Decizia civilă nr. 1206/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1206/R/2012

Ședința publică din data de 6 martie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G.-L. T.

JUDECĂTOR: I. T.

JUDECĂTOR: D. C. G.

GREFIER : N. N.

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de către CURTEA DE APEL CLUJ și recursul declarat de C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 4771 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe intimatul P. F. I., având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.

Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente s-au consemnat în încheierile ședințelor de judecată din data de 21 februarie 2012 respectiv 28 februarie 2012, când s-a amânat pronunțarea, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.4771 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj s-a admis acțiunea formulată de reclamantul P. F. împotriva pârâților CURTEA DE APEL CLUJ și C. J. DE P. C. și în consecință a obligat CURTEA DE APEL CLUJ să calculeze drepturile bănești care i s-ar fi cuvenit reclamantului în perioada (...)-(...), dacă ar fi deținut funcția de președinte la T., cu o vechime în magistratură de peste 36 de ani, cu includerea în veniturile brute lunare a sporului de 50% de suprasolicitare neuropsihică, a sporului de 15% pentru condiții grele de munca și a sporului de 15% de confidențialitate, să întocmească o adeverință cu aceste mențiuni și să o comunice reclamantului.

Pârâta C. J. DE P. C. a fost obligată să emită o nouă decizie de pensionare în favoarea reclamantului cu luarea în calcul la stabilirea pensiei reclamantului a drepturilor menționate în adeverința emisă de pârâtul CURTEA DE APEL CLUJ, după înregistrarea adeverinței la C. J. de P. C.

Pârâta C. J. DE P. C. a fost obligată să achite reclamantului drepturile bănești cuvenite reprezentând diferența dintre pensia achitată și cea cuvenită ca urmare a recalculării pensiei pentru perioada (...) și până în momentul recalculării, actualizate cu indicele de inflație.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că reclamantul a avut calitatea de judecător, deținând la data pensionării prin decizia nr. 1..07.200 a C. J. de P. C. (...) funcția de președinte al T. C., dată la care avea o vechime în magistratură de 36 de ani și 9 luni.

Prin decizia nr. 21/(...) pronunțată de S. U. ale Înaltei Curți de C. si

Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că magistrații au dreptul la acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului { H. "lnk:O(...)%2083%2.%200" o "Ordonanță nr.

83/2000 - Guvernul României" | 83/2000}, aprobată prin L. { H. "lnk:L(...)%20334%2.%200" o "L. nr. 3. - Parlamentul României" | 3..

Această decizie privește și situația juridică a reclamantului care, potrivit art. 85 alin. 2 din L. nr. 3., beneficiază de recalcularea pensiei sale ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate.

Potrivit art.85 alin.2 din L. nr.3., pensiile magistraților se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător si procuror în activitate, în condiții identice privind funcția, vechimea și gradul instanței sau parchetului, cu luarea în considerare a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.

După pronunțarea deciziei nr.21/2008 a Înaltei Curți de C. și Justiție

și a hotărârilor judecătorești prin care s-au soluționat litigii privind drepturile salariale ale magistraților, legiuitorul a intervenit și în prezent a consacrat dreptul magistraților la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, incluzându-l în salariul brut al magistraților. În consecință, față de prevederile art. 85 alin.2 din L. nr. 3. care stabilesc dreptul magistraților pensionați la actualizarea pensiei în concordanță cu salariile magistraților în activitate, este evident că reclamantul are dreptul la corelarea pensiei sale în acord cu salariul magistraților în activitate. Această corelare trebuie făcută având în vedere decizia Înaltei Curte de C. și

Justiție care a stabilit că sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvenea magistraților începând cu data de (...).

Aceeași este situația și în privința sporului de confidențialitate de

15%, calculat la indemnizația bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar, stabilit prin decizia nr. 4. pronunțată de S. U. ale Înaltei Curți de C. si Justiție în soluționarea recursului în interesul legii.

De asemenea, trebuie avut în vedere și că prin L. de salarizare unitară, succesive, a fost inclus în salariul brut al magistraților sporul privind condițiile grele, vătămătoare sau periculoase de muncă.

