Decizia civilă nr. 4396/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4396/R/2011
Ședința 1 octombrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : L. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : S. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul L. I., reprezentat legal de S. C. M. D. ÎN R. ȘI ÎN R. B. împotriva sentinței civile nr. 2801 din 28 aprilie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați M. A. N., CASA DE PENSII A M. A. N., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâților intimați și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 25 octombrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat M. A. N. în nume propriu și reprezentant legal al casei de pensii sectoriale a M. A. N. a depus la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, precum și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
De asemenea, se constată că prin motivele de recurs reclamantul recurent a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2801 din (...), pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul nr.(...), a fost admisă excepția inadmisibilității formulării acțiunii.
A fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea reclamantului L. I., prin S. C. M. ÎN R. ȘI ÎN R. împotriva pârâților CASA DE PENSII A M. A. N. și M. A. N., având ca obiect anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 50409/2010, constatarea legalității deciziei nr. 095545/2003, obligarea la plata diferenței dintre pensia de serviciu și pensia recalculată, cu dobânda legală și suspendarea efectelor deciziei atacate.
A fost respinsă cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin decizia nr.
50409/(...), paratul M. A. N. prin D. F.-C. a recalculat pensia reclamantului L. I., in baza Legii nr. 1., conform procedurii reglementate de H. nr. 735/(...).
Reclamantul a trecut in rezerva in 15 iulie 2001, avand gradul militar de maior.
Decizia astfel emisa contine elementele prevazute de art. 13 din H. nr.
735/2010, inclusiv dreptul reclamantului prevazut de art. 14 de a formula impotriva acesteia contestatie, in termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile contestatii care functioneaza in cadrul M. A. N., M. A. si I. si Serviciului Roman de I.
Aliniatul 2 al acestui ultim articol prevede ca deciziile comisiilor de contestatie pot fi atacate in instanta , potrivit Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin decizia nr. 38/(...) pronuntata de I. Curte de C. si J., s-a mentinut sentinta civila nr. 3. a C. de A. C. de suspendare a executarii HG nr.
735/2010, iar prin L. nr. 263/(...), aceasta hotarare de guvern a fost abrogata.
L. nr. 2., prevede o procedura similara de examinare a deciziilor de recalculare care presupune formularea unei contestatii , in termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestatii care functioneaza in cadrul M. A. N..
Conform art. 149 alin.2 prevede ca procedura de examinare reprezinta o procedura administrativa prealabila, obligatorie, fara caracter jurisdictional.
Termenul legal de solutionare a contestatiilor prevazut de art. 150 alin. 4 este de 45 de zile de la data inregistrarii, iar hotararile de solutionare ale acestor comisii pot fi atacate la instanta, in termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 151.
T. are competenta de solutionare in prima instanta a actiunilor formualte impotriva hotararilor comisiilor de contestatii care functioneaza in cadrul M. A. N., dispozitie cuprinsa la art. 153 lit. d din LegeA NR. 2..
Reclamantul L. I. nu a făcut dovada formulării contestației împotriva noii decizii de pensionare și nici a înregistrării acesteia la comisia de contestații. De asemenea, nu a asteptat solutionarea prin hotarare a contestatiei sale, pentru a investi instanta in ipoteza unei solutii nefavorabile, ci a contestat, direct, in fata instantei, decizia de recalculare.
Procedand astfel, reclamantul a ignorat dispozitiile legale imperative prevazute in materie, in conditiile in care art. 150 alin.1 reglementeaza exclusiv in sarcina comisiilor de contestatii atributiile de verificare a acestor decizii sub aspectul aplicarii corecte a legislatiei referitoare la pensiile publice.
O verificare pe fond a acestor decizii de recalculare de catre instanta de judecata ar presupune o judecata facuta cu depasirea limitelor puterii judecatoresti.
Accesul la justitie al reclamantului este efectiv, acesta putand utiliza parghia prevazuta de art. 151 , sus enuntat, ocazie cu care instanta de judecata este obligata a analiza hotararea atacata sub toate aspectele.
Cu privire la dreptul la acces la justiție prevăzut de art. 6 din Convenție,
Curtea E. a D. O. a statuat în cauza Faimblat contra R. că acest drept de acces la instanță nu este absolut și are limitele implicit admise, în special cu privire la condițiile de admisibilitate a unei căi de atac, prin însăși natura sa de reglementare de către stat, care are în această privință o anumită marjă de apreciere.
Aceste limitări însă nu pot atinge dreptul de acces la justiție în substanța sa.
A astfel de încălcare a fost constatată de exemplu în cauza Glod contra
R. în care reclamantul s-a plâns de faptul că instanțele interne i-au respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament cu motivarea că instanțele nu sunt competente să controleze modalitatea efectivă prin care C. administrativă a reconstituit dreptul de proprietate al reclamantei.
CEDO a arătat că pentru a fi îndeplinite cerințele art. 6 alin. 1 din
Convenție e necesar ca persoana interesată să poată supune deciziile luate de autoritatea administrativă în cauză, controlului ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină.
S-a reținut că respectiva C. nu respectă condiția de independență în raport cu executivul și nu poate, prin urmare să constituie o „instanță"; în sensul art.6 alin. 1 din Convenție.
În speță, legislația națională confirmă accesul la justiție al reclamantului prin supunerea hotărârii comisiei de contestație, controlului judecătoresc al instanței care reprezintă toate garanțiile de independență și imparțialitate față de celelalte puteri ale statului.
Desigur, se puteau purta alte discuții, în situația în care, reclamantul ar fi promovat prezenta acțiune după expirarea termenului legal de soluționare a contestației de către comisia de contestații și, fără ca aceasta să fi emis un răspuns în acest termen legal.
În condițiile în care această etapă este prealabilă și obligatorie constatarea refuzului de soluționare pe parcursul procesului s-ar putea efectua doar cu încălcarea normelor legale imperative în vigoare.
Pentru aceste motive de fapt și de drept instanța a admis excepția inadmisibilității formulării acțiunii și a respins ca inadmisibilă acțiunea reclamantului L. I., prin S. C. M. în R. și în R. împotriva pârâților C. de P. a M. A. N. și M. A. N. având ca obiect anularea deciziei de recalculare a pensiei nr.
50409/2010, constatarea legalității deciziei nr. 095545/2003, obligarea la plata diferenței dintre pensia de serviciu și pensia recalculată, cu dobânda legală și suspendarea efectelor deciziei atacate.
În baza art. 274 Cod procedură civilă instanța a respins cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul L. I., reprezentat legal de S. C. M. D. în R. și în R., a declarat recurs prin care a solicitat, în principal, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii excepțiilor invocate și admiterii acțiunii așa cum a fost ea formulata.
Recurentul invocă excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță Ministerul Administrației și Internelor, deși potrivit art. 105-107, art. 132 și art. 139 din
L. nr. 2. competența aparținea Casei Sectoriale de P.
Învederează că a formulat contestație în termenul legal de la comunicarea deciziei de recalculare la comisia de contestații care funcționează în cadrul M. A. și I. în temeiul dispozițiilor art. 149 alin. (1) din L. nr. 2., privind sistemul unitar de pensii.
Cum în termenul legal de 45 zile de la momentul înregistrării contestației, potrivit dispozițiilor art. 149 alin. (4) Din L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii C. nu a emis o hotărâre care să soluționeze contestațiadepusă, apreciază că lipsa acestui răspuns echivalează cu respingerea demersului.
Astfel, arată că, prin contestarea la C. de contestații din cadrul M. A. și I. a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art. 149 alin. (2) din L.nr. 2. privind sistemul unitar de pensii, fapt ce îi dă dreptul să se adresezeinstanțelor de judecată.
Făcând trimiteri punctuale la statutul și situația cadrelor militare pe parcursul desfășurării activității, la drepturile, obligațiile și interdicțiile implicite, recurentul concluzionează că prin L. nr. 1. și normele de aplicare ale acesteia i se încalcă dreptul de proprietate care derivă din dreptul la gradul avut, precum și din noțiunea de „." astfel cum a fost ea interpretată de Curtea E. a D. O. (CEDO).
Mai mult, acesta apreciază că lipsește temeiul juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei militare, în contextul în care prin S. civilă nr. 3. pronunțată de către Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a dispus „suspendarea executării HG 7. iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 1., privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunțarea instanței de fond." S. menționată a rămasă definitivă în baza Deciziei nr. 38/(...) pronunțată de înalta Curte de C. și J.
Așadar, emiterea deciziilor de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinței civile mai sus arătate. Având în vedere efectele „erga omnes" ale suspendării unui act administrativ prin decizii judecătorești rezultă că recalcularea pensiei s-a făcut în temeiul unui act normativ lipsit de orice efect.
Prin urmare, recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare este suspendată, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei contestate și a cuantumului pensiei astfel cum a fost stabilit.
De altfel, unele decizii de recalculare au fost emise în temeiul Legii nr. 1.
