Decizia civilă nr. 4423/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 4423/R/2011
Ședința publică din data de 1 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: C. M. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 3249 din (...) pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe reclamantul C. G. E., având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului intimat - avocat C. I. din cadrul Baroului C., lipsind reclamantul
și reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de 17 octombrie 2011 reclamantul intimat a înregistrat la dosar întâmpinare pe care reprezentantul acestuia declară că înțelege să o susțină.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului formulat în cauză.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, sens în care depune la dosar chitanța 132/(...).
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3249 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...), a fost admisă acțiunea înaintată de către reclamantul C. G. E. împotriva pârâtei C. J. de P. C. și în consecință s-a anulat decizia de respingere a cererii de pensionare nr. R 68088/(...).
A fost obligată pârâta să emită o nouă decizie privind pensia pentru limită de vârstă și munca depusă pentru reclamant cu recalcularea pensiei, cu luarea în calcul a perioadei lucrate în grupa I de muncă, respectiv (...)-(...), conform adeverințelor nr. (...), 5574/(...) și nr.5575/(...) emise de S. M. SA, începând cu data de (...).
A fost obligată pârâta să ia în calcul la punctajul mediu anual și a cuantumului pensiei a tuturor sporurilor și veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr.5576/(...) și anexa la aceasta emisă de S. M. SA. începând cu data de (...).
A fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 500 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin D. nr. R 68088/(...) emisă de pârâtă, reclamantului i s-a respins solicitarea de a i se lua în calcul la stabilirea pensiei perioada lucrată în grupa
I-a de muncă.
Conform Decretului Lege nr.68/1990 și a H.G. nr.1223/1990 locurile de muncă în care activitatea se încadrează în grupa I și a II-a de muncă urmau a fi precizate, de către M. M. și P. S., Ministerul Sănătății și C. N. pentru Protecția M., rezultatul acestei activități fiind concretizat în Ordinul MMPS nr.50/1990. Punctul 6 din acest ordin prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa I-a sau a II-a de muncă se va face de către conducerea unităților, cu consultarea organizațiilor sindicale, ținându-se seama de condițiile concrete din fiecare unitate.
Dovada activității în muncă a unui salariat se face cu carnetul de muncă în care se fac înscrierile cu privire la activitatea prestată, condițiile de muncă, funcția și salarizarea, precum și cu alte acte emise de către unitate.
Din copia adeverințelor nr. (...), 5574/(...) și nr. 5575/(...) emise de S. M. SA, rezultă că reclamantul a făcut dovada că a lucrat în grupa I de muncă.
Așa fiind, instanța a considerat că pârâta în mod nejustificat refuză recunoașterea acestei perioade ca fiind nelucrată în grupa I-a de muncă, în pofida faptului că nici un act normativ nu impune prezentarea altor dovezi.
Mai mult, pârâta depășindu-și atribuțiile, a refuzat recunoașterea pentru contestator a duratei de vechime în muncă corespunzătoare grupei I de muncă, adăugând la prevederile legale poziția sa, deși acestea nu îi dau acest drept.
Apoi nu trebuie trecut cu vederea faptul că, drept urmare a încadrării reclamantului în grupa I de muncă pentru perioada specificată, pârâta a încasat contribuția de asigurări sociale aferente acestei grupe, situație în care nici un raționament nu poate justifica împotrivirea acesteia.
Față de cele ce preced instanța în temeiul art. art. 3 lit. l și n, art. 95, art. 154 din L. nr. 263/2010 a admis acțiunea conform dispozitivului.
Conform prev. art.274 al.1 C.pr.civ., pârâta a fost obligată la plata către reclamant a sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, solicitând modificareasentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivare, pârâta a arătat că în acord cu Ordinul 680/2007. 10. Punctul 26 de la secțiunea a VI-a a capitolului B „P."; va avea următorul cuprins:
„26. Începând cu data de 1 august 2007, punctajul anual al asiguratului se determină potrivit art. 78 alin. (1) și (2) din lege, pe baza venitului brut realizat lunar prevăzut la punctul 19 din prezentele norme sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale";.
Aceste sume se iau în seamă abia de la (...) - dată de la care intră în vigoare L. nr.19/2000 pentru care sunt date Normele respective.
În consecință pentru perioadele anterioare:
Potrivit art. art.164 al Legii nr.19/2000 - la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cucaracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. În conformitate cu prevederile art.164 la determinarea punctajului anual au în vedere și sporurile cu caracter permanent.
Conform art.3 din L. nr.4. sporurile cu caracter permanent sunt: sporul de vechime în munca; sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de munca; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare; alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de munca, potrivit legii.
Astfel, nu au constituit sporuri permanente: sumele pentru orele suplimentare (deoarece orele suplimentare nu sunt o permanență), orele de noapte (nu s-a lucrat în fiecare noapte) care sunt diferite de sporul de noapte, sumele pentru munca - sâmbăta și duminica - oficial zile libere, salariul de merit (nu este o permanență), premiile (art.26 lit. e al Legii nr.19/2000).
