Decizia civilă nr. 79/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
DOSAR NR. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 79/R/2011
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: G. L. T.
S.-C. B.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta M. F. împotriva sentinței civile nr. 1886 din 15 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. M., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin memoriul de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
Instanța, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1886/(...), pronunțată de Tribunalul
Maramureș în dosar nr. (...), s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta M. F., în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. M..
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 0. din (...) privind recalcularea pensiei de serviciu, emisă de C. J. de P. M., au fost recalculate drepturile de pensie cuvenite reclamantei în conformitate cu prevederile L. nr. 1., ale H.G. nr. 7., coroborate cu cele ale L. nr. 1., rezultând o pensie de asigurări sociale de
998 lei începând cu data de (...).
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestația înregistrată pe rolul T. M..
Art. 1 din L. nr. 1. reglementează categoriile de pensii de serviciu, stabilite pe baza legislației anterioare, care devin pensii în înțelesul L. nr. 1., urmând a fi recalculate prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei, prin utilizarea algoritmului de calcul prevăzut de L. nr.
1., cu modificările și completările ulterioare.
Dreptul asigurărilor sociale nu reglementează nici o procedură specială de suspendare a executării deciziilor de pensionare, sens în carereclamanta și-a și întemeiat cererea de suspendare pe dispozițiile dreptului comun, incidente fiind prevederile art. 159 din L. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Astfel, reclamanta și-a fundamentat cererea pe dispozițiile art. 581 C., potrivit cărora instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Instanța a reținut că aceste condiții de admisibilitate nu sunt întrunite în cauză.
Astfel, există urgență atunci când dreptul părții care reclamă ar fi amenințat a se pierde cu totul în cazul în care partea ar recurge la procedura obișnuită de judecată sau când prejudiciu ce i s-ar cauza acesteia în situația neluării măsurii solicitate ar fi imposibil de reparat.
În speță, reclamanta nu a dovedit caracterul urgent al măsurii ce solicită a fi luată, respectiv prejudiciile ireparabile cauzate de diminuarea drepturilor de pensie până la soluționarea dosarului având ca obiect contestarea ultimei decizii de pensionare.
Prejudiciul cauzat reclamantei prin reducerea cuantumului pensiei este unul patrimonial, cuantificabil și se poate, deci, repara, prin obținerea unei soluții favorabile în contestația împotriva deciziei de recalculare implicând și obligarea pârâtei la calcularea și la plata retroactivă a prejudiciului produs, reprezentând diferența dintre pensia inițială și cea recalculată.
Pe de altă parte, cerința neprejudecării fondului impune ca în cadrul procedurii ordonanței președințiale să se efectueze doar un examen sumar al cauzei, cu verificarea aparenței dreptului dar fără a se verifica problema existenței sau inexistenței dreptului subiectiv care poate să facă doar obiectul unei judecăți pe fond.
În speță, reclamanta însăși pretinde ca instanța să ia în considerare natura și seriozitatea argumentelor de fond invocate, prezentând pe larg criticile la adresa legalității deciziei a cărei suspendare o solicită.
Or, tocmai legalitatea măsurii de anulare a beneficiului dreptului la pensia de serviciu face obiectul dosarului de fond, iar în cadrul ordonanței președințiale nu s-ar putea aprecia cu privire la valabilitatea acesteia, aspect care vizează în mod exclusiv fondul raporturilor dintre părți.
Față de cele ce preced, instanța a reținut că în cauză nu sunt incidente dispozițiile legale anterior menționate și în conformitate cu dispozițiile art. 581 alin.1-4 C., coroborat cu prevederile art. 155 și următoarele din L. nr. 1., republicată, a respins ca inadmisibilă cererea reclamantei. F. cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, reclamanta
M. F., solicitând modificarea sentinței atacate, cu consecința admiterii cererii de ordonanță președințială formulată și dispunerea suspendării executării deciziei nr. 98342/(...) până la soluționarea irevocabilă a contestației privind anularea deciziei și repunerea în plată a deciziei nr. 98342/(...) privind pensia de serviciu reactualizată.