Reclamantul a solicitat recalcularea pensiei sale prin raportare la perioada ulterioară datei de (...), cerere care este întemeiată, așa cum s-a arătat mai sus, fiind necesar în aplicarea principiului previzibilității și al stabilități raporturilor juridice și a principiului nediscriminării persoanelor aflate în aceeași situație sau în situații similare, ca reclamantul să beneficieze de drepturile de asigurări sociale corelate cu sporul de suprasolicitare neuropsihică, respectiv cel de confidențialitate și de condiții grele, vătămătoare sau periculoase de muncă, la fel ca magistrații care sunt pensionați în prezent și au formulat acțiuni în justiție pentru a dispune instanțele judecătorești ceea ce angajatorii nu au dispus, calculat și plătit, deși s-a constatat că aveau aceste obligații. Nu i se poate, în mod rezonabil, cere reclamantului ca pensia sa să fie recalculată potrivit salariului magistratului în funcție, însă numai dacă a exercitat o acțiune in justiție pentru sancționarea încălcărilor unanim recunoscute de practica judiciară, de Înalta Curte de Casație și Justiție în cuprinsul deciziilor pronunțate pentru unificarea practicii judiciare și de legiuitor prin consacrarea legislativă a sporurilor mai sus menționate și prin plata benevolă a acestora, cu caracter retroactiv, tuturor magistraților, inclusiv celor care nuau formulat acțiuni în justiție pentru că dacă s-ar fi procedat altfel, s-ar fi menținut și creat o nouă discriminare.

Recalcularea și plata diferențelor dintre pensia primită și cea cuvenită se impun nu numai în temeiul dispozițiilor exprese ale art. 85 alin. 2 din L. nr. 3., ci și în temeiul principiului general de drept al reparării integrale a pagubei produse reclamantului, față de magistrații în activitate cărora li s- au plătit retroactiv sumele aferente sporurilor salariale și față de al căror salariu se stabilește pensia reclamantului. A. i s-a produs o pagubă care până în prezent nu a fost acoperită și care nu poate fi înlăturată decât prin calcularea și plata corespunzătoare a pensiei de care reclamantul a fost lipsit prin neaplicarea de către angajatori a prevederilor referitoare la sporurile salariale acordate magistraților în activitate, la salariul cărora s-a raportat în tot acest interval de timp pensia reclamantului.

În consecință, în baza art. 85 din L. nr. 3., instanța a admis acțiunea.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele CURTEA DE APEL CLUJ și C. J. DE P. C.

C. de A. C. a solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

În motivarea recursului a arătat că sentința a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii. Nu au existat și nu există dispoziții legale care să permită emiterea unei adeverințe în sensul celor solicitate de reclamant, și dispuse de prima instanță, după cum vom arăta în cele ce urmează.

Reclamantului i s-au stabilit drepturile de pensie în anul 2000 după cum arată în cererea de chemare în judecată.

Actualizările pensiei de serviciu ale reclamantului - și începând cu luna octombrie 2008 s-au făcut în conformitate cu prevederile legale, prin raportare la indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, in condiții identice de funcție, vechime si grad al instanței, și a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.

În perioada vizată de acțiune ((...)-(...)) nu au existat prevederi legale care să permită eliberarea unor adeverințe-tip pentru actualizarea pensiei reclamantului cu includerea sporului de risc și solicitare neuropsihică precum și de confidențialitate, întrucât aceste adeverințe s-au emis cu luarea în considerare doar a drepturilor salariale prevăzute de lege pentru judecătorii în funcție.

Or, sporurile solicitate de reclamant nu au fost prevăzute de lege. C. dacă dreptul la aceste sporuri a fost recunoscut unor alți judecători în funcție, în urma unor procese pe rolul instanțelor judecătorești, sunt de avut în vedere dispozițiile incidente în materia actualizării pensiilor de serviciu începând cu anul 2008, în perioada de referință a acțiunii, respectiv art. 85 alin. 2 din L. nr. 3.: „pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se

actualizează ori de câte ori se majorează inde mn iz aț ia bru tă lun ar ă a unui

judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum

și a sporului de ve ch ime . D. în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată";.

