Decizia civilă nr. 4815/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 4815/R/2011
Ședința publică din data de 22 noiembrie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. C. G. JUDECĂTOR : C. M.
JUDECĂTOR : I. T. GREFIER : N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S. V. împotriva sentinței civile nr. 3477 din 23 mai 2011 a T.ui S. pronunțate în dosar nr. (...) privind și pe pârâții intimați M. A. N. și CASA DE PENSII A M. A. N., având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care Curtea constată că la data de (...) intimatul M. A. N. a înregistrat la dosar întâmpinare.
Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsa părților de la dezbateri,
Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 3477 din 23 mai 2011 a T.ui S. pronunțate în dosar nr. (...) s-a admis excepția de inadmisibilitate a cererii formulate de reclamant, excepție invocată de pârâtul de rândul 2.
S-a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de contestatorul S. C. M. D. ÎN R. ȘI ÎN R., în numele membrului S. V., în contradictoriu cu pârâții CASA DE PENSII A M. A. N. și M. A. N., având ca obiect anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 60151/(...) emisă de pârâta de rândul 1, constatarea legalității deciziei de pensionare nr. 0., plata diferenței dintre pensia recalculată și pensia inițială, de la data de (...) și până la repunerea în plată a pensiei inițiale, asupra căreia să se aplice dobânda legală până la data plății efective a pensiei inițiale, precum și plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul analizând cu prioritate excepția peremtorie invocată prin întâmpinare, în conformitate cu art. 137 alin.1 C.proc.civ., a constatat că este susținută de argumentul referitor la necontestarea hotărârii comisiei de contestații, reclamantul făcând dovada comunicării , cu confirmare de primire a contestației la decizia de recalculare a pensiei la data de (...) și promovând acțiunea la data de (...).
Asupra excepției inadmisibilității acțiunii, s-a reținut că prin decizia nr.60151/(...), pârâtul M. A. N. prin D. F.-C. a recalculat pensia reclamantului
S. V. in baza L. nr. 119/2010, conform procedurii reglementate de H. nr.
735/(...).
Reclamantul a trecut în rezervă în (...), având gradul militar de colonel.
Decizia astfel emisă conține elementele prevăzute de art. 13 din H. nr.
735/2010, inclusiv dreptul reclamantului prevăzut de art. 14 de a formula împotriva acesteia contestație, in termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. A. N., M. A. și I. și
Serviciului Român de I.
Aliniatul 2 al acestui ultim articol prevede ca deciziile comisiilor de contestație pot fi atacate în instanță , potrivit L. nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Prin decizia nr. 38/(...) pronunțată de Î. Curte de C. si Justiție, s-a menținut sentința civila nr. 3. a C. de A. C. de suspendare a executării HG nr.
735/2010, iar prin L. nr. 263/(...), aceasta hotărâre de guvern a fost abrogată.
L. nr. 263/2010, prevede o procedură similară de examinare a deciziilor de recalculare care presupune formularea unei contestații , in termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează in cadrul M. A. N.
Art. 149 alin.2 prevede ca procedura de examinare reprezintă o procedura administrativa prealabila, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
Termenul legal de soluționare a contestațiilor prevăzut de art. 150 alin. 4 este de 45 de zile de la data înregistrării, iar hotărârile de soluționare ale acestor comisii pot fi atacate la instanță, in termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 151.
T. are competența de soluționare în prima instanța a acțiunilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor de contestații care funcționează in cadrul M. A. N., dispoziție cuprinsa la art. 153 lit. d din L. nr. 263/2010.
Verificând înscrisurile depuse în cauză instanța a constatat că reclamantul nu a formulat contestație împotriva deciziei de recalculare la C. de C. din cadrul M. A. N., ci a contestat, direct în fața instanței decizia de recalculare, încălcând prevederile art.149 alin.2 din L. nr.263/2010.
Procedând astfel, reclamantul a ignorat dispozițiile legale imperative prevăzute în materie, în condițiile în care art. 150 alin.1 reglementează exclusiv în sarcina comisiilor de contestații atribuțiile de verificare a acestor decizii sub aspectul aplicării corecte a legislației referitoare la pensiile publice.
O verificare pe fond a acestor decizii de recalculare de către instanța de judecată ar presupune o judecată făcută cu depășirea limitelor puterii judecătorești.
