Decizia civilă nr. 5069/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 5069/R/2011
Ședința 05 decembrie 2011
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : L. D. JUDECĂTOR : D. G.
GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 4222 din 10 octombrie 2011, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe reclamantul intimat C. V., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului intimat C. V., avocat D. T., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente și reclamantul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost comunicat reclamantului intimat și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 noiembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul intimat a depus la dosar întâmpinare.
Reprezentanta reclamantului intimat invocă excepția tardivității recursului formulat de pârâta recurentă, având în vedere că hotărârea atacată i-a fost comunicată pârâtei recurente la data de 14 octombrie 2011, iar recursul a fost înregistrat la data de 01 noiembrie 2011, ultima zi de declarare a recursului fiind 30 octombrie 2011.
Curtea, în urma verificării actelor de la dosar, constată că recursul formulat de pârâta recurentă a fost trimis prin fax la data de 31 octombrie
2011, ora 1651.
Reprezentanta reclamantului intimat arată că nu mai susține excepția tardivității recursului și că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse în scris prin întâmpinarea depusă la dosar. S. obligarea pârâtei recurente la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 4222 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul (...), a fost admisă acțiunea formulată și precizată de reclamantul C. V. împotriva pârâtei C. J. de P. C. și în consecință a fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea reclamantului, începând cu data de (...), cu luarea în calcul, la stabilirea drepturilor cu titlu de pensie, aadeverințelor nr.6802/2010 și nr.6804/2010 emise de către SC M. SA C. și să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Din conținutul adeverinței nr. 6802/(...) emisă de SC M. SA C. rezultă că în perioada (...)-(...) reclamantul, care avea funcția de tehnician principal a fost încadrat in grupa I de muncă, anexa 1, pct.3 cu procent de 50%, conform nominalizării efectuate prin D. nr.65/(...) și prin D. nr.8/(...). Temeiul juridic al încadrării în grupa I de muncă îl reprezintă O. nr.50/1990 și O. nr.125/1990 ale M.M.P.S. Tot în această perioadă societatea angajatoare a reținut și virat contribuția către bugetul asigurărilor sociale de stat.
În decizia de pensionare nr.245422/(...) nu este cuprinsă perioada arătată anterior și dovedită cu adeverința nr.6802/2010.
Din adeverința nr.6804/(...) emisă de același angajator, rezultă că in perioada (...)-(...) reclamantul a realizat în aceeași funcție venituri suplimentare sub formă de acord global, compensații și premii care au fost incluse in salariul de bază, conform Decretului nr.389/1972 în baza căruia angajatorii au fost obligați să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat. În perioada menționată angajatorul a aplicat forma de retribuire în acord global, conform Legii nr.57/1974, HCL nr.69/1975 și a Decretelor nr.417/1976 și nr.100/1979. Pe toată durata angajării s-au achitat cotele lunare de CAS și pensie suplimentară, așa cum au prevăzut Decretul 389/1972, Legea nr. 65/1965, Decretul nr.232/1986, Legea nr.
49/1992, OUG nr.31/1998.
Aceste venituri suplimentare nu sunt cuprinse în datele privitoare la activitatea în muncă a reclamantului.
Potrivit prevederilor art.107 al.3 și 5 din Legea nr. 263/2010, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și stagiilor de cotizare prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acestora începând cu luna următoare celei in care a fost înregistrată solicitarea.
Veniturile suplimentare realizate și stagiile de cotizare realizate in grupa I de muncă au fost prevăzute de legile in vigoare la data acordării acestora, pentru acestea s-au plătit contribuțiile către bugetul asigurărilor sociale de stat și pensia suplimentară și nu au fost valorificate, deși reclamantul le-a solicitat în luna decembrie 2010.
Așa fiind, cererea reclamantului a fost fondată și a fost admisă, cu consecința obligării pârâtei să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea acestuia, începând cu data de (...), cu luarea în calcul, la stabilirea drepturilor cu titlu de pensie, a adeverințelor nr.6802/2010 și nr.6804/2010 emise de către SC M. SA C. V. și prevederile art.274 C.pr.civ..
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. de P. C. solicitândmodificarea sentinței atacate cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului pârâta a arătat că temeiul legal justificativ pentru acordarea grupei I de muncă (condiții grele de muncă) este O. nr.50/1990, care la punctele 3 și 7 din O. 50/1990 se prevede că beneficiarii prevederilor sale categoriile de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în ordin proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
În aceste puncte ale O.ui nr. 50/1990 nu se regăsește după cum se poate observa, nici un temei pentru încadrarea în aceste prevederi a profesiei respective care prin natura ei nu implică propriu-zis acele condiții grele, caracterizate prin condiții nefavorabile de microclimat, prin expunere fizica la pericole faptice care apar în timpul procesului de producție, prezenta noxelor, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sauinfectare. Nu se pot asimila atribuțiile funcției de strungar, fochist și paznic cu cele ale muncitorului care lucrează efectiv în condițiile descrise conform art.3 alin.1 din O. 50/1990.
Art.78 alin. 4 din Legea nr.19/2000 are incidență pentru sumele care au devenit contributive de la (...) prin O. nr.680/2007 care stabilește ca bază contributivă la pensie poate fi venitul brut - fără a ne limita la sporurile permanente. Înaintea acestei date aveau inclusiv pentru perioadele realizate după (...) restricții - de exemplu pentru premii (prime) nu se datora contribuția conform art.26 din lege. Acest act normativ nu privește veniturile din anii respectivi realizate înainte de (...).
Salarizarea în acord presupunea ca persoana să fie plătită exact după cât realizează, or adeverința este incompletă în acest punct de vedere, deoarece nu cuprinde și minusurile - deși reclamantul a fost angajatul permanent al unității, totuși există luni lipsă - ce sume au fost plătite reclamantului în acele luni? Dacă, este să fie luată în calcul adeverința așa cum este aceasta, rezultă că lunile respective nu constituie vechime, deoarece lipsește elementul de bază al contractului de muncă - „. - acesta este 0 (zero) lei.
Potrivit art.164 al Legii nr.19/2000 - legea după principiile căreia s-a făcut recalcularea pensiilor - La determinarea punctajului anual, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. Așadar, legea impune luarea în calcul a salariilor brute din carnet, iar salariile brute nu sunt și veniturile brute.
(3) La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Cum sumele în acord nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, iar pentru calculul perioadelor de dinaintea intrării în vigoare a acestei legi se utilizează salariile tarifare brute sau nete, eventual sporurile permanente, aceste sume în mod corect nu au fost luate în calcul.
Din 2011 se aplică Legea nr.263/2001 a pensiilor, ale cărei Norme de aplicare sunt cuprinse în H.G. nr.257/2011, iar Anexa nr.15, pct.VI din noul act normativ în vigoare se exclud expres aceste sume din calculul pensiei.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 28 noiembrie 2011 (f. 8-10)reclamantul C. V. a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă ca fiindnefondat, păstrându-se în întregime hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:
Deși nu a menționat expres, pârâta a formulat critici împotriva hotărârii primei instanțe care pot fi încadrate, conform art. 306 alin. (3) Cod procedură civilă, în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Întrucât reclamantul a depus cererea de recalculare a pensiei sale în data (...) în temeiul Legii 19/2000 (fila 7 dosar fond), Legea 263/2010, în vigoare din (...), nu este incidentă în cauză.
Contrar susținerilor pârâtei C. J. de P. C., se reține că în conformitate cu dispozițiile art. 6 al O.ui nr. 50/1990, conducerea unităților împreună cu sindicatele reprezentative din cadrul acestora realizează nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele de muncă.
În consecință, stabilirea grupelor de muncă în care sunt încadrate persoanele nu este atributul casei de pensii, care are doar competența de a stabili pensia în baza actelor depuse de asigurați (conform art. 82 alin. 2 din Legea 19/2000), inclusiv a adeverințelor emise de unități cu privire la încadrarea persoanelor în grupele de muncă.
De asemenea, conform principiului contributivității prevăzut de art. 2 lit. e) din Legea 19/2000 fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Neluarea în considerare a grupei a II-a de muncă, deși s-au plătit contribuțiile la asigurări sociale aferente acesteia ar determina încălcarea flagrantă a principiului contributivității și anihilarea aplicării corespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care a fost edictat.
Referitor la al doilea motiv de recurs, se reține că eniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară de încadrare au avut caracter permanent în perioada arătată fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele C. cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuției pentru asigurări sociale se încadrează în dispozițiile art. 23 din Legea nr. 19/2000.
De asemenea, în conformitate cu art. 164 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu art. 78 alin. 4 din Legea nr. 19/2000 prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
În aplicarea acestui text legal art. I pct. 7 din O. nr. 680 din 1 august
2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000prevede că punctul 19 de la secțiunea I "D. generale (capitolul I din lege)" a capitolului A "Contribuția de asigurări sociale" va avea următorul cuprins: "19. Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit,indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac partedin salariul de bază".
Raționamentul juridic ce stă la baza acestei opinii este fundamentat pe considerente de echitate și motive care țin de preeminența dispozițiilor legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar crea o discriminare nejustificată între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii 19/2000.
Din mențiunile arătate în adeverințele de la dosar rezultă că reclamantul a realizat venituri din acord și premii care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale și pensie pensia suplimentară. Pe toată această perioadă s-au achitat lunar cotele de C. inclusiv contribuția la pensia suplimentară conform cu legislația în vigoare iar sporurile trecute în coloana acord au avut caracter de venit în înțelesul Legii nr.
49/1982.
De asemenea, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972 angajatorii au vărsat contribuția de 15% asupra câștigului brut realizat de personal, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
În concluzie, Curtea apreciază că principiul contributivității, afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 23 alin. (1) și în art. 78 alin.
(1) din același act normativ primează și că independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Nici susținerile referitoare la aplicarea retroactivă a Legii 19/2000 nu sunt întemeiate întrucât această lege reglementează situații născute înainte de intrarea sa în vigoare.
De altfel, referitor la veniturile realizate în acord global prin D. nr. 1. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii s-a stabilit în mod obligatoriu conform dispozițiilor art. 3307 alin.
4 Cod procedură civilă că „În interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat: F. de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii";.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că T. a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, astfel încât motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă nu este întemeiat.
Drept urmare, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. de P. C.
În temeiul art. 274 alin. (1) Cod procedură civilă, se va obliga pârâta C. J. de P. C., aflată în culpă procesuală, să plătească reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat redus ca urmare a respingerii recursului reclamantului (fila 12).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. de P. C. împotriva sentinței civile numărul 4222 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar numărul
(...), pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului C. suma de 500 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 05 decembrie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
S. D. L. D. D. G.
GREFIER, C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./(...) Jud.fond:P. U.
| ← Decizia civilă nr. 479/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1378/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