În motivarea recursului, s-a arătat că soluția primei instanțe că este nelegală fiind pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, pentru următoarele considerente:
L. ordinară nr. 1., deși a fost declarată constituțională, aceasta nu este nici comunitară și nici europeană, însă conține prevederi ce contravin dispozițiilor din T.ul de la L. din Protocolul nr. 1 adițional la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și din C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,
L. nr. 567 din 2004 în baza căreia i s-a acordat pensia de serviciu este în vigoare integral fiind constituțională, comunitară și europeană deoarece nu conține dispoziții contradictorii în raport cu prevederile art. 151 și 155 din T.ul de la L., art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și art. 6. 14 și 17 din la C. pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale aplicându-se astfel cu prioritate în raport de prevederile L. nr. 1..
Legiuitorul nu a prevăzut în cazul deciziilor pentru stabilirea drepturilor de pensie vreo excepție cu privire la nesusceptibilitatea acestora de a fi supuse procedurilor speciale reglementate prin C. de procedură civilă așa cum este cazul în speță a ordonanței președințiale.
Potrivit art. 180 alin. 7 din L. nr. 1. dacă prin schimbarea sistemului de calcul al pensiei rezultă un cuantum mai mic al acesteia se păstrează în plată cuantumul avantajos.
De asemenea, prin art. 7 din L. nr. 1. s-a statuat procedura de stabilire plata, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de L. nr. 1. cu modificările și completări le ulterioare.
Dreptul la pensia de serviciu face parte din Pilonului I - Comunitatea
Economică E. - astfel încât prin L. nr. 1. și HG 7. sunt încălcate prevederile T.ului de A. al R. la U. E. referitoare la principiul priorității dreptului comunitar față de orice act normativ național și pe cale de consecință, garantarea stabilității statutului juridic al cetățeanului român în calitatea sa de cetățean european - în ceea ce privește pensiile de serviciu, ceea ce înseamnă o negare corespunzătoare a eficienței obligațiilor asumate necondiționat și irevocabil de R. prin T., punându-se astfel în pericol însăși bazele comunității și respectiv apartenenței la aceasta.
În mai multe cauze, dintre care menționează Gaygusuz contra Austriei
- 1996, Stubbings ș.a. contra Marii Britanii - 1996, Andrejeva contra
Letoniei - 2009 și Muller contra Austriei - 1974, Curtea E. a Drepturilor Omului cu privire la pensii de serviciu - a statuat că pensia constituie un drept patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul Adițional la C., iar recalcularea acesteia în minus constituie o încălcare a acestui drept câștigat. De asemenea, prin aceleași decizii, s-a arătat că "o reducere substanțială a nivelului pensiei ar putea fi considerată ca afectând substanța dreptului de proprietate și chiar însuși a dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurări la bătrânețe".
Pensia de serviciu obținută de reclamanta în condițiile L. nr. 567/2004 reprezintă proprietatea, acest drept fiindu-i protejat prin art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la C.
Cu privire la fondul cauzei arată că decizia prin care s-a procedat la recalcularea pensiei conform prev. din L. nr. 1. și HG 7. fiindu-i stabilită o nouă pensie în cuantum de numai 998 lei, nu este definitivă fiind supusă controlului judiciar în ceea ce privește legalitatea și temeinicia acesteia în cadrul contestației formulată și înregistrată la Tribunalul Maramureș.
În ceea ce privește suspendarea executării deciziei nr. 98342 recalculată în 2010 până la soluționarea irevocabilă a contestației prin care a solicitat anularea acestei decizii arată că prin decizia emisă în baza L. 1. s-a procedat la executarea silită în ceea ce privește pensia de serviciu obținută în condiții legale și care constituie proprietatea sa.
