Decizia civilă nr. 549/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 549/R/2011
Ședința 14 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul R. I. împotriva sentinței civile nr. 2454 din 8 iulie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta-intimată C. J. DE P. C., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent R. I., avocat C. V., lipsă fiind reclamantul recurent și reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 04 februarie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, reprezentantul reclamantului recurent R. I. a depus la dosar un răspuns cu privire la precizarea obiectului cauzei.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că nu mai are alte cereri în probațiune de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate , și rejudecând pe fond, admiterea acțiunii, susținând pe larg motivele arătate în scris prin memoriul de recurs depus la dosar. S. obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată potrivit chitanței aflate la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2454 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul R. I. împotriva pârâtei C. J. de P. C., având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a respins excepția de tardivitate invocată de pârâtă având în vedere faptul că reclamantul nu a solicitat anularea unei decizii de pensionare ci recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în calcul a adeverinței depuse și solicită reducerea stagiului de cotizare.
Reclamantul arată că pârâta nu i-a luat în calcul toate sporurile de care a beneficiat și nici nu i-a aplicat prevederile L. nr. 2..
Pârâta a luat în calcul, potrivit art. 164 din L. nr. 1., sporul de vechime prevăzut de lege la stabilirea punctajelor anuale, precum și alte sporuri cucaracter permanent la rubrica alte sporuri, așa cum rezultă din anexele la buletinul de calcul.
Astfel, s-a luat în calcul sporul de noapte, iar unde este trecută indemnizația de parcurs și sporul de noapte s-a luat în calcul indemnizația de parcurs, întrucât în adeverință se arată că nu se poate preciza cât din indemnizația de parcurs reprezintă sporul de noapte.
În ceea ce privește indemnizația de CO aceasta nu se ia în calcul separat, pe perioada în care reclamantul a fost în concediu de odihnă i s-a luat în calcul salariul și sporurile de care a beneficiat.
Compensațiile acordate în baza Decretului nr. 46/1982 nu se iau în considerare la stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în funcție de nivelul pensiei potrivit art. 6.
De asemenea, adeverința depusă nu este întocmită conform prevederilor legale în vigoare, respectiv nu se menționează temeiul legal pentru fiecare spor acordat, nu se arată pentru care sporuri s-a achitat contribuția de asigurări sociale și contribuția pentru pensia suplimentară. Astfel, reclamantul nu face dovada plății contribuțiilor pentru orele suplimentare și acordul global motiv pentru care acestea nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
S-a mai reținut că din actele de la dosarul cauzei nu reiese că activitatea desfășurată de reclamant în grupa I de muncă a fost asimilată locurilor încadrate în condiții speciale de muncă, iar angajatorul a făcut demersurile prevăzute de art. 4 din normele metodologice de aplicare a L. nr. 2..
Întrucât reclamantul nu îndeplinește condițiile cerute de L. nr. 2., nefăcând dovada că a fost încadrat în condiții speciale de muncă, în mod corect pârâta nu i-a aplicat prevederile acestei legi.
Raportat la considerentele arătate mai sus, în temeiul art.155 din L. nr.1. instanța a respins acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul R. I. solicitând modificarea în totalitate a sentinței atacate și rejudecând pe fond, să se admită acțiunea principală.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a arătat că instanța de fond a dat o greșită interpretare a probelor aflate la dosarul cauzei, pronunțând o sentință bazată pe interpretarea greșită a dispozițiilor legale în materie, respectiv L. nr.1., O. nr.4., L. nr.2., O. nr.680/2007 și alte reglementări legale.
Reclamantul a apreciat motivarea instanței ca fiind complet greșită și superficială din moment ce ea însăși se contrazice și ocolește în mod intenționat situația de fapt și de drept prezentată în cauză.
Invocând dispozițiile pct. IV din anexa la OUG nr.4., art.1 și 2 din
Decretul 389 din 11 octombrie 1972, art.22 - 23 și art.26 din L. 1. reclamantul a arătat că nici unul din sporurile menționate în Adeverința cu nr.2182/2009, nu a fost exclus de la plata contribuției asigurărilor sociale de stat.
