Decizia civilă nr. 3104/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 3104/R/2011
Ședința publică din data de 20 septembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: D. C. G.
JUDECĂTOR : C. M.
JUDECĂTOR : I. T. GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 1867 din 11 aprilie 2011 pronunțate de Tribunalul
Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul N. N., având ca obiect asigurări sociale - contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul intimat personal și asistat de avocat C. M. I. din cadrul Baroului C., lipsind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că reclamantul prin avocatul său a formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâtă, înregistrată la dosarul cauzei la data de 14 septembrie 2011, întâmpinare pe care reprezentanta acestuia declară că înțelege a o susține.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată conform chitanței anexate la întâmpinare.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1867 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis acțiunea înaintată și precizată de reclamantul N. N., împotriva pârâtei C. J. de P. C., și în consecință s-a anulat D. de pensionare nr.268737/(...) emisă de pârâtă.
Pârâta C. J. de P. C. a fost obligată să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei în favoarea reclamantului, cu luarea în calcul a perioadei (...) - (...) cât a lucrat în grupa a II-a de muncă, în procent de 1., conform Adeverințelor nr.6463/2010 și 1444/2001 emise de S. H. SA și a înscrierilor din carnetul de muncă poziția 79, începând cu data de (...).
Pârâta a fost obligată să ia în calcul la calcul la punctajul mediu anual și a cuantumului pensiei, a sporului privind plata muncii peste durata normală de lucru menționat în adeverința nr.6464/(...) emisă de S. H. SA, începând cu data de (...)..
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin D. nr.
268037/(...), reclamantului nu i s-a luat în calcul perioada lucrată în grupa a II-a de muncă, respectiv perioada cât a realizat venituri suplimentare, reprezentând spor peste durata normală de lucru, ambele menționate în carnetul de muncă la poziția 79 și adeverințele emise de S. H. S.
Potrivit art.87 din Legea nr.19/2000 republicată, decizia emisă în condițiile art. 86 alin.1 poate fi contestată la instanța judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul asiguratul în termen de 45 de zile de la comunicare.
Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a H.G. nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I-a și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către M. M. și P. S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M., rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul MMPS nr.50/1990.
Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei, respectiv carnetul de muncă poziția 79 si din Adeverința nr.6463/2010 și 1444/2001 ambele emise de S. H. S., rezultă că reclamantul a făcut dovada că în perioada (...)-(...) a lucrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100 % din timp lucrat.
Așa fiind, instanța a considerat că pârâta, în mod nejustificat refuză recunoașterea acestei perioade ca fiind nelucrată în grupa a II-a de muncă, în pofida faptului că nici un act normativ nu impune prezentarea altor dovezi.
Mai mult, pârâta depășindu-și atribuțiile, a refuzat recunoașterea pentru contestator a duratei de vechime în muncă corespunzătoare grupei a II-a de muncă, adăugând la prevederile legale poziția sa, deși acestea nu îi dau acest drept.
Apoi nu trebuie trecut cu vederea faptul că, ca urmare a încadrării reclamantului în grupa a II-a de muncă pentru perioada specificată, pârâta a încasat contribuția de asigurări sociale aferente acestei grupe, situație în care nici un raționament nu poate justifica împotrivirea acesteia. De altfel, în întâmpinarea depusă pârâta nu face nici o referire la plata sau neplata contribuțiilor privindu-l pe reclamant.
Reclamantul a mai depus la dosarul cauzei Adeverința nr.6464/(...) emisă de către S.C H. S. C.-N. și din care rezultă că acesta a beneficiat de venituri suplimentare reprezentând acord global, compensații, prime, indemnizații de conducere și alte sporuri. Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din Legea nr. 19/2000 republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă. Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. l pct. I, au veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prev. la art. 5 alin. I pct. II și V. Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordatesub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu. Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent ca și majorările de salarii.
Vor fi luate în considerare indemnizațiile care potrivit legislației anterioare datei de l.04.2001 au făcut parte din baza de calcul al pensiilor si care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, potrivit art. 4 pct.2 si 3 din OUG 4/2005. Prevederi asemănătoare sunt cuprinse si in Ordinul nr. 680/(...) pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, punctul 7, care modifică punctul 19 de la secțiunea I „. generale";.
