reclamantul în perioada respectivă au fost acordate în baza legilor în vigoare, anume, L. nr. 3., H. nr. 1., HCM nr. 9., L. nr. 5., L. nr. 4., L. nr.
2. precum și contractele colective de muncă aplicabile începând cu anul
1991.
Apreciez că în condițiile în care această adever ință nu aduce elemente
noi,nu valorifică alte venituri decât cele atestate inițial și solicitate în fața
instanței de recurs, ci doar le clarifică pe cele inițiale, această adeverință nu
poate fi considerată un înscris nou, de natură a modifica obiectul ș i cauza
cererii inițiale, astfel cum a considerat Curtea în opinie majoritară. Dinacelași motiv, al identității dintre veniturile atestate de adeverințele depuse la casa de pensii și cele din adeverința depusă direct în fața instanței de recurs apreciez că nu se impunea nici urmarea procedurii prealabile obligatorii instituite de art.149 din L. nr. 263/2010, care impun depunerea actului la casa teritorială de pensii și contestarea eventualei decizii nefavorabile la C. C. de C.
Luarea în considerare a acestor venituri se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al L. nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale „b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; (…) e) contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite";.
Faptul că art. 164 alin. 2 din L. nr. 19/2000 stipulează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) (a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă";, iar la alin. 3 se statuează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare"; și că art. 10 din L. nr.
3/1977, invocat în cererea de recurs, statuează că „retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate"; (iar în urma modificării prin dispozițiile L. nr. 4., că „. de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza și a următoarelor:
- sporul de vechime în muncă;
- sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție;
- indemnizația de zbor;
- sporul pentru condiții grele de munca;
- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
- sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare;
- alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de munca, potrivit legii."), nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/19722 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că „. socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat";.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din L. nr. 19/2000, potrivit cărora „punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale";. Chiar dacă, în mod evident, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a L. nr. 19/2000, nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Cât privește necesitatea de a se clarifica în speță conținutul sumei brute prin defalcare, față de posibilitatea de a se include în calculul pensiei de două ori o sumă, Curtea constată inconsistența acestui argument, având în vedere că adeverințele cuprind salariile brute primite de reclamantă în perioada 1973 -martie 2001, neexistând deci posibilitatea evocată, de a cuprinde de două ori o sumă în stabilirea cuantumului pensiei, întrucât mai mult decât venitul brut nu se poate lua în considerare la calcularea pensiei.
Pe de altă parte, referitor la afirmația pârâtei intimate că adeverințele nu ar fi întocmite în conformitate cu legislația în vigoare, se remarcă faptul că apărarea are un caracter generic, nefiind indicate anume dispozițiile legale pe care pârâta consideră că adeverințele le încalcă.
Față de aceste considerente, apreciez ca recursul era fondat și se impunea admiterea acestuia, cu consecința modificării sentinței în sensul admiterii acțiunii, așa cum statuează art. 95 din L. nr. 19/2000, raportat și la prevederile art. 312 alin. 1 și 3 coroborat cu art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ.
| ← Decizia civilă nr. 1358/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 561/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