S-a mai precizat că a nu fi luate în considerare toate sporurile din Adeverința nr.2182/2009, înseamnă a se încălca principiul egalității și a contributivității reglementate de art.2 lit.b și e din L. nr.1..
Referitor la activitatea desfășurată în condiții speciale, s-a arătat că deși conform art. 2 alin. (2) din L. 2. sunt asimilate perioadele de timp lucrate anterior L. 1., intimata refuză să utilizeze la calcularea pensiei sale un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Mai mult decât atât, Curtea Constituționala fiind sesizată cu excepția de neconstituționalitate a art.1 și 2 din lege reține că - toți salariații care îndeplinesc aceste condiții beneficiază de drepturile prevăzute, fără nici odiferențiere în raport de data înscrierii la pensie. O. condiționare sub acest aspect reprezintă o aplicare greșită a legii.
De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție prin D. nr.40 din 22 septembrie 2008, a admis recursul în interesul legii în sensul ca - D. art. 77 alin. 2 raportat la art.43 (1) și (2) din L. nr.1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensiei s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie
2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din L. nr.3/1977.
Intimata C. J. de P. C. prin întâmpinare a arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 6 din OUG 4. și 169 din L. 1. recalcularea pensiei se poate faceîn cauză numai începând cu data de (...).
Prin Note scrise recurentul a arătat că nu se opune recalculării pensiei începând cu data de (...).
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate
(care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Codprocedură civilă), Curtea de A. reține următoarele:
Art. 2 alin. (1) din OUG 4. prevede că „Recalcularea prevăzută la art. 1 (a pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001) se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgenta";.
Veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară de încadrare au avut caracter permanent în perioada arătată fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele C. cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară. Introducerea acestor sporuri în baza de calcul a contribuției pentru asigurări sociale se încadrează în dispozițiile art. 23 din L. nr. 1..
În conformitate cu art. 164 din L. nr. 1., la determinarea punctajelor se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile înregistrate în carnetele de muncă. Aceasta nu înseamnă că sporurile neînregistrate în carnetele de muncă și care au intrat în bazele de calcul a contribuției de asigurări sociale nu ar putea fi luate în considerare atâta vreme cât se face dovada existenței acestora prin adeverințe, întrucât ar atrage încălcarea unuia din principiile ce guvernează sistemul public de asigurări sociale.
În baza art. 2 lit. e din L. nr. 1. drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit, creându-se o inechitate.
În concretizarea acestui principiu art. 78 alin. 4 din L. nr. 1. prevede că punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
În aplicarea acestui text legal art. I pct. 7 din Ordinul nr. 680 din 1 august 2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor L. nr. 1. prevede că punctul 19 de la secțiunea I "D. generale (capitolul I din lege)" a capitolului A "Contribuția de asigurări sociale" va avea următorul cuprins: "19. Prin sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit,indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac partedin salariul de bază b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă (condiții grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfășurată de nevăzători; munca prestată în schimbul de noapte;îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază; sporul de fidelitate și altele asemănătoare; l) alte sume acordate potrivit legii."
Deși potrivit dispozițiilor O. nr. 4. sumele reprezentând formele de retribuire în acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie întrucât ele nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, invocându-se imposibilitatea verificării respectivelor venituri (venituri pe care le probează cu înscrisurile arătate în adeverința depusă la dosar), rolul instanței este nu doar de a constata și cenzura directa aplicare a O. nr. 4. ci și de a interpreta actul normativ, inclusiv prin prisma L. nr. 1. (pentru că procedura de recalculare vizează tocmai înlăturarea discriminărilor), opinia fiind aceea că în pofida acestei reglementări exprese, sumele se impune a fi luate în calcul.
Raționamentul juridic ce stă la baza acestei opinii este fundamentat pe considerente de echitate și motive care țin de preeminența dispozițiilor legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar crea o discriminare nejustificată între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. 1..
De asemenea, în condițiile în care art. 2 alin. (1) din OUG 4. prevede în mod expres că recalcularea pensiilor se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor L. nr. 1., nu se poate reține că s-ar aplica retroactiv dispozițiile acestei legi.
Din mențiunile arătate în Adeverința nr. 2182/(...) emisă de R. C. - D. de
L. C.-N. rezultă că recurentul a realizat venituri din acord, compensații și premii care au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale și pensie pensia suplimentară. Pe toată această perioadă s- au achitat lunar cotele de C. inclusiv contribuția la pensia suplimentară conform cu legislația în vigoare iar sporurile trecute în coloana acord au avut caracter de venit în înțelesul L. nr. 49/1982.
De asemenea, potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972 angajatorii au vărsat contribuția de 15% asupra câștigului brut realizat de personal, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Examinând veniturile menționate prin adeverința nr. 2182/(...) emisă de R. C. - D. de L. C.-N., Curtea reține că salariul de încadrare, sporul de noapte și salariul brut (respectiv suma dintre salariul de încadrare și sporul de noapte) au fost luate în considerare la recalcularea pensiei reclamantului prin D. nr.
132589/(...).
Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea constată că în afară veniturilor menționate anterior niciunul dintre celelalte veniturile atestate prinadeverința nr. 2182/(...) emisă de R. C. - D. de L. C.-N. nu a fost luat în considerare de către intimată la recalcularea pensiei prin D. nr. 132589/(...), cu excepția sporului de vechime care a fost avut în vedere însă numai parțial.
Astfel, din Buletinul de calcul anexat deciziei menționate anterior (filele
13-33) rezultă că deși cuantumul sporului de vechime realizat de recurent a fost mai mare decât cel prevăzut de art. 164 alin. (3) din L. 1., intimata i-a luat în considerare sporul de vechime conform acestei dispoziții legale.
În profida reglementării exprese a art. 164 alin. (3) din L. 1., Curtea apreciază că nu este admisibil ca baza de calcul a contribuției la asigurări sociale să fie constituită din câștigul brut realizat de asigurat (art. 1 din Decretul 389/1972), câștig în care a fost inclus și sporul de vechime în cuantumul prevăzut în adeverința menționată anterior, iar la determinarea pensiei reclamantului să se ia în considerare pentru perioada (...)-(...) sporul de vechime în cuantumul menționat în art. 164 alin. (3) din L. 1., cuantum care este inferior celui realizat efectiv de reclamant.
În opinia instanței în cauză au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acesta dar care nu îl respectă. Astfel, conform principiului contributivității prevăzut de art. 2 lit. e) din L. 1. fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. Neluarea în considerare a sporului de vechime efectiv realizat de reclamant, deși s-au plătit contribuțiile la asigurări sociale aferente acestui spor ar determina încălcarea flagrantă a principiului contributivității și anihilarea aplicării corespunzătoare a acestuia în vederea atingerii scopului pentru care a fost edictat.
Referitor la al doilea aspect invocat în recurs se reține că L. 2. nu este incidentă în cauză întrucât pensia reclamantului este stabilită anterior datei de (...). Astfel, art. 2 alin. (2) din actul normativ menționat prevede că „sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și- au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale";. Acest articol (ca și legea în ansamblu, de altfel) face referire la stagiile de cotizare realizate anterior intrării în vigoare a L. 1., nu și la pensiile stabilite anterior acestei legi.
De asemenea, prin L. 2. nu s-a dispus o recalculare a pensiilor stabilite anterior datei de (...), (în Normele tehnice de aplicare a legii prevăzându-se expres recalcularea pensiilor persoanelor care s-au pensionat în perioada (...)- (...)) ceea ce ar fi fost necesar dacă ea ar fi fost aplicabilă și acestor categorii de pensii care au fost recalculate în temeiul unui act normativ anterior, respectiv OUG 4..