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 17 octombrie 2011 reclamantulintimat a solicitat respingerea recursului, dezvoltând atât motive privitoare laîndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă de către reclamant, cât și motive referitoare la luarea în calcul la determinarea pensiei a premiilor, a sporului pentru muncă în acord și a majorărilor tarifare de retribuții.
Sunt invocate prevederile Ordinului nr. 680/2007, ale Legii nr.2. care au modificat și completat art. 23 și art. 78 din L. nr.19/2000.
Susținerea pârâtei conform căreia premiile și sporul pentru munca în acord nu făceau parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare nu are suport legal.
Conform art.2 lit.c din L. nr.19/2000, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări plătite, iar veniturile din adeverința de la dosar au fost avute în vedere la calculul pensiei și plata contribuțiilor.
O soluție contrara ar duce la crearea unei discriminări între persoanele care au cotizat anterior și ulterior apariției Legii nr.19/2000.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și aapărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Se cuvine subliniat în primul rând că recurenta pârâtă nu critică sentința decât sub aspectul elementelor de salarizare ce trebuie luate în considerare la stabilirea cuantumului pensiei, fără a se formulat motive de recurs sub aspectul îndeplinirii condițiilor pentru deschiderea dreptului reclamantului la pensia pentru limită de vârstă, astfel încât sunt irevocabile statuările primei instanțe asupra acestui din urmă aspect, nefăcând obiectul prezentului recurs.
Raportat la motivele de recurs formulate, se constată că adeverința nr.5576/(...) și anexa cuprinde, cu titlu de venituri suplimentare, acordul global și compensații obținute de reclamant în perioada de referință.
Luarea în considerare a acestor venituri se impune în primul rând față de prevederile cu titlu de principiu din art. 2 al Legii nr. 19/2000, potrivit căruia sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază, printre altele, cele ale „b) egalității, care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; (…) e) contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pebaza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite";.
Faptul că art. 164 alin. 2 din L. nr. 19/2000 stipulează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) (a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă";, iar la alin. 3 se statuează că „la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare"; și că art. 10 din L. nr. 3/1977 statuează că
„retribuția tarifara, care se ia ca bază de calcul la stabilirea pensiei, este media retribuțiilor tarifare lunare din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii
10 ani de activitate";, nu poate fi interpretat ca o înlăturare de la calculul pensiilor a sumelor ce nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, în măsura în care și asupra acestora s-a datorat și plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat, potrivit art. 1 din Decretul nr.
389/19722 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat, ce statuează la art. 1 că „. socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat";. Or, în mod evident, în înțelesul sintagmei de „. brut"; se includ și sporul pentru muncă în acord, compensațiile, chiar dacă acestea nu au avut caracter permanent.
De altfel, prin L. nr. 4. pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale s-a modificat cuprinsul art. 10 din L. nr. 3/1977, în sensul că „baza de calcul la stabilirea pensiei este media din 5 ani lucrați consecutiv, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de baza și a următoarelor: sporul de vechime în muncă; sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție; indemnizația de zbor; sporul pentru condiții grele de munca; sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal; sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare; alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractele individuale de munca, potrivit legii."
Or, în mod evident, compensațiile, fiind acordate lunar în anumite perioade, au avut un caracter permanent.
Incidente sunt și dispozițiile art. 78 alin. 4 din L. nr. 19/2000, potrivit cărora „punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) si (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale";. Chiar dacă, în mod evident, așa cum arată și recurenta, textul se referă la veniturile realizate după intrarea în vigoare a modificării aduse în acest sens Legii nr. 19/2000 prin L. nr. 2., nu se poate ignora principiul egalității ce guvernează stabilirea raporturilor statului cu contribuabilii în ce privește asigurările sociale de stat, astfel încât nu se poate aplica o discriminare sub acest raport între contribuabili, în funcție de momentul realizării câștigului, având în vedere că asupra acestuia s-a calculat și plătit deopotrivă contribuția de asigurări sociale.
Nu are relevanță în soluționarea recursului afirmația recurentei că asupra premiilor nu s-a reținut contribuția de asigurări sociale față de prevederile art. 26 din L. nr. 19/2000, având în vedere că adeverința nu cuprinde asemenea venituri.
În plus, prin D. în interesul legii nr. 19/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție la data de (...), „în interpretarea dispozițiilor art.2 lit.e), art.78 și art.164 alin.(1) și (2) din L. nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art.1 și 2 din Ordonanța de urgență a G. nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilește că:
Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art.12 alin.1 lit.a) din L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii";.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază recursul ca nefondat și urmează a-l respinge, raportat la prevederile art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ.
Va obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, onorariu avocațial achitat de reclamantul intimat, conform chitanței.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de C. J. de P. C. împotriva sentinței civile nr. 3249 din (...) a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatului C. G. E. suma de
500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică din 1 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, D. C. G. C. M. I. T.
GREFIER, N. N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond.I.P.
| ← Decizia civilă nr. 1698/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3562/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