Deși se invocă de către reclamant și de către prima instanță faptul că prin hotărâri judecătorești, consecutiv publicării decizie în interesul legii nr.

XXI/2008, s-a recunoscut dreptul unor magistrați în funcție la plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 %,acest fapt nu este de natură a determina admiterea acțiunii, întrucât actualizarea pensiei reclamantului s-a realizat în raport de majorarea indemnizației brute lunare a unui judecător în activitate, cu luarea în calcul a sporurilor intrate în baza de calcul a pensiei de serviciu la acordarea acesteia. Or, recunoașterea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în favoarea magistraților în funcție, prin hotărâri judecătorești, nu putea și nu poate avea incidență asupra pensiei reclamantului, neimpunând o actualizare, prin faptul că nu a reprezentat o majorare a indemnizației brute lunare a unui judecător în activitate, ci, așa cum o indică denumirea, recunoașterea unui spor, care prin definiție se adaugă la indemnizația brută lunară.

Aceeași era varianta în vigoare a L. nr. 3. la data pronunțării deciziei în interesul legii nr. XXI din 2008, situație în care nu se poate considera că reclamantului ar fi trebuit, consecutiv pronunțării acestei decizii, să i se recunoască dreptul la actualizarea pensiei de serviciu prin includerea sporului în baza de calcul a pensiei sale.

În prezent, acest spor este prevăzut prin L. nr. 2., la art. 5 din capitolul VIII cu „reglementări specifice personalului din justiție"; în cuantum de doar „. la 25 %";, astfel că însăși ipoteza de la care se pornește în afirmarea discriminării este neverificată, procentul acordat în prezent fiind mai mic decât cel solicitat de reclamant.

Raportat la invocata stare de discriminare față de alte situații de pensionari care beneficiază de pensie de serviciu prin raportare inclusiv la sporul de risc și suprasolicitare, nici reclamantul și nici prima instanță nu au precizat dacă este vorba despre calculul inițial al acelor pensii sau de o actualizare și nu s-a invocat un caz concret care să poată fi cercetat, nefiind indicate datele care să permită comparația pe care instanța de fond o propune la modul generic.

Aceeași este situația și în ceea ce privește sporul de conf ide nț ial itate de 15% și decizia nr. 4. a ÎCCJ- S. U..

În ceea ce privește sporul de cond iț ii v ătămăto are ș i per ic ulo ase de

mu nc ă de 15% , acest spor nu se numără printre elementele avute în vedere la actualizarea pensiei de serviciu la care face referire art. 85 alin.(2) din L. nr. 3., respectiv indemnizația brută lunară și sporurile avute în vedere la data pensionării. În cazul reclamantului pensionat în anul 2000, aceste sporuri avute în vedere la data pensionării au fost, conform art. 103 din L. nr. 92/1992, sporul pentru vechime în muncă și sporul de stabilitate în magistratură.

Instanța de fond nu a analizat pretențiile reclamantului la includerea acestui spor începând cu anul 2008 și până la edictarea legilor de salarizare unitară începând cu anul 2009, deși a admis în întregime pretențiile. După cum se observă, prin efectul dispozițiilor legale menționate, sporul pentru condiții grele, vătămătoare de 15% nu putea fi inclus la actualizarea pensiei de serviciu a reclamantului în perioada 2008-2009, căci nu făcea parte din elementele în funcție de care se realiza actualizarea, respectiv indemnizația brută lunară și sporurile avute în vedere la data pensionării.