Stagiul complet de cotizare de 30 de ani a fost stabilit prin D. inițială de recalculare a pensiei , care este definitivă sub acest aspect conform art. 7 alin.
(7) din OUG 4. raportat la art. 88 din L. 1.. De asemenea, stagiul complet de cotizare de 30 de ani a fost utilizat și la recalcularea pensiei recurentului prin deciziile ulterioare de recalculare a pensiei (filele 10 și 11 dosar fond).
Drept urmare, reținând că recurentul nu a depus alte înscrisuri (față de cele avute în vedere inițial la recalcularea pensiei) din care să rezulte că ar avea dreptul la un alt stagiu complet de cotizare așa cum prevede art. 7 alin. (3) din
OUG 4., Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a reținut că stagiulcomplet de cotizare utilizat la calcularea pensiei reclamantului este de 30 de ani, decizia inițială de recalculare fiind definitivă cu privire la acest aspect.
În consecință, indiferent de interpretarea dată de instanțe D. nr. 4. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea constată că aceasta nu poate înlătura efectele recalculării pensiei, întrucât stagiul complet de cotizare a fost stabilit în mod definitiv prin decizia inițială de recalculare a pensiei în baza OUG nr. 4..
D. în interesul legii, care conform art. 329 Cod procedură civilă se pronunță pentru aplicarea și interpretarea unitară a legii, nu poate repune în discuție stagiul complet de cotizare a pensiei recurentului stabilit în mod definitiv anterior, prin necontestare, prin necontestarea în termen sau prin respingerea contestației de către instanță, în oricare din aceste situații efectele fiind aceleași.
În plus, recurentul a beneficiat și de prevederile OUG 1., respectiv OUG
2. pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă, acte normative care prevăd în mod expres faptul că majorarea punctajului anual pentru perioadele în care s-a desfășurat activitate în grupa I și a II-a de muncă nu se aplică în situația persoanelor pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută în acte normative prevăzute în acte normative cu caracter special, respectiv o vechime mai mică de 30 de ani așa cum rezultă din coroborarea art. 2 alin. (3) și (4) din HG 1550/2004 (filele 10 și 11 dosar fond).
Având în vedere aceste considerente, reținând incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă se va admite în parte recursul declarat în cauză și se va modifica în parte sentința recurată în sensul că se va obliga pârâta C. J. de P. C. să recalculeze pensia cuvenită reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor salariale atestate de adeverința nr. 2182/(...) emisă de R. C. - D. de L. C.-N., cu excepția salariului de încadrare, a salariului brut și a sporului de noapte, începând cu data de (...) (conform susținerilor ambelor părți).
Se va obliga pârâta să plătească reclamantului diferența dintre pensia recalculată în baza adeverinței nr. 2182/2009 și pensia achitată.
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței instanței de fond.
Întrucât recursul a fost admis în parte, modificându-se hotărârea de fond numai în privința unuia dintre cele două capete de cerere, în temeiul art. 274 și
276 Cod procedură civilă se va obliga intimata C. J. de P. C. să plătească recurentului suma de 250 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs, reprezentând jumătate din cuantumul onorariului de avocat (fila 6).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Admite în parte recursul declarat de reclamantul R. I. împotriva sentinței civile nr. 2454 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului R. I. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. C.
Obligă pârâta C. J. de P. C. să recalculeze pensia cuvenită reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor salariale atestate de adeverința nr.
2182/(...) emisă de R. C. - D. de L. C.-N., cu excepția salariului de încadrare, a salariului brut și a sporului de noapte, începând cu data de (...).
Obligă pârâta să plătească reclamantului diferența dintre pensia recalculată în baza adeverinței nr. 2182/2009 și pensia achitată.
Obligă pe intimata C. J. de P. C. să plătească recurentului suma de 250 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 februarie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. G. S. D. L. D.
GREFIER, C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./(...)
Jud.fond: I.P. și E.B.
| ← Decizia civilă nr. 253/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 606/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