Față de cele ce preced instanța în temeiul art. 50 alin.1 și următoarele din Legea nr.19/2000 republicată a admis acțiunea formulată de către reclamant.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C. solicitândadmiterea recursului, modificarea sentinței, cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului se arată că HG. Nr.1223/1990 nu permite încadrarea în grupa de muncă „. care este în activitate și care a lucrat la locurile de muncă sau activitățile cu condiții de muncă nocive, grele sau periculoase de pe șantierele de construcții-montaj, grupurile de șantiere și întreprinderile-șantier, inclusiv unitățile de deservire ale acestora, se încadrează în grupa a II-a de muncă în vederea pensionării, pentru întreaga perioadă efectiv lucrată după 18 martie 1969";., meseria reclamantului nefiind încadrată în acest text legal.
În aceste puncte ale Ordinului 50/1990 nu se regăsește nici un temei pentru încadrarea în aceste prevederi a profesiei respective, care prin natura ei nu implică acele condiții grele, caracterizate prin condiții nefavorabile, de microclimat, prezența noxelor, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare. Nu se pot asimila atribuțiile funcției de strungar cu cele ale muncitorului care lucrează efectiv în condiții deosebite conform art.3 alin.1 Ordinul 50/1990.
Potrivit art.164 din Legea nr.19/2000 la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se au în vedere și sporurile cu caracter permanent.
Conform art.3 al Legii nr.49/1992 sporurile cu caracter permanent sunt: sporul de vechime; sporul pentru lucrul în subteran; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de muncă; sporul pentru lucrul peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare, alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de muncă, potrivit legii.
Aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie
1992, data intrării în vigoare a Legii nr.49/1992.
Acordarea sporului peste durata normală de lucru din adeverința nr.6464/(...) nu se justificată și nu are temei în legislație.
Astfel, nu au constituit sporuri permanente: sumele pentru plata muncii peste durata normală de lucru, orele de noapte, care sunt diferite de sporul de noapte, sumele pentru munca sâmbăta și duminica, salariul de merit, premiile, sumele primite de sărbători.
Reclamantul N. N. prin întâmpinare (f.8-11) a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta nu este fondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Din copia actelor depuse la dosarul cauzei, respectiv carnetul de muncă poziția 79 si din Adeverința nr.6463/2010 și 1444/2001 ambele emise de S. H. S., rezultă că reclamantul a făcut dovada că în perioada (...)-(...) a lucrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100 % din timp lucrat.
Întrucât conducerea unității este cea care are atribuția de a nominaliza persoanele care se încadrează în grupa I și II de muncă, C. J. de P. nu are nici o atribuție în acest sens, nu poate cenzura încadrarea făcută de angajator și menționată în cartea de muncă, având obligația ca în baza înscrisurilor prezentate de persoana care solicită emiterea deciziei de pensionare, ca în baza actelor prezentate să stabilească dacă aceasta îndeplinește condițiile de ieșire la pensie.
Aprecierea pârâtei în sensul că încadrarea a fost greșit făcută de unitate nu poate așadar fi primită, aceasta depășindu-și atribuțiile legale, după cum s- a arătat mai sus.
Totodată, Curtea constată că în conformitate cu art. 164 din Legea nr.
19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere
și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
În aplicarea acestui text legal art. I pct. 7 din Ordinul nr. 680 din 1 august
2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000prevede că punctul 19 de la secțiunea I "D. generale (capitolul I din lege)" a capitolului A "Contribuția de asigurări sociale" va avea următorul cuprins: "19. Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate,inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și altedrepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază";.
Astfel, în mod judicios, prima instanță a reținut că pentru veniturile brute realizate de reclamantă s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale, conform adeverinței depuse.
Pentru aceste considerente, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm., art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 1867 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...) pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatului N. N. suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 20 septembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. C. M. I. T.
GREFIER N. N.
Red.DCG/(...) Dact.SzM/2ex.
| ← Decizia civilă nr. 965/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 156/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