și a H. nr. 735/2010 după data de (...), când aceste acte normative au fost abrogate prin L. nr. 2., legea unitară de pensii. E. deciziilor de pensionare în temeiul a doua acte normative lipsite de forță juridică atrage nulitatea deciziilor de recalculare a pensiilor.
Recurentul invocă încălcarea dreptului de proprietate cu privire la modalitatea de calcul prin recalcularea pensiei la salariul mediu brut, extrapolând motivele ce stau la baza acesteia susțineri prin raportare la L. nr.
1., art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la C. E. a D. O., C. R., D. U. a D. O., T.
De asemenea, face sublinieri cu privire la discriminare în raport de alte categorii socio-profesionale(magistrați), la principiul neretroactivității legii civile ca principiu constituțional, principiul drepturilor câștigate.
Prin întâmpinarea formulată (f. 55), pârâtul Ministerul Administrației și
Internelor a solicitat respingerea recursului.
În recurs nu au fost administrate probe noi. Recursul este fondat.
Curtea constată că prima instanță a fost învestită cu solicitarea de anulare a deciziei de recalculare a pensiei nr. 50409/(...), emisă de pârâta C. J. de P. a M. A. și I. cu consecința menținerii deciziei nr. 095545/(...) privind calcularea pensiei de serviciu, stabilită în temeiul dispozițiilor Legii nr.
164/2001 și a obligării pârâtei la plata diferenței dintre pensia de serviciustabilită conform Legii nr. 164/2001 și pensia recalculată, conform Legii nr. 1. și HG nr. 735/2010, de la data de (...) și până la repunerea în plată a pensiei inițiale.
De asemenea, s-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, respectiv suspendarea plății pensiei reduse și menținerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr. 164/2001, cu cheltuieli de judecată.
T. a soluționat cauza exclusiv prin raportare la excepția inadmisibilității, în sensul că a reținut că parcurgerea acestei proceduri era obligatorie atât prin prisma dispozițiilor Legii nr. 2., cât și a H. nr. 735/2010, care a stat la baza deciziei contestate. Astfel, aceasta a considerat că acțiunea adresată instanței de judecată poate viza doar hotărârea pronunțată de C. de contestații din cadrul MAI.
Ceea ce a omis prima instanță să aibă în vedere este faptul că decizia de recalculare contestată a fost emisă la data de (...), astfel că legalitatea emiterii acesteia, inclusiv sub aspectul obligativității parcurgerii unei proceduri prealabile nu trebuie analizată în raport de un act normativ care nu era în vigoare la data emiterii acesteia, respectiv L. nr. 2..
Astfel, se constată că L. nr. 263/1020 a fost publicată în Monitorul
Oficial al R. la data de (...) și a intrat în vigoare la data de (...), cu excepția dispozițiilor art. 70 al. 1, art. 132, 135 și art. 194, care au intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării.
Practic, prin aplicarea dispozițiile Legii nr. 2. la o situație juridică născută anterior intrării ei în vigoare, prima instanță a încălcat principiul neretroactivității legii civile.
Celălalt temei juridic pe care se fundamentează hotărârea atacată îl constituie HG 7. iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 1., privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunțarea instanței de fond.
Însă prin sentința civilă nr. 3. pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) acest act normativ a fost suspendat. S. menționată a rămas irevocabilă în baza deciziei nr. 38/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Mai mult, prin OG. nr. 1., privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publica si siguranța naționala, publicată în Monitorul Oficial nr. 81 din 31 ianuarie 2011, HG nr. 735/2010 a fost abrogat.
În condițiile în care nici L. nr. 1. și nici L. nr. 19/2000 la care face trimitere primul act normativ menționat nu instituie o procedură prealabilă obligatorie de contestare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu,
Curtea consideră că în mod eronat s-a apreciat ca fiind incidentă excepțiainadmisibilității acțiunii.
Prin urmare, în contextul expus, Curtea apreciază că prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, astfel că în baza art. 312 al. 1,5 Cod de procedură civilă va dispune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, prima instanță se va pronunța cu privire la celelalte excepții invocate de părți, iar în cazul în care le va găsi neîntemeiate va trece la soluționarea pe fond a litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul L. A. I. împotriva sentinței civile nr. 2801 din (...) a T.ui S. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o casează în întregime și, în consecință, trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE | JUDECĂTORI | |
L. D. | D. G. | ERGIU D. |
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond.P. A.
| ← Decizia civilă nr. 456/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 276/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