Instanța de fond a analizat cererea reclamantului doar raportat la dispozițiile în materia salarizării unitare edictate începând cu anul 2009, admițând însă și aici în mod greșit pretențiile reclamantului. A., instanța a omis însă a observa că în această perioadă, respectiv pe tot parcursul anului 2010, au fost în vigoare dispozițiile art. 12 din O.U.G. nr. 1/2010:

măsur ile prev ăzu te de L. -cadru nr. 3. și de prezenta ordonanță de urgențăreferitoare la reîncadrarea si salarizarea personalului plătit din fonduripublice nu vor produce efecte asupr a c u an tu mulu i (… ) pen s iilor de serv ic iu aflate in plată";. Or, instanța de fond a menționat doar faptul că „prin legile de salarizare unitară succesive, a fost inclus în salariul brut al magistraților sporul privind condițiile grele, vătămătoare sau periculoase de muncă";, conchizând apoi, fără alte precizări, că acțiunea reclamantului esteîntemeiată în ansamblul său. Salariul brut nu coincide însă cu indemnizația brută lunară.

Conform art. 4 din Anexa VI a L. nr. 2.: „(1) Pentru condiții de muncă grele, vătămătoare ori periculoase, personalul prevăzut la art. 1 beneficiază de un spor de până la 15% din salariul de bază sau, după caz, din indemnizația lunară de încadrare, corespunzător timpului lucrat.";

În continuare, deci, și în prezent, cu referire la sporul de condiții vătămătoare de 15% sunt valabile cele menționate pentru perioada anterioară anului 2010, respectiv acesta nu face parte din indemnizația brută lunară a unui magistrat în funcție, și nici nu este un spor care să fi fost avut în vedere la data pensionării reclamantului, în sensul prevederilor art. 85 alin.(2) din L. nr. 3., astfel că nu poate fi admisă acțiunea reclamantului nici în această privință.

Pârâta C. J. de P. C. prin recursul său a solicitat admiterea recursului,modificarea sentinței cu respingerea acțiunii.

În motivarea recursului a arătat că instanța de fond nu a indicat temeiul legal prin care se obligă casa de pensii să plătească și actualizarea pensiei cu inflația.

Pensia de serviciu s-a stabilit pe baza adeverinței emise de angajator în mod corect.

Regula comună de acordare a pensiei recalculate este data de întâi a lunii următoare depunerii noilor acte.

Potrivit art.169 (1) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia. (3) Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare.

Așadar, diferența de pensie de care ar fi putut beneficia dacă angajatorul ar fi emis adeverința cuprinzând și acest spor de bună voie trebuie achitată tot de angajator care a pierdut în instanță și pe cale de consecință a produs acest prejudiciu.

Reclamantul P. F. a formulat întâmpinare (f.9-11) prin care a solicitatrespingerea recursurilor.

Cu privire la recursul pârâtei C. de A. C. arată că criticile aduse hotărârii nu sunt fondate, ele ignoră dispozițiile legale care au fost și sunt în vigoare cu privire la modul de calculare a pensiilor de serviciu și de actualizare a acestora.

La data pensionării ((...)) erau în vigoare dispozițiile art.l03 din

L.9211992 și L.5011996, potrivit cărora pensiile magistraților se actualizează în raport de nivelul salariilor magistraților în activitate.

La acea dată, în venitul net realizat, au fost incluse, pe lângă salariul de bază brut și sporul pentru vechime în muncă, sporul de stabilitate, sporul pt. risc și suprasolicitare neuropsihică, sporul pt. condiții grele de muncă, ș.a., conform adeverinței nr. 413/A/(...), depusă de C. de A.

Aceste dispoziții au fost reluate în art.85 din L. 3., care în a1.2, prevede că " ... pensiile de serviciu ... se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute ... ale judecătorilor în activitate ... ".

Potrivit art.7 din Normele Metodologice de A. a L. nr. 3., aprobate prin

H. nr. 1., în calculul veniturilor brute realizate, trebuiesc incluse toatesporurile cu caracter permanent sau nepermanent, în condiții identice de vechime și nivel al instanței magistraților în activitate, în funcție de care se face actualizarea pensiei de serviciu.

Neaplicarea unitară a dispozițiilor cu privire la actualizarea pensiilor a determinat numeroase acțiuni în justiție, și în final a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, care, prin deciziile adoptate în S. U., cu nr. 6 și

36 din 2007, apoi nr. 21 din 2008, a statuat printre altele că sporurile de vechime în muncă și de risc pentru solicitare neuropsihică se cuvin tuturor magistraților, acesta din urmă nefiind suprimat prin O. nr.83/2000.