Recurenta apreciază totodată că în cauză sunt întrunite condițiile stipulate în art. 581 c.pr.civ..
Urgenta se datorează în special reducerii exclusiv a cuantumului pensiei de care a beneficiat inițial, recalcularea pensiei de serviciu și diminuarea acesteia de la suma de 1838 lei la suma de 998 lei, o pune într-o situație patrimonială insurmontabilă, să-i fie pusă în pericol sănătatea psihică și fizică de a nu mai avea mijloacele necesare traiului și de a se întreține, de a achita cheltuielile strict necesare lunare, plata ratelor bancare și a facturilor pentru utilități - gaze, apa, lumină, telefon, internet, dovedind aceste aspecte cu probele depuse la dosarul de fond.
Instanța fondului nu a analizat atent conținutul cererii pentru a evalua urgenta, care se impune raportat la diminuarea drastică a cuantumului cu 80% a pensiei avute anterior recalculării, pensia fiind singura sursă de venit.
Prin menținerea deciziei emise în baza L. nr. 1. există riscul de a i se produce o pagubă iminenta și care nu ar putea fi reparată decât mult prea târziu, iar prejudiciul ar putea fi realmente ireparabil.
Producerea unei pagube iminente este mai mult decât evidentă deoarece s-ar ajunge la situația de a nu putea efectua plata debitelor și de a intra în procedura executării silite.
În ceea ce privește vremelnicia, arată că suspendarea deciziei de recalculare operează numai până la soluționarea definitivă și irevocabilă a contestației promovate împotriva acesteia în termen legal.
Cu privire la neprejudecata fondului cauzei precizează că în speța de față se impune numai un examen sumar pentru a se stabili dacă există aparenta de drept și dacă justifică un interes legitim pentru a se menține o anumită stare de fapt sau de drept.
Prin urmare este mai mult decât evident că rezolvarea acestei situații complexe reclamă deplin urgenta, neexistând posibilitatea vreunei amânări cât timp plățile lunare de efectuat au caracter succesiv și nu pot fi în vreun fel evitare sau măcar întrerupte.
Menționează că în toate celelalte State membre ale Uniunii Europene toate pensiile de serviciu sunt recunoscute și plătite în continuare, numai în R. s-a dispus anularea acestora în mod abuziv, neconstituțional, nelegal și contrar normelor dreptului comunitar și normelor internaționale ratificate de țara noastră.
Cu privire la capătul de cerere privind repunerea în plată a deciziei privind pensia de serviciu acordată în temeiul L. nr. 567/2004, arată că dispozițiile L. nr. 567/2004 nu au fost abrogate prin L. ordinară nr. 1. și nici nu se putea abroga o prevedere dintr-o lege organică printr-o lege ordinară.
Prin transpunerea în dreptul intern a Directivelor 86/378/CE și
96/97/CE, R. ca stat membru al Uniunii Europene, a recunoscut implementarea în sistemul național de pensii a pensiilor de serviciu ca drepturi conferite cetățenilor săi, cetățeni comunitari, de dreptul comunitar.
Recurenta a mai invocat faptul că Tribunalul Maramureș a respins cererea de ordonanță președințială fără a arăta in dispozitivul hotărârii temeiul procedural al soluției, menționând doar in considerentele acesteia că nu ar fi incidente prevederile art. 581 alin. 1-4 C., coroborat cu art. 155 și urm. din L. nr. 1., republicată, astfel că "urmează să respingă ca inadmisibilă cererea reclamantei".
Intimata C. J. de P. M., prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate, arătând că in mod legal a apreciat instanța defond că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art.581 C.
Arată intimata că în situația în care se va admite contestația reclamantei împotriva deciziei privind recalcularea pensiei de serviciu, diferența între pensia de serviciu de care reclamanta a beneficiat anterior datei de (...) și pensia recalculată în baza L. nr.1. se poate determina și această diferență de pensie poate fi recuperată. Prin urmare, nu este vorba despre o pagubă iminentă care nu s-ar putea repara.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține că recursul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Recurenta reclamantă M. F. recurs la procedura specială a ordonanței președințiale în vederea obținerii suspendării executării Deciziei nr.
98342/(...), privind recalcularea pensiei de serviciu, până la soluționareairevocabilă a contestației înregistrate sub nr. (...) pe rolul T. M., având ca obiect anularea acestei decizii.
În raport de dispozițiile art. 581 - 582 C.pr.civ., care reglementează procedura ordonanței președințiale, se reține că legiuitorul a instituit trei condiții cumulative de admisibilitate a cererii de ordonanță președințială, respectiv urgența, caracterul vremelnic al măsurii care se solicită a se lua pe această cale și neprejudecarea fondului cauzei.
Față de dispozițiile legale menționate și de probele administrate în cauză, Curtea constată că sunt întemeiate considerentele reținute de prima instanță în sensul că în speță nu se verifică o urgență de natură a determina admisibilitatea cererii de ordonanță președințială formulată de reclamantă.
Curtea reține că potrivit art. 581 cod proc. civ. condiția urgenței subzistă atunci când luarea măsurii este justificată pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Atât doctrina, cât și jurisprudența au precizat că instanța trebuie să arate împrejurările din care se deduce existența urgenței, respectiv ce anume s-ar periclita, dacă s-ar refuza părții dreptul de a recurge la această procedură specială. De asemenea, aceasta trebuie să persiste pe tot parcursul judecății.
În cauză, reclamanta apreciază că este justificată condiția urgenței, prin prisma celei de-a doua teze a textului legal menționat, respectiv pentru
„prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara";, subliniind în acest sens că reducerea drastică a mijloacelor de întreținere îi produce consecințe vădit prejudiciabile.
Curtea apreciază că depunerea în probațiune doar a deciziei prin care s-a diminuat pensia de serviciu și a unor bilete de ieșire din spital din cursul anului 2005 nu sunt de natură a face dovada unei situații de excepție care să justifice urgența luării măsurii solicitate de reclamantă. Chiar dacă se constată o diminuare semnificativă a cuantumului pensiei reclamantei, totuși, în raport de noul cuantum al pensiei, nu se poate vorbi de punerea acesteia în imposibilitatea de a-și asigura un minim necesar în ceea ce privește mijloacele de existență.
Chiar admițând ipoteza producerii unei pagube iminente, ca urmare a reducerii cuantumului pensiei recurentei, astfel cum a reținut și instanța de fond, Curtea constată că o astfel de pagubă ar putea fi reparată în situațiasoluționării favorabile a cauzei privitoare la contestarea deciziei de recalculare.
Pentru a justifica temeinicia cererii, recurenta se raportează la reglementările comunitare în materie, precum și la cele cuprinse în C. europeană a drepturilor omului și libertăților cetățenești, însă aspectele evidențiate țin de fondul cauzei, ce nu poate face obiectul analizei în cadrul acestei proceduri speciale.
Reținând că legiuitorul condiționează admisibilitatea ordonanței președințiale de îndeplinirea cumulativă a celor trei cerințe mai sus menționate și constatând că în circumstanțele cauzei cerința urgenței nu este îndeplinită, Curtea apreciază că nu se mai impune să analizeze cauza și din perspectiva celorlalte două condiții.
În fine, Curtea consideră că neindicarea în dispozitivul hotărârii a temeiului procedural al respingerii acțiunii nu are nicio consecință în raport de expunerea în considerente a motivelor de fapt și de drept pe care se fundamentează soluția adoptată.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 cod proc. civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta M. F. împotriva sentinței civile nr. 1886 din (...) a T. M., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 12 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I.-R. M. G. L. T. S.-C. B.
G.
G. C.
Red.GLT/dact.MM/2 ex./(...) Jud.fond: V.C./B.G.
| ← Decizia civilă nr. 1022/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 23/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
