Decizia civilă nr. 4715/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4715/R/2011
Ședința publică din data de 16 noiembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
G.-L. T.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. P. împotriva sentinței civile nr. 1048 din 27 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați M. A. N. și CASA DE PENSII A M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta pârâților intimați, consilier juridic P. L. C., lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 septembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosarul cauzei întâmpinare din partea pârâților intimați.
Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural,
Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu reclamantul recurent.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta pârâților intimați solicită respingerea recursului pentru considerentele expuse pe larg în întâmpinarea formulată.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1048 din 27 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) s-a respins contestația formulată de reclamantul C. P. reprezentat de S. C. M. D. ÎN R. ȘI ÎN R. în contradictoriu cu intimații M. A. N. și CASA DE PENSII A M. A. N. .
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a analizat excepția de inadmisibilitate invocată prin întâmpinare, reținând în esență că decizia contestată a fost emisă în baza H.G. 735/ 2010 privind recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform L. nr. 119/ 2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
În conformitate cu dispozițiile art. 14 din hotărâre, „(1) Împotriva deciziilor de pensie recalculate se poate introduce contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. N., M. A. și I. și Serviciului Român de I. (2) Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță, potrivit prevederilor L. nr. 1., cu modificările și completările ulterioare.";
Prin art. 10 din OUG nr.1/2011 a fost abrogată HG nr. 735/2010 iar, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/(...) au fost stabilite noi termene și criterii de recalculare a pensiilor militare. Acest act normativ prevede că pensiile militare se revizuiesc din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, împotriva acestor decizii urmând să curgă alte termene.
S-a avut în vedere că în H.G. 735/2010 care a stat la baza emiterii deciziei contestate cât și în L. 2., act normativ în vigoare la momentul înregistrării contestației, era prevăzută în mod imperativ, necesitatea urmării procedurii prealabile privind atacarea deciziei de recalculare a pensiei, procedură ce trebuia exercitată într-un termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, acțiunea direct în instanța de judecată vizând doar hotărârea pronunțată de comisia de contestații din cadrul M. A. N..
Pentru considerentele reținute, tribunalul a apreciat întemeiată excepția invocată de intimat, excepția fiind una peremtorie, astfel încât nu s-a impus verificarea susținerilor de fond ale contestației.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C. P. reprezentatde S. C. M. D. în R. și R., solicitând casarea hotărârii, iar în subsidiar modificarea hotărârii în sensul respingerii excepțiilor invocate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului s-a invocat excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță
Ministerul Administrației și Internelor, deși competența aparținea Casei
Sectoriale de pensii.
Decizia de recalculare a pensiei reclamantului a fost emisă de Ministerul
Administrației și Internelor după data de 23 dec. 2010, dată la care s-a înființat C. sectorială de pensii, care a preluat toate atribuțiile fostelor structuri organizatorice din cadrul M. A. și I., astfel că acesta nu avea competență cu privire la recalcularea pensiilor.
În conformitate cu dispozițiile art.105 din L. nr. 2., Casele sectoriale de pensii sunt cele care au competența emiterii deciziilor de pensionare precum și a deciziilor de recalculare și revizuire așa cum rezultă din disp.art.107 aln.1 și
3.
Cu privire la motivele respingerii contestației reclamantului arată că în conformitate cu OUG nr.1/2011 deoarece aceste împrejurări vizează interesul public și constituie elementele unei situații extraordinare, ce nu suferă amânare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea unor aspecte în scopul revizuirii pensiilor potrivit art.1 lit.a și b din L. nr.110/2010. Așadar, ceea ce reglementează OUG nr.1/2011 nu este altceva decât revizuirea pensiilor recalculate conform art.1 lit.a și b din Lege anr.119/2010.
Așadar, argumentul Comisiei de S. a C. conform căruia decizia contestată a rămas fără obiect nu are temei juridic, atâta vreme cât conform OUG nr.1/2011, urmează a se emite decizii de revizuire pe care o contestă.
Referitor la procedura prealabilă arată că a contestat în termenul legal decizia de recalculare la comisia de contestații din cadrul MAI însă acesta nu a analizat și nu a soluționat în mod real contestația.
Referitor la motive de nelegalitate arată că membrii SCMD au avut calitatea de militari, polițiști, funcționari speciali în prezent fiind beneficiari ai pensiilor de stat aferente activității desfășurate, vechimii și gradului avut, conform deciziilor de pensionate anexate.
Prin decizia pe care o contestă s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiilor de care beneficiază membri, s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acestora și implicit a patrimoniului membrilor SCMD.