Pe plan legislativ s-a reacționat adoptarea O.U.G. nr. 27/2006 și

O.U.G. nr. 100/2007. Aceasta din urmă, modifică dispozițiile art.85 a1.2, din L. nr. 3., în sensul că actualizarea pensiilor de serviciu nu se mai face anual, ci ori de câte ori se majorează indemnizația unui judecător în activitate, cu luarea în considerare a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.

Din interpretarea textului, rezultă că această acțiune de actualizare se face din oficiu, concomitent cu majorarea indemnizației lunare a unui magistrat.

Evident că aceasta se materializează prin eliberarea și transmiterea către C. de P. a unei adeverințe cu arătarea indemnizațiilor și sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu.

În consecință, susținerea pârâtei, în sensul lipsei unor prevederi legale pt. eliberarea adeverinței, este lipsită de suport.

C. dacă nu a procedat din oficiu, era obligată ca la solicitarea reclamantului să elibereze adeverința, în sensul celor cerute.

Invocarea existenței unor hotărâri judecătorești care au recunoscut sporurile solicitate și le-au fost actualizate pensiile de serviciu (exemplu Deciziile nr.169/R/20 1 O; 4444/R/20 10 și 2836/R/2009 a Curții de A. C.), cât și faptul că în ultimii ani la întocmirea dosarelor de pensionare sunt avute în vedere veniturile actualizate și sporurile legale permanente, nu a fost făcută pentru a constitui temei în vederea actualizării pensiei de serviciu, ci pentru a sublinia discriminarea existentă între pensiile unor magistrați care în condiții de funcția și vechimea în muncă identice beneficiază de pensii substanțial diferite.

Susținerea pârâtei în sensul că singura bază de calcul a pensiei de serviciu, actualizată, este cea din adeverința nr.3 7311 A/(...) este legală și că nu există temei pentru actualizarea pensiei de serviciu, întrucât potrivit art.12 din O.U.G. 1., măsurile din L. 3. nu vor produce efecte asupra cuantumului pensiilor de serviciu aflate în plată, nu este corectă.

În primul rând, trebuie observat că în luna octombrie 2008 indemnizația brută lunară era de 4.964,00 lei, iar totalul venitului brut era de 8.067,00 lei; în baza acestor date îi este calculată pensia de serviciu.

La data de (...), indemnizația de încadrare brută era de 6.453,00 lei, iar totalul venitului brut era de 13.229,00 lei (a se vedea adresele nr.223112011 și 2408/2011). Aceste venituri au rămas până în octombrie

2010 când au fost reduse cu 25% și respectiv 15%. C. și cu aceste reduceri venitul brut este mai mare decât cel din octombrie 2008.

Ordonanța de U. nr.l din 25.0l.2010 (abrogată prin art. 39 din L. (...)) adoptată" ... În absenta unei intervenții legislative ... care să precizeze menținerea nivelului actual al pensiilor", dar în urma nemulțumirilor clamate de pensionari, a urmărit menținerea, nu diminuarea pensiilor existente în 2009. De aceea în a1.2 al art.12, invocat,se precizează că după

0l.0l.2010 pensiile se stabilesc în funcție de nivelul și structura bazei decalcul în vigoare la 3..09, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal.

D. ar fi urmărit înlăturarea modului de calcul al pensiilor de serviciu ale magistraților sau actualizarea lor, s-ar fi exprimat în mod expres, explicit, fără echivoc. Ca dovadă, toate pensiile stabilite magistraților în anii

2009, 2010 și 2011 au fost calculate în baza art. 82 și 85 din L. 3..

Faptul că prin L. cadru 3. au fost adoptate alte criterii de stabilire a indemnizațiilor de încadrare a magistraților, nu are relevanță, de vreme ce dispozițiile art.85 a1.2 din L. 3., nu au fost modificate. Actualizarea pensiei de serviciu se face raportat la indemnizația de încadrare brută și cele două sporuri (risc și suprasolicitare și spor pentru condiții grele de muncă), înțelegând că celelalte sporuri au fost incluse în indemnizația de încadrare brută.

