Decizia civilă nr. 567/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
D. CIVILĂ NR. 567/R/2011
Ședința 14 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. S. H. împotriva sentinței civile nr. 2971 din 23 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs reclamantul recurent C. S. H. a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2971 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), a fost respinsă cererea formulată și precizată de către reclamantul C. S. H. împotriva pârâtei C. J. DE P. C., având ca obiect asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin D. nr. R
47073/(...) reclamantului i s-a respins cererea de înscriere la pensie de invaliditate deoarece nu erau întrunite prevederile art. 57 alin. 1 si 2 din Legea nr. 19/200 , respectiv acesta nu a realizat cel puțin jumătate din stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta avută la data ivirii invalidității ( f.4).
Conform Deciziei asupra capacității de muncă nr.2583/(...), reclamantul a fost încadrat în gradul II de invaliditate (f.5).
Reclamantul este născut la data de (...) și în cazul său stagiul complet de cotizare este 35 de ani,el având la data ivirii handicapului vârsta de 48 ani, 11 luni și 14 zile și un stagiu de cotizare de 10 ani,3 luni și 10 zile. Prin urmare stagiul de cotizare cerut a fost îndeplinit de către reclamant așa cum se prevede în tabelul nr.3 și pârâta a emis pe numele acestuia D. nr.267746/(...) privind acordarea pensiei de invaliditate,reținând că invaliditatea s-a ivit la data de (...) (f.46).
În speța de față decizia de constatare a invalidității nu a fost anulată printr-un act administrativ sau printr-o hotărâre judecătorească, fiind confirmat diagnosticul înscris în certificatul medical și s-a stabilit corect data ivirii handicapului, gradul acestuia și durata de valabilitate
Raportat la cele arătate mai sus, respectiv D. asupra capacității de muncă nr. 2583/(...) trebuie arătat că data ivirii invalidității este (...) așa cum a conchis medicul expert al asigurării sociale din cadrul pârâtei.
Mai mult reclamantul nu a făcut dovada că la data de (...) s-a prezentat la medicul expert pentru revizuirea medicală cum i s-a cerut, și nici dovada că ar fi contestat în termen ultima decizie emisă în urma unei eventuale schimbări a gradului de invaliditate.
Având în vedere cele mai sus arătate, instanța în temeiul art. 155 si urm. din Legea nr. 19/2000 republicată, a respins acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată, acțiune ce a avut ca obiect acordarea unor drepturi de asigurări sociale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul C. S. solicitândmodificarea sentinței atacate în sensul obligării pârâtei la emiterea unei decizii de pensionare prin care să fie stabilit, dreptul la pensie începând cu data de (...).
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul apreciază nelegală hotărârea instanței de fond care nu a ținut cont de toate înscrisurile depuse la dosarul cauzei. A., deși se reține că prin D. nr.267746/(...) s-a stabilit că reclamantul a realizat stagiul de cotizare prevăzut de art.57 alin.2 din Legea nr.19/2000, și că data ivirii stării de invaliditate este (...), și nu data de (...) cum, în mod eronat, s-a stabilit în cuprinsul Deciziei R., în mod cu totul nejustificat, instanța a respins cererea reclamantului, pe considerentul că potrivit Deciziei asupra capacității de muncă nr.2583/(...), data ivirii stării de invaliditate este de (...).
Or, reclamantul a arătat că stabilirea datei de (...) ca dată a apariției stării de invaliditate a reclamantului s-a făcut în mod abuziv, în condițiile în care în (...) a împlinit vârsta de 49 de ani. A., pentru simplul fapt că nu a fost stabilită o dată reală a apariției stării de invaliditate, în conformitate cu înscrisurile medicale doveditoare în acest sens, reclamantul a fost privat de dreptul la pensie, drept ce-i este garantat prin lege, începând cu data ivirii stării de invaliditate.
Totodată, așa cum reiese și din adeverința nr.343/2009 eliberată de BNP
„. D. C. la data de (...), precum și din certificatele medicale anexate, rezultă fără putință de tăgadă că încă din luna aprilie 2009 a încetat capacitatea de muncă a reclamantului și nicidecum la data de (...).
Lipsa totală a capacității de muncă, începând cu luna aprilie 2009, a fost
și motivul pentru care a înțeles să solicite acordarea acestei pensii de invaliditate, pensie care trebuie acordată prin raportare la data apariției efectivă a incapacității de muncă.
Cele susținute de către reclamant sus recunoscute implicit de către pârâtă, care ulterior emiterii Deciziei R. prin carte s-a respins cererea de înscriere la pensie de invaliditate a reclamantului, a emis o nouă Decizie nr.267746/(...), prin care s-a stabilit că data ivirii stării de invaliditate este (...) și pe cale de consecință s-a stabilit o pensie în favoarea acestuia începând cu data de (...).
Nu poate fi reținută motivarea instanței de fond că D. asupra capacității de muncă nr.2583/(...), în care este consemnată data apariției stării de invaliditate a reclamantului ca fiind dată de (...) este valabilă, câtă vreme pârâta a emis o altă Decizie 267746/(...) privind acordarea pensiei de invaliditate, care are la bază o altă dată a apariției stării de invaliditate, ceea ce presupune implicit o revocare a actului anterior emis, respectiv D. R..
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate,
(care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Codprocedură civilă) Curtea de A. reține următoarele:
În mod corect a reținut instanța de fond că D. asupra capacității de muncă nr. 2583/(...)(fila 5 dosar fond), în care se menționează că data ivirii invalidității recurentului este (...) nu a fost contestată de acesta la casa în conformitate cu dispozițiile art. 56 alin. (2) din Legea 19/2000.
Drept urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 56 alin. (6) din Legea
19/2000 decizia a rămas definitivă, inclusiv cu privire la data ivirii invalidității. În aceste condiții, decizia de pensionare emisă în temeiul deciziei asupra capacității de muncă nu poate fi contestată cu privire la aspectele care au rămas definitive ca urmare a necontestării ultimei decizii menționate.
Emiterea ulterioară a unei alte decizii de pensionare (fila 46 dosar fond) în care data ivirii invalidității este (...) și oricum nu aprilie 2009 cum solicită recurentul, nu este de natură de a determina o altă concluzie, în condițiile în care procedura prevăzută de art. 56 din Legea 19/2000 este obligatorie. Această procedură prevede în opinia instanței de recurs suficiente garanții pentru asigurați, întrucât ea presupune o reexpertizare medicală efectuată de către I. N. de E. M. și R. a C. de M., al cărei aviz este obligatoriu pentru casa județeană de pensii care soluționează contestația. De asemenea, decizia casei de pensii dată în soluționarea contestației poate fi la rândul ei contestată în instanță conform art. 56 alin. (6) din Legea 19/2000.
Contestarea conform art.87 din Legea 19/2000 în mod direct a deciziei de pensionare cu privire la elemente care au rămas definitive din decizia de asupra capacității de muncă ar însemna eludarea procedurii prevăzută de lege și depășirea atribuțiilor instanțelor judecătorești, în ipoteza admiterii unei astfel de acțiuni.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă fiind neîntemeiat.
În consecință, conform dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. S. împotriva sentinței civile nr. 2971 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 februarie 2011.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. G. S. D. L. D.
Red.L.D./Dact.S.M./2 ex./(...)
Jud.fond:I.P. și E.B.
GREFIER, C. M.
← Decizia civilă nr. 3107/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 253/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
---|