Accesul la justiție al reclamantului este efectiv, acesta putând utiliza pârghia prevăzuta de art. 151, sus enunțat, ocazie cu care instanța de judecată este obligată a analiza hotărârea atacată sub toate aspectele.
Cu privire la dreptul la acces la justiție prevăzut de art. 6 din Convenție,
Curtea E. a D. O. a statuat în cauza Faimblat contra R. că acest drept de acces la instanță nu este absolut și are limitele implicit admise, în special cu privire la condițiile de admisibilitate a unei căi de atac, prin însăși natura sa de reglementare de către stat, care are în această privință o anumită marjă de apreciere.
Aceste limitări însă nu pot atinge dreptul de acces la justiție în substanța sa.
Astfel de încălcare a fost constatată de exemplu în cauza Glod contra R. în care reclamantul s-a plâns de faptul că instanțele interne i-au respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament cu motivarea că instanțele nu sunt competente să controleze modalitatea efectivă prin care C. administrativă a reconstituit dreptul de proprietate al reclamantei.
C. a arătat că pentru a fi îndeplinite cerințele art. 6 alin. 1 din Convenție e necesar ca persoana interesată să poată supune deciziile luate de autoritateaadministrativă în cauză, controlului ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină.
S-a reținut că respectiva C. nu respectă condiția de independență în raport cu executivul și nu poate, prin urmare să constituie o „instanță"; în sensul art.6 alin. 1 din C.
În speță, legislația națională confirmă accesul la justiție al reclamantului prin supunerea hotărârii comisiei de contestație, controlului judecătoresc al instanței care reprezintă toate garanțiile de independență și imparțialitate față de celelalte puteri ale statului.
În condițiile în care această etapă este prealabilă și obligatorie constatarea refuzului de soluționare pe parcursul procesului s-ar putea efectua doar cu încălcarea normelor legale imperative în vigoare.
Pentru aceste motive de fapt și de drept instanța a admis excepția inadmisibilității formulării acțiunii reclamantului S. V.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul S. V. reprezentatde S. C. M. D. în R. și R., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii iar însubsidiar modificarea hotărârii în sensul respingerii excepțiilor invocate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului a invocat excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță Ministerul Administrației și Internelor, deși competența aparținea Casei Sectoriale de pensii.
Decizia de recalculare a pensiei reclamantului a fost emisă de Ministerul
Administrației și Internelor după data de 23 dec. 2010, dată la care s-a înființat C. sectorială de pensii, care a preluat toate atribuțiile fostelor structuri organizatorice din cadrul M. A. și I., astfel că acesta nu avea competență cu privire la recalcularea pensiilor.
În conformitate cu dispozițiile art.105 din L. nr.263/2010, Casele sectoriale de pensii sunt cele care au competența emiterii deciziilor de pensionare precum și a deciziilor de recalculare și revizuire așa cum rezultă din disp.art.107 aln.1 și 3.
Cu privire la motivele respingerii contestației reclamantului arată că în conformitate cu OUG nr.1/2011 deoarece aceste împrejurări vizează interesul public și constituie elementele unei situații extraordinare, ce nu suferă amânare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru reglementarea unor aspecte în scopul revizuirii pensiilor potrivit art.1 lit.a și b din L. nr.110/2010.
Așadar, ceea ce reglementează OUG nr.1/2011 nu este altceva decât revizuirea pensiilor recalculate conform art.1 lit.a și b din L. nr.119/2010.
Așadar, argumentul C.i de S. a C. conform căruia decizia contestată a rămas fără obiect nu are temei juridic, atâta vreme cât conform OUG nr.1/2011, urmează a se emite decizii de revizuire pe care o contestă.
Referitor la procedura prealabilă arată că a contestat în termenul legal decizia de recalculare la comisia de contestații din cadrul MAI însă acesta nu a analizat și nu a soluționat în mod real contestația.
Referitor la motive de nelegalitate arată că membrii SCMD au avut calitatea de militari, polițiști, funcționari speciali în prezent fiind beneficiari ai pensiilor de stat aferente activității desfășurate, vechimii și gradului avut, conform deciziilor de pensionate anexate.
Prin decizia pe care o contestă s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiilor de care beneficiază membri, s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acestora și implicit a patrimoniului membrilor
SCMD.
Prin L. nr.119/2010 și normele de aplicare ale acesteia se încalcă dreptul de proprietate, se creează o discriminare între cadrele militare, personalul civil, magistrați care beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil.