Întrucât pentru perioada oct. 2008 - iunie 2010 indemnizația de încadrare brută lunară era de 6459 lei, mai mare decât cea din 2008, care era de 4964 lei, iar prin adăugarea sporuri lor, totalul venitului brut ajungea la 13229 lei, înseamnă că este justificată solicitarea de actualizare a pensiei de serviciu la aceste venituri.

Pentru perioada următoare, până la zi, pensiile nu sunt afectate de reduceri le de 25% și respectiv de 15%, aduse prin L. nr.118/2010 și 2. care se referă doar la salariile personalului în activitate.

În concluzie, refuzul Curții de A. de a calcula datele necesare actualizării pensiei de serviciu pentru perioada oct.2010 - oct.2011 până la zi nu este justificat legal, iar motivele recursului nu sunt fondate.

Cu privire la recursul C. J. de P. C., consideră că acesta este de asemenea nefondat, motivele invocate nefiind pertinente.

Analizând recursurile formulate, prin prisma motivelor invocate și a apărărilor formulate, C., deliberând, constată următoarele:

Intimatul reclamant a fost pensionat din funcția de președinte a T. C. la data de (...), prin decizia nr. 1. a D. - O. de P. C.

În raport de această dată, C. reține că la stabilirea pensiei intimatului reclamant au fost avute în vedere prevederile art.103 alin.1 din L. nr.92/1992, în vigoare la data înscrierii la pensie a acestuia, potrivit cărora magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de

80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în

munca și sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.

Ca atare, sporurile avute în vedere la modul de calcul al pensiei erau limitativ indicate de legiuitor, între acestea neaflându-se însă și sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, deși la data pensionării recurentul beneficia de acesta, în temeiul dispozițiilor art. 47 din L.

50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorităților judecătorești. Nici sporul de confidențialitate și nici cel de condiții grele și vătămătoare nu erau luate în calcul la stabilirea pensiei.

L. 92/1992 a fost abrogată prin L. 3., care a instituit un sistem de reactualizare a pensiei magistraților, supus și el însă unor modificări succesive. F. de petitul acțiunii, respectiv recalcularea pensiei pentru perioada (...)-(...), C. se va raporta însă la modificările corespunzătoare acestei perioade, pentru a stabili normele aplicabile intimatului reclamant potrivit regulilor de aplicare a legii în timp.

În acest sens, C. reține că prin pct. 10 al art. I OUG nr. 100/2007, publicată în M.OF. din 8 octombrie 2007, textul art. 85 alin. 2 din L. 3., cereglementează modul de actualizare a pensiei magistraților, a suportat o nouă modificare.

A., art. 2 din art. 85 a fost modificat în sensul că pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime sau grad al instanței sau parchetului, cu luarea în calcul, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.

Această nouă reglementare nu mai permite luarea în calcul la actualizarea pensiei intimatului a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică. A., dacă anterior intrării în vigoare a OUG 100/2007 actualizarea se raporta generic la media veniturilor realizare de un magistrat în activitate, ulterior acestei date actualizarea se raportează în mod expres la luarea în considerare DOAR a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu la care se adaugă DOAR sporul de vechime, și nu alte sporuri de care ar beneficia magistrații în activitate sau sporuri de care intimatul a beneficiat, dar nu au fost avute în vedere la stabilirea pensiei acestuia. Această modificare creează așadar un regim diferențiat de actualizare a pensiei magistraților, prin raportare diferențiată la sporurilor ce vor fi luate în considerare, în funcție de dispozițiile legale aplicabile la data pensionării. Această interpretare nu echivalează cu o retroactivitate a legii noi și nici cu o ultraactivitate a legii vechi, ci pur și simplu legea nouă trimite la sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, doar acestea urmând a fi avute în vedere la actualizarea pensiei magistraților.

