Decizia civilă nr. 1330/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr.1330/R/2012

Ședința publică din data de 13 martie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE : D. C. G. JUDECĂTOR : G.-L. T.

JUDECĂTOR : I. T. GREFIER : N. N.

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanta B. R. împotriva sentinței civile nr. 1 din 5 ianuarie 2012 a T.ui C. pronunțate în dosar nr. (...) privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect contestație la executare.

Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente s-au consemnat în încheierea ședinței publice din data de 6 martie 2012, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr.1 din 5 ian. 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj s-a respins contestația la executare formulată de reclamanta B. R., împotriva pârâtei C. J. DE P. C..

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că potrivit disp. art. 399 Cod Procedură Civilă „împotriva executării silite precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin neexecutare";.

Contestația se introduce la instanța de executare sau la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută iar dacă ea vizează un titlu executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție, competența de soluționare aparține instanței de executare.

Din conținutul actului de sesizare instanța a reținut că obiectul contestației la executare vizează înțelesul și aplicabilitatea titlului executoriu nr. 7661/(...) (f.5 dosar Judecătoria C.-N.).

In aceste condiții, instanța a apreciat că este o contestație la titlu, iar nu contestație la executare deoarece contestația nu a vizat nelegalitatea vreunui act de executare silită ci întinderea titlului executoriu.

Prevederile art. 399 Cod Procedură Civilă impun ca orice acțiune care are un astfel de obiect trebuie să cuprindă apărările de fond împotriva titlului executoriu, rațiunea pentru care se contestă acest titlu.

Intimata a depus la dosarul cauzei copii ale documentelor scrise, respectiv adresa de înființare a popririi cu dovada comunicării acesteia si declarația de asigurare întocmită conform OUG nr.41/2000, semnată de către debitoare din care rezultă că aceasta avea obligația să plătească (art.

20 si urm. din Legea nr. 19/2000)

Pe cale de consecință, motivele invocate de către contestatoare nu sunt în măsură a atrage anularea actelor de executare silită si ca atare, se poate constata că acțiunea formulată este legală.

De altminteri, din analiza actelor depuse la dosarul cauzei, și din cele declarate de către apărătorul ales al debitoarei, în fața instanței, rezultă că nu s-a plătit debitul principal la termenul legal și ca atare neplata acestuia la termen a atras calcularea de penalități și dobânda legală asupra sumei datorate.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta B. R. solicitândadmiterea recursului, modificarea sentinței cu admiterea contestației la executare formulată împotriva titlului executoriu nr.7661/(...).

În motivare consideră că se impunea admiterea contestației la executare formulată în data de (...) în contradictoriu cu creditoarea C. J. de pensii C., anularea titlului executoriu nr.7661 emis în dosarul de executare nr.1514/2010. Titlul executoriu este nelegal având în vedere că nu cuprinde natura debitului ce face obiectul executării silite, contrar disp. art.141 alin.4 C. fiscal. Acest titlu nu conține datele necesare individualizării sumelor de plată iar executarea silită a fost demarată cu nerespectarea prevederilor art.145 C. proc. fiscală.

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Curtea,deliberând, constată următoarele:

Potrivit art. 43 alin. 2 C. pr. fiscală, actul administrativ fiscal cuprinde următoarele elemente: a) denumirea organului fiscal emitent; b) data la care a fost emis și data de la care își produce efectele; c) datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei împuternicite de contribuabil, după caz; d) obiectul actului administrativ fiscal; e) motivele de fapt; f) temeiul de drept; g) numele și semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii; h) ștampila organului fiscal emitent; i) posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestației și organul fiscal la care se depune contestația; j) mențiuni privind audierea contribuabilului.

De asemenea, potrivit art. 141 alin. 4 C.pr. fiscală, 4) Titlul executoriu emis potrivit alin. (1) de organul de executare competent va conține, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: codul de identificare fiscală, domiciliul fiscal al acestuia, precum și orice alte date de identificare; cuantumul și natura sumelor datorate și neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului.

Analizând conținutul titlului executoriu dedus judecății prin raportare la normele legale invocate de recurentă și reproduse mai sus, Curtea notează că acesta îndeplinește exigențele impuse de normele legale amintite.

Astfel, în conținutul actului se arată că datoriile urmărite reprezintă contribuție la asigurările sale, conform declarației de asigurare socială nr.

20134/(...) încheiate în temeiul art.5 alin.1 pct.4-5 și art.6 alin.2 din Legea

19/2000. Ca atare,atât cuantumul, cât și natura sumelor sunt menționate în titlul atacat, susținerile recurentei sub acest aspect apărând ca nefondate.

În ceea ce privește obligarea la plata de penalități de întârziere,

Curtea subliniază că acestea sunt datorate în temeiul legii, iar corectitudinea modului de determinare a acestora nu este contestat în cauză.

Recurenta invocă lipsa sa de vinovăție în neplata la timp