Prin L. nr.119/2010 și normele de aplicare ale acesteia se încalcă dreptul de proprietate, se creează o discriminare între cadrele militare, personalul civil, magistrați care beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil.
Prin recalcularea pensiilor reclamantului se încalcă principiul dreptului câștigat, deoarece pe parcursul anilor în care a fost militar a câștigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia și-a desfășurat activitatea.
Acest drept a fost câștigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privațiunilor specifice acestui sistem.
Decizia contestată și implicit procesul de recalculare a pensiilor sunt nelegale raportat la dispozițiile C. R., ale dreptului comun cât și ale Legislației
E. în materie.
Deciziile de recalculare a pensiilor au fost emise în baza disp. HG nr.735/21 iulie 2010, deși prin sentința civilă nr.338/2010 pronunțată de Curtea de A. C. a fost suspendată executarea acesteia până la pronunțarea instanței de fond, astfel că recalcularea pensiilor s-a făcut în temeiul unui act normativ lipsit de orice efect.
În conformitate cu disp. Art.6 alin.4 din HG nr.735/2010 pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Așadar, deși membrii SCMD au desfășurat activitate și au obținut venituri diferențiate în funcție de pregătirea fiecăruia, de gradul pe care l-au avut, de meritele recunoscute prin decorare, la stabilirea cuantumului pensiei acestora a fost luat în considerare doar salariul mediu brut pe economie pentru perioadele respective.
Calculul pensiei la salariul mediu brut pe economie, reprezintă pentru o parte dintre membri SCMD o degradare, deoarece sunt asimilați persoanelor cu grade inferioare care se bucură de același venit ca și al celor cu grade superioare, deși pe parcursul desfășurării activității ca militari activi între veniturile gradelor militare au existat diferențe specifice.
Prin impunerea calculării cuantumului pensiei rezervistului la salariul mediu brut se încalcă un drept de proprietate fundamental, deoarece pentru activitatea desfășurată, cadrul militar beneficiază de solda lunară compusă din solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, elemente componente care ar trebui să se regăsească în adeverințele pe baza cărora se face recalcularea pensiilor militare.
Neluarea în considerare a tuturor veniturilor care compuneau solda lunară reprezintă o expropriere de bunurile pe care le-a câștigat diferența dintre veniturile obținute și salariul mediu brut pe economie.
Apreciază că, constatarea de către Curtea Constituțională a R. în cuprinsul Deciziei nr.871/(...) că L. nr.119/2010 nu încalcă dispozițiile C. R., nu împiedică instanțele de judecată să facă aplicarea dispozițiilor art.20 din legea fundamentală și să dea prioritate pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care R. este parte.
Conform art.1 din protocolul nr.1 la C. E. a D. O. se constată că membrii
S.ui SMCD beneficiază de un drept de proprietate asupra pensiei a cărei recalculare a fost dispusă de către pârâte însă este lipsită de această proprietate, prin dispozițiile legale naționale.
Membrii SMCD erau titularii unui bun în sensul art.1 din Protocolul 1, iar reducerea pensiei pentru viitor și lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente acestui procent reprezintă, indiscutabil, o ingerință ce a avut ca efect privarea acestora de bunul lor, în sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.
Reducerea pensiei membrilor SCMD ca urmare a recalculării și imposibilitatea acestora de a-și mai recupera vreodată sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, în defavoarea pensionarilor, beneficiari ai pensiilor stabilite prin acte normative speciale, a justului echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general. Procedându- se în acest fel, s-a adus atingere chiar substanței dreptului de proprietate al reclamanților, atingere care, în concepția instanței europene, este incompatibilă cu dispozițiile art.1 din Protocolul nr.1 la C.
De asemenea, interesul public urmărit, respectiv asigurarea unui sistem unitar de pensii, încalcă principiul proporționalității consacrat de jurisprudența C., prin aceea că rupe justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general prin privarea membrilor SCMD de dreptul de a beneficia de pensie în suma garantată de dispozițiile legii speciale, respectiv a L. nr.164/2001.
Arată că există discriminare între aceleași persoane deoarece HG nr.735/2010 la art.6 prevede că recalcularea se face pe baza adeverințelor care să dovedească venitul lunar realizat sau în lipsa acesteia calculul se va face la nivelul salariului mediu brut pe economie, situație în care pentru cei care pot aduce adeverințe cuantumul pensiei poate fi mai mare, iar în situația celor care nu pot aduce adeverințe, cuantumul pensiei va fi calculat la salariul mediu brut.
Există discriminare între cadrele militare și personalul civil, deoarece cadrele militare nu au avut cărți de muncă, actul oficial prin care se dovedește vechimea în serviciul militar și funcțiile îndeplinite este fișa matricolă, care nu cuprinde salariile avute.
Mai există discriminare între categorii asemănătoare deoarece din moment ce magistraților, care au aceleași interdicții ca și militarii, li s-a acordat dreptul la pensie calculat proporțional cu salariul avut, ținându-se cont de statutul acestora, în care un rol esențial îl joacă interdicțiile pe durata mandatului și militarilor care au aceleași interdicții trebuie să li se aplice aceeași modalitate de calcul.
Cu privire la retroactivitatea legii, arată că măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut la art.15 alin.2 din Constituția R., conform căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Atunci când o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi juridice, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare.
Reglementările privind recalcularea pensiilor pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statul special, încalcă principiul neretroactivității prevăzut de aret.15 alin.2 din Constituția R..
Prin recalcularea pensiilor reclamantului se încalcă un principiu al drepturilor câștigate.
Astfel în practica Curții de Justiție a U. E. cu privire la drepturile câștigate, aceasta precizează: dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse.
P.le aflate în plată constituie drepturi legal câștigate și nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
Intimatul M. A. N. prin întâmpinare (f.33-37) a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Prin Decizia nr. 78031 din 31 decembrie 2010 emisă de intimatul pârât
M. A. N., contestată de recurentul reclamant prin acțiunea formulată la data de
21 februarie 2011, s-a dispus în baza L. nr. 119/2010 recalcularea pensiei militare a cărei beneficiar era reclamantul.
Prin întâmpinarea depusă în fața primei instanțe (fila 31), pârâtul M. A.
N. a invocat excepția inadmisibilității pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, raportat la faptul că acțiunea a fost introdusă la momentul la care era în vigoare L. nr. 2., care instituie prin art. 149 alin. 1 obligația de contestare a deciziilor de pensie la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. N..
Curtea apreciază, contrar celor reținute de instanța de fond, că se impunea respingerea ca neîntemeiată a excepției invocate de către pârât deoarece decizia de recalculare contestată a fost emisă la data de 31 decembrie
2010, astfel că procedura de contestare a acesteia, nu trebuia analizată în raport de un act normativ care nu era în vigoare la data emiterii acesteia, respectiv L. nr. 2..
Astfel, potrivit prevederilor art. 7 alin. 1 din L. nr. 119/2010, „procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de nr. 1., cu modificările și completările ulterioare";.
Prin urmare, procedura de contestare este cea stabilită de L. nr. 1., lege în vigoare la data emiterii deciziei contestate, respectiv decembrie 2010, care nu prevedea o procedura prealabilă atacării în instanță a deciziilor de pensie.
Este real că prin L. nr. 2. a fost instituită obligația de contestare a deciziilor de pensie la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. N., însă acest act normativ, deși a fost publicat în Monitorul Oficial la data de (...), a intrat în vigoare doar la data de 1 ianuarie 2011, așadar ulterior emiterii deciziei contestate.
Valorificarea unor dispoziții conținute în L. nr. 2. la o situație juridică născută anterior intrării ei în vigoare, ar echivala cu retroactivitatea unei legi, adică aceasta ar produce efecte deși nu era vigoare, ceea ce contravine principiului instituit prin art. 15 alin. 2 din Constituție.
Ca atare, instanța de fond a apreciat greșit atunci când a concluzionat că în condițiile date, singura modalitate legală aflată la dispoziția reclamantului pentru contestarea deciziei de recalculare era cea de îndeplinire a noilor condiții impuse de L. nr. 2..
Ținând seama de aceste considerente, întrucât prima instanță a soluționat cauza pe excepție, fără a intra în cercetarea fondului, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 312 alin. 5 C.proc.civ. va dispune casareasentinței atacate și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Cu ocazia rejudecării, prima instanță se va pronunța cu privire la celelalte excepții invocate de părți, iar în situația în care le va găsi neîntemeiate va trece la soluționarea pe fond a litigiului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE :
Admite recursul declarat de reclamantul C. P. împotriva sentinței civile nr. 1048 din 27 mai 2011, pronunțată în dosarul nr. (...) al T.ui M., pe care o casează în tot și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S.-C. B. I.-R. M. G.-L. T.
Red.SCB Dact.SzM/3ex. (...)
Jud.fond:C. V.
G. G. C.
| ← Decizia civilă nr. 2379/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 5082/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