Prin recalcularea pensiilor reclamantului se încalcă principiul dreptului câștigat, deoarece pe parcursul anilor în care a fost militar a câștigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia și-a desfășurat activitatea.
Acest drept a fost câștigat prin suportarea regimului militar, prin suportarea privațiunilor specifice acestui sistem.
Decizia contestată și implicit procesul de recalculare a pensiilor sunt nelegale raportat la dispozițiile C. R., ale dreptului comun cât și ale Legislației
E. în materie.
Deciziile de recalculare a pensiilor au fost emise în baza disp. HG nr.7. iulie 2010, deși prin sentința civilă nr.3. pronunțată de Curtea de A. C. a fost suspendată executarea acesteia până la pronunțarea instanței de fond, astfel că recalcularea pensiilor s-a făcut în temeiul unui act normativ lipsit de orice efect.
În conformitate cu disp. art.6 alin.4 din HG nr.735/2010 pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
Așadar, deși membrii SCMD au desfășurat activitate și au obținut venituri diferențiate în funcție de pregătirea fiecăruia, de gradul pe care l-au avut, de meritele recunoscute prin decorare, la stabilirea cuantumului pensiei acestora a fost luat în considerare doar salariul mediu brut pe economie pentru perioadele respective.
Calculul pensiei la salariul mediu brut pe economie, reprezintă pentru o parte dintre membri SCMD o degradare, deoarece sunt asimilați persoanelor cu grade inferioare care se bucură de același venit ca și al celor cu grade superioare, deși pe parcursul desfășurării activității ca militari activi între veniturile gradelor militare au existat diferențe specifice.
Prin impunerea calculării cuantumului pensiei rezervistului la salariul mediu brut se încalcă un drept de proprietate fundamental, deoarece pentru activitatea desfășurată, cadrul militar beneficiază de solda lunară compusă din solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, elemente componente care ar trebui să se regăsească în adeverințele pe baza cărora se face recalcularea pensiilor militare.
Neluarea în considerare a tuturor veniturilor care compuneau solda lunară reprezintă o expropriere de bunurile pe care le-a câștigat diferența dintre veniturile obținute și salariul mediu brut pe economie.
Apreciază că, constatarea de către Curtea Constituțională a R. în cuprinsul Deciziei nr.871/(...) că L. nr.119/2010 nu încalcă dispozițiile C. R., nu împiedică instanțele de judecată să facă aplicarea dispozițiilor art.20 din legea fundamentală și să dea prioritate pactelor și tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care R. este parte.
Conform art.1 din protocolul nr.1 la C. E. a D. O. se constată că membrii
S.ui SMCD beneficiază de un drept de proprietate asupra pensiei a cărei recalculare a fost dispusă de către pârâte însă este lipsită de această proprietate, prin dispozițiile legale naționale.
Membrii SMCD erau titularii unui bun în sensul art.1 din Protocolul 1, iar reducerea pensiei pentru viitor și lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente acestui procent reprezintă, indiscutabil, o ingerință ce a avut ca efect privarea acestora de bunul lor, în sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.
Reducerea pensiei membrilor SCMD ca urmare a recalculării și imposibilitatea acestora de a-și mai recupera vreodată sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, în defavoarea pensionarilor, beneficiari ai pensiilor stabilite prin acte normative speciale, a justului echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general. Procedându- se în acest fel, s-a adus atingere chiar substanței dreptului de proprietate al reclamanților, atingere care, în concepția instanței europene, este incompatibilă cu dispozițiile art.1 din Protocolul nr.1 la C.
De asemenea, interesul public urmărit, respectiv asigurarea unui sistem unitar de pensii, încalcă principiul proporționalității consacrat de jurisprudența C., prin aceea că rupe justul echilibru ce trebuie păstrat între protecția proprietății și cerințele interesului general prin privarea membrilor SCMD de dreptul de a beneficia de pensie în suma garantată de dispozițiile legii speciale, respectiv a L. nr.164/2001.
Arată că există discriminare între aceleași persoane deoarece HG nr.735/2010 la art.6 prevede că recalcularea se face pe baza adeverințelor care să dovedească venitul lunar realizat sau în lipsa acesteia calculul se va face la nivelul salariului mediu brut pe economie, situație în care pentru cei care pot aduce adeverințe cuantumul pensiei poate fi mai mare, iar în situația celor care nu pot aduce adeverințe, cuantumul pensiei va fi calculat la salariul mediu brut.
Există discriminare între cadrele militare și personalul civil, deoarece cadrele militare nu au avut cărți de muncă, actul oficial prin care se dovedește vechimea în serviciul militar și funcțiile îndeplinite este fișa matricolă, care nu cuprinde salariile avute.
Mai există discriminare între categorii asemănătoare deoarece din moment ce magistraților, care au aceleași interdicții ca și militarii, li s-a acordat dreptul la pensie calculat proporțional cu salariul avut, ținându-se cont de statutul acestora, în care un rol esențial îl joacă interdicțiile pe durata mandatului și militarilor care au aceleași interdicții trebuie să li se aplice aceeași modalitate de calcul.
Cu privire la retroactivitatea legii, arată că măsura privind recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivității legii, prevăzut la art.15 alin.2 din Constituția R., conform căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Atunci când o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi juridice, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare.
Reglementările privind recalcularea pensiilor pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statul special, încalcă principiul neretroactivității prevăzut de aret.15 alin.2 din Constituția R..
Prin recalcularea pensiilor reclamantului se încalcă un principiu al drepturilor câștigate.
Astfel în practica C. de Justiție a U. E. cu privire la drepturile câștigate, aceasta precizează: dacă prestațiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse.
P.le aflate în plată constituie drepturi legal câștigate și nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
M. A. N. prin întâmpinare (f.31-33) a solicitat respingerea recursului.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și aapărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
În mod greșit prima instanță a reținut ca fiind inadmisibilă contestația reclamantului împotriva deciziei de recalculare a pensiei acestuia din (...) emisă de C. de P. a M. A. N.
Astfel, reclamantulaveau calea contestației împotriva acestor decizii la comisia de contestații pensii, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în temeiul art.14 alin.1 din H. nr.735/2010, ce a fost menționat chiar în decizia de recalculare.
Înlăuntrul acestui termen de exercitare a dreptului de contestare prevăzut de H. nr.735/2010, a fost abrogată însă această hotărâre de guvern, conform art.10 din O.U.G. nr.1/2011.
Aflându-se în această situație într-o stare de incertitudine în ceea ce privește procedura ce trebuia urmată pentru contestare și autoritatea competentă să o soluționeze, reclamanții s-au adresat în mod corect instanței competente în litigii de asigurări sociale.
Se mai reține că, având în vedere faptul că decizia contestată priveau drepturi de securitate socială, în mod corect aceștia nu a așteptat noi reglementări, care au apărut abia în luna mai 2011, prin art.6 alin.2 din Ordinul nr.1453/(...), stabilindu-se că deciziile de pensie emise în sistemul de pensii militare și de stat ale polițiștilor, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare până la data de 1 ianuarie 2011, precum și cele emise în condițiile O.U.G. nr.1/2011, se supun căilor de atac prevăzute de legislația în baza cărora au fost adoptate și se soluționează de comisiile de contestații prevăzute la alin.1, ce au fost înființate conform art.1 din acest ordin.
Astfel, se reține că în mod greșit prima instanță a reținut și incidența în cauză a disp.art.149 din L. 263/2010.
Curtea mai constată că, în situația în care reclamantul ar fi așteptat, în situația dată, emiterea unei hotărâri a comisiei de contestații, aceștia ar fi fost desigur prejudiciați prin nesoluționarea cererii lor privind drepturi de asigurări sociale într-un termen rezonabil.
Având în vedere faptul că prima instanță s-a pronunțat de fapt pe o excepție de prematuritate, necercetând fondul cauzei, urmează ca, în temeiul disp.art.312 alin.2 și 5 Cod. proc. civilă, să se admită recursul declarat de reclamant, să se caseze în tot sentința primei instanțe și să se trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând ca instanța să analizeze pe fond toate susținerile recurentului privind recalcularea pensiei lui în temeiul legii nr.119/2010, formulate atât în fața primei instanțe, cât și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul S. V. împotriva sentinței civile nr. 3477 din (...) pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr.(...), pe care o casează în tot.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 22 noiembrie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. C. M. I. T.
N. N.
GREFIER
Red.D.C.G./(...) Dact.Sz.M./2 ex.
| ← Decizia civilă nr. 486/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1617/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