Or, așa cum s-a arătat în debutul considerentelor, la data pensionării intimatului reclamant, la stabilirea pensiei au fost avute în vedere DOAR

sporul pentru vechi me în munca și spor ul de stabilitate în magistratura . Înconsecință, ulterior datei intrării în vigoare a OUG 100/2007, la actualizarea pensiei reclamatului urmează a se avea în vedere cele două sporuri amintite mai sus și sporul de vechime în muncă, prevăzut în mod expres de art. 85 alin.2, astfel cum acesta a fost modificat, și nu și sporurile pretinse de reclamant. D. fiind aceste prevederi legale, este irelevantă în cauză decizia nr. 21/2008 a Înaltei Curți de C. și Justiție prin care s-a recunoscut dreptul magistraților la plata sporului de solicitare neuropsihică, motivele pentru acesta nu poate fi avut în vedere la calculul pensiei circumscriindu-se exclusiv prevederilor legale mai sus amintite.

În ceea ce privește modificările aduse modului de calcul al salariilor magistraților prin L. 3. , C. reține ca fiind aplicabile dispozițiile 12 din legea

1/2010, potrivit cărora „ În anul 2010, măsurile prevăzute de -cadru nr. 3. și de prezenta ordonanță de urgență referitoare la reîncadrarea și salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu vor produce efecte asupra cuantumului pensiilor militare de stat, pensiilor de stat și pensiilor de serviciu aflate în plată și nici asupra ajutoarelor, plăților compensatorii/. acordate la trecerea în rezervă sau la încetarea raporturilor de serviciu";.

Contrar celor susținute de intimat, această reglementare nu urmărește doar evitarea situației diminuării cuantumului pensiilor aflate în plată la data intrării în vigoare a legii amintite. Potrivit expunerii de motive a ordonanței de urgență, prevederea a fost necesară „ constatând că în absența unei intervenții legislative extraordinare și de urgență care să

prec izeze menț inere a n ivelulu i ac tu al al pens iil or la fel cum este menținut și nivelul de salarizare s-ar putea crea situații discriminatorii între persoanele care ar beneficia de o pensie stabilită de la intrarea în vigoare a L.-cadru nr.

3., prin interpretarea defectuoasă a actualelor dispoziții în materie, și persoanele care ar beneficia de o pensie rezultată dintr-un act de clarificare a mecanismului de calcul, adoptat ulterior în procedură parlamentară"; . Ca atare, menținerea cuantumului pensiei aflate în plată privește atât diminuarea, cât și creșterea lor, încadrându-se în așa numita „ înghețare"; atât a pensiilor, cât și a salariilor. De altfel, textul art.12 din ordonanță este cât se poate de clar și imperativ formulat : „ nu vor produce efecte";, nelăsând loc de interpretare.

În ceea ce privește situația de discriminare, C. notează, pe de-o parte, că modul de calcul diferențiat al pensiilor magistraților derivă din modificările legislative succesive, fiind esențială data pensionării magistratului pentru stabilirea sporurilor ce urmează a fi avute în vedere la calculul pensiei. Pe de altă parte, după cum corect se arată în motivele de recurs, intimatul reclamant nu a indicat o situație concretă a unui pensionar aflat într-o situație identică cu a sa pentru a se putea verifica dacă există sau nu o discriminare, fiind inadmisibilă o stabilirea a acesteia prin raportare la o situație abstractă.

În consecință, pentru ansamblul considerentelor expuse mai sus, constatând că instanța de fond a interpretat parțial în mod greșit dispozițiile legale aplicabile în speță, în temeiul art. 304 pct.9 raportat la art. 312 alin.1 C.pr.civilă, C. va admite recursurile declarate de pârâtele CURTEA DE APEL CLUJ și C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 4771 din (...) a T. C. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o va modifica în tot în sensul dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. DECIDE :

Admite recursurile declarate de pârâtele CURTEA DE APEL CLUJ și

C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 4771 din (...) a T. C. pronunțate în dosar nr. (...), pe care o modifică în tot în sensul că:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul P. F. I. în contradictoriu cu pârâtele C. de A. C. și C. J. de P. C.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 6 martie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

G.-L. T. I. T. D. C. G.

N. N.

GREFIER

Red.DCG Dact.SzM/3ex.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1206/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale