Decizia civilă nr. 869/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ NR. 869/R/2011

Ședința 07 martie 2011

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul K. G. împotriva sentinței civile nr. 4093 din 13 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. S., având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul recurent K. G., asistat de avocat B. P., lipsă fiind reprezentanta pârâtei intimate.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantului recurent depune la dosar cu titlu de practică judiciară trei decizii și arată că nu mai are alte cereri în probațiune de formulat.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea recursului.

Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței atacate în sensul admiterii contestației în vederea aplicării unui stagiu legal de cotizare de 20 ani; acordarea retroactivă a drepturilor la pensie restante din data de (...), data emiterii ultimei decizii de recalculare eronate a pensiei, susținând motivele expuse pe larg în memoriul depus la dosar. S. obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată și depune la dosar biletul de călătorie pe ruta O. - C.-N.

Curtea reține cauza în pronunțare.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 4093 din (...) a T.ui S., pronunțată în dosar nr. (...), a fost respinsă ca nefondată cererea precizată formulată de contestatorul K. G. împotriva deciziei de recalculare a pensiei nr. 43291/(...) emisa de intimata C. J. de P. S., și emiterea unei noi decizie de recalcularea cu luarea in calcul a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani.

A fost respinsă cererea contestatorului privind obligarea intimatei la plata sumei de 500 de lei, reprezentând cheltuieli de judecata.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul- contestator beneficiază de pensie pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, prin decizia nr. 93042/(...), având un stagiu de cotizare de 42 ani, 3 luni, 1 zi, din care 19 ani, o lună și 29 de zile în grupa I de muncă, (f.62).

În ceea ce privește punctajul mediu anual, acesta s-a stabilit pe baza retribuțiilor tarifare existente în documentația de pensionare, iar stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea acestuia este cel prevăzut de art. 2 al. (3) din HG. 1550/2004 „pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-a deschis în intervalul (...)-(...), stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de L. nr. 3. respectiv 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați.

Urmare a recalculării drepturilor de pensie, în conformitate cu prevederile

O.U.G. nr. 4., aprobată prin legea nr. 7., coroborate cu prevederile H.G. nr.

1550/2005, începând cu data de (...), petentul a obținut un punctaj mediu anual de 1.76692 puncte, căruia îi corespundea un cuantum de 522 lei, punctaj mai mic față de cel aflat în plată, respectiv, 1.81162, în valoare de 536 lei.

Conform dispozițiilor art. 20 din L. nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, sunt considerate locuri în condiții speciale de muncă următoarele : a) unitățile miniere, pentru personalul care își desfășoară activitatea in subteran cel puțin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva; b) activitățile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiații; c) aviația civilă, pentru personalul navigant prevăzut in anexa nr. 1; d) activitatea artistica desfășurată in profesiile prevăzute in anexa nr. 2.

Pe lângă cele prevăzute mai sus, se consideră locuri în condiții speciale de muncă și alte locuri de muncă dacă sunt stabilite prin lege.

Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul

(...)- (...), stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de L. nr.3., (adică 25 de ani pentru femei și 30 de ani pentru bărbați).

Determinarea punctajului mediu anual, în speța de față, prin raportarea stagiului complet de cotizare de 30 de ani este legală. Dispozițiile articolelor:

20, 41, 43, și 44 ale Legii nr.19/2000 nu se aplică în operațiunea de recalculare a pensiilor. Aceste articole de lege se aplică persoanelor care au solicitat înscrierea la pensie începând cu data de (...)( data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000), și nu celor pensionați anterior acestei date, cărora li s-a aplicat L. nr.3..

H. de G. nr.267/1990, privind acordarea unor drepturi personalului din industria minieră a intrat în vigoare în (...), așa cum s-a stabilit prin art.1,, începând cu data de (...)..";. Prin urmare și art.9, privind pensionarea personalului din industria minieră, întră în vigoare tot din (...)( dată la care contestatorul era deja pensionar).Reclamantul având dosar de pensie stabilit pe L. nr.3., în anul 1985 și nu pe HG. nr.267/1990., corect și legal s-a avut în vedere la stabilirea punctajului mediu anual stagiul de cotizare de 30 de ani și nu cel de 20, neputându-se face aplicarea art.2, alin.4 din H.G nr.1550/2004.

„Pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite în condițiile prevăzute de acte normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului de pensie prevăzută de aceste acte normative";.

Reclamantul s-a pensionat în baza Legii nr.3., prin urmare stagiul de cotizare care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual este celprevăzut de art.8 alin.1 din L. nr.3., respectiv de 30 de ani, după cum corect a reținut și pârâta prin decizia contestată și buletinul de calcul emise în baza H.G nr.1550/2004.

Drepturile de pensie ale reclamantului s-au recalculat prin determinarea punctajului mediu anual, conform art.2 din H.G. nr.1550/2004, potrivit căruia stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediul anual reprezintă vechimea în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data de deschiderii dreptului la pensie de care persoana beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunii de evaluare.

Situația reclamantului nu este aceeași cu a persoanelor care au desfășurat aceeași activitate și care s-au pensionat în baza unor acte normative, deoarece fiecare act normativ a stabilit condiții și drepturi specifice.

Orice inconvenient de natură economică suferit de reclamant prin recalcularea pensiei este înlăturat prin posibilitatea legală de păstrare în plată a pensiei mai avantajoase.

Față de cele ce preced, instanța a respins ca nefondată cererea reclamantului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul K. G. solicitândcasarea sentinței atacate și pronunțarea unei decizii de admitere a contestației inițiale în vederea aplicării unui stagiu legal de cotizare de 20 ani; acordarea retroactivă a drepturilor la pensie restante din data de (...), data emiterii ultimei decizii de recalculare eronată a pensiei, cu cheltuieli de judecată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a arătat că instanța de fond nu a ținut seama de preeminența dreptului comunitar european mai favorabil în raport cu dreptul intern, de actul juridic dedus judecății, respectiv D. de pensie nr. 43291/(...) și nu a făcut aplicarea principiului din OUG 4. la condiții de pensionare egale, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie.

1. S-a precizat că legea aplicabilă în cauză este L. 2. care a prevăzut o excepție de la principiul neretroactivității legii civile pentru persoanele care s- au pensionat înainte de intrarea în vigoare a Legii 19/2000 și care au lucrat în condiții speciale, pentru a nu se crea discriminare între asigurații pensionați anterior și ulterior datei de (...).

2. Respingând contestația, instanța de fond a produs o discriminare regretabilă, încălcând art.14 din CEDO și Protocolul 12, recurentul reclamant având o speranță legitimă de dobândire a unui bun, raportat la practica constantă în materie, cauzele Beian și Driha fiind astfel incidente în speța de față.

3. T. a nesocotit obiectul cererii, respectiv a considerat că acesta este anularea deciziei de recalculare a pensiei din 1985, deși acesta a fost de anulare a D. nr. 43291/(...), când era aplicabilă L. 19/2000. Simpla reducere a vârstei de pensionare nu acoperă beneficiile de care trebuie să se bucure un asigurat care a lucrat în mod îndelungat în grupa I și a II-a.

4. D. nr.4. a ÎCCJ, în care se arată că instanțele care au aplicat stagiul de cotizare de 30 de ani la bărbați și 25 de ani la femei au aplicat corect legea, art. 14 conferind doar beneficiul reducerii vârstei legale de pensionare, nu se impune a fi aplicată întrucât până la data publicării cei care au promovat litigii anterior aveau speranța legitimă de dobândire a unui bun.

5. Întrucât dreptul intern este în neconcordanță cu cel comunitar internațional, în cauză se impune aplicarea art.14 din CEDO, art. 1 din

Protocolul 1, Protocolul nr.12.

Intimata C. J. de P. S. a solicitat prin întâmpinare respingerea canefondată a recursului.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de A. reține următoarele:

1. L. 2. nu este incidentă în cauză întrucât pensia reclamantului este stabilită anterior datei de (...). Astfel, art. 2 alin. (2) din actul normativ menționat prevede că „sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în care asigurații și-au desfășurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă, în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă și care, potrivit prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale";. Acest articol (ca și legea în ansamblu, de altfel) face referire la stagiile de cotizare realizate anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000, nu și la pensiile stabilite anterior acestei legi.

De asemenea, prin L. 2. nu s-a dispus o recalculare a pensiilor stabilite anterior datei de (...), (în Normele tehnice de aplicare a legii prevăzându-se expres recalcularea pensiilor persoanelor care s-au pensionat în perioada (...)- (...)) ceea ce ar fi fost necesar dacă ea ar fi fost aplicabilă și acestor categorii de pensii care au fost recalculate în temeiul unui act normativ anterior, respectiv OUG 4..

2 și 5. Referitor la speranța legitimă de dobândire a unui bun, se reține că jurisprudența instanțelor naționale relativă la stagiul complet de cotizare pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie

1977-(...) și care au desfășurat activitate în grupa I și a II-a de muncă, nu este unitară. Astfel, jurisprudența constantă a Curții de A. C. este în sensul că stagiul complet de cotizare în situația persoanelor menționate anterior este de

30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei. În lipsa unui mecanism eficient de asigurare a unei interpretări unitare a legislației în materie (D. nr.4. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție nefiind de natură a realiza un astfel de deziderat), Curtea se raportează la concluziile similare ale Comisiei pentru unificarea practicii judiciare în materie civilă, familie, conflicte de muncă și asigurări sociale din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

(ședința din (...) pct.41).

Drept urmare, dreptul recurentului la un stagiu complet de cotizare de

20 de ani nu este confirmat printr-o jurisprudență clară și concordantă a instanțelor naționale și „nu este nici manifest ilegală pe planul dreptului intern";, așa cum s-a reținut în Cauza Driha contra României (H. CEDO din 21 februarie 2008), în care s-a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, situația din prezentul dosar este în mod evident diferită de cea din Cauza Beian contra României (H. CEDO din 7 februarie 2008) în care s- a constatat o încălcare a art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului întrucât prin instituirea unei taxe de timbru considerată a fi exorbitantă statul nu și-a îndeplinit obligația de a reglementa dreptul la acces la un tribunal.

Deși s-a invocat încălcarea art.14 și a Protocolului 12 din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, recurentul, care a fost asistat de avocat, nu a indicat persoanele față de care se consideră discriminat, ceea ce face imposibilă analiza instanței de recurs cu privire la acest aspect.

3. Instanța de fond s-a pronunțat asupra obiectului cererii deduse judecății, faptul că a reținut că pensia reclamantului a fost inițial stabilită prin

D. nr. 93042/(...) neputând conduce la o altă concluzie.

În plus, Curtea apreciază că stagiul complet de cotizare de 30 de ani a fost stabilit prin D. inițială de recalculare a pensiei nr. 43291/(...), care estedefinitivă sub acest aspect conform art. 7 alin. (7) din OUG 4. raportat la art. 88 din L. 19/2000.

Drept urmare, reținând că recurentul nu a depus alte înscrisuri (față de cele avute în vedere inițial la recalcularea pensiei, în condițiile în care activitatea de 24 ani 6 luni și 2 zile în grupa I de muncă a fost luată în considerare încă de la decizia de înscriere la pensie) din care să rezulte că ar avea dreptul la un alt stagiu complet de cotizare așa cum prevede art. 7 alin. (3) din OUG 4., Curtea apreciază că în mod corect prima instanță a reținut că stagiul complet de cotizare utilizat la calcularea pensiei reclamantului este de

30 de ani, decizia inițială de recalculare fiind definitivă cu privire la acest aspect.

În plus, recurentul a beneficiat și de prevederile OUG 1., respectiv OUG

2. (fila 51) pentru activitatea desfășurată în grupa I de muncă, acte normative care prevăd în mod expres faptul că majorarea punctajului anual pentru perioadele în care s-a desfășurat activitate în grupa I și a II-a de muncă nu se aplică în situația persoanelor pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută în acte normative prevăzute în acte normative cu caracter special, respectiv o vechime mai mică de 30 de ani așa cum rezultă din coroborarea art. 2 alin. (3) și (4) din HG 1550/2004.

Susținerile referitoare la L. 3. se constată că art.8 alin. (1) din această lege reglementează condițiile generale minime de vechime în muncă pentru pensionarea la limită de vârstă: o vechime de 30 de ani pentru bărbați naște dreptul la pensie la vârsta de 62 de ani. "V. în muncă" înseamnă aici și stagiul complet de cotizare".

Dispozițiile art.14 alin. (1) reglementează condițiile speciale minime de vechime în grupele I și II de muncă pentru pensionarea la cerere: o vechime de

20 de ani și respectiv 25 de ani pentru bărbați naște dreptul la pensie la vârsta de 52 și respectiv 57 de ani, dar este evident că această vechime nu reprezintă un "stagiu complet de cotizare" .

Normele metodologice aprobate prin H. G. nr.1550/2004, prevăd la art.2 alin. (1) că stagiul complet de cotizare folosit pentru a determina punctajul mediu anual este reprezentat de "vechimea integrală în muncă" prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie.

Dar alineatele 2 și 3 ale acestui articol stabilesc stagii complete de cotizare diferite pe categorii de pensionari numai în raport cu data pensionării: fie anterior intrării în vigoare a Legii nr.3. fie anterior abrogării aceleiași legi, dar nu și în raport cu condițiile de muncă.

Așadar" vechimea integrală în muncă" la care se referă articolul 2 alin. (1) din Normele aprobate prin HG nr.1550/2004 nu este vechimea minimă specială la care se referă art.14 din L. nr.3., ci vechimea minimă generală la care se referă la art.8 din aceeași lege.

Un argument în favoarea acestei interpretări este faptul că atât art. 2 alin. (1) din HG nr.1550/2004, cât și alin. 2 și 3 ale aceluiași articol folosesc sintagma "stagiul complet de cotizare"; or, un stagiu complet de cotizare nu poate fi considerat decât cel corespunzător vechimii minime generale pentru pensionarea la limită de vârstă, prevăzut de art.8 din L. nr.3., iar nu cel din art.14, al vechimii speciale a persoanelor din grupele I și II de muncă, ale căror "stagii de cotizare" au fost incomplete.

Or, dacă Normele aprobate prin HG nr.1550/2004 au creat un asemenea cadru juridic în care: "stagiul complet de cotizare" este reprezentat de

"vechimea integrală în muncă" (art.2(1)) și este cel argumentat de L. nr.3.

(art.2(3), trimiterea celor două texte este evidentă la art.8 din L. nr.3., iar nu la art.14.

4. Contrar celor invocate de recurent deciziile în interesul legii, fiind date pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii, sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform dispozițiilor exprese ale art. 3307 alin. (4) Cod procedură civilă.

Însă, indiferent de interpretarea dată de instanțe D. nr. 4. pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea constată că aceasta nu poate înlătura efectele recalculării pensiei, întrucât stagiul complet de cotizare a fost stabilit în mod definitiv prin decizia inițială de recalculare a pensiei în baza

OUG nr. 4..

D. în interesul legii, care conform art. 329 Cod procedură civilă se pronunță pentru aplicarea și interpretarea unitară a legii, nu poate repune în discuție stagiul complet de cotizare a pensiei recurentului stabilit în mod definitiv anterior, prin necontestare, prin necontestarea în termen sau prin respingerea contestației de către instanță, în oricare din aceste situații efectele fiind aceleași.

Având în vedere aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041 și 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul K. G. împotriva sentinței civile nr. 4093 din (...) a T.ui S. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o menține.

D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 07 martie 2011.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

S. D. D. G. L. D.

GREFIER, C. M.

Red.L.D./Dact.S.M.

2 ex./ (...)

Jud.fond: M.K. și R.M.P.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 869/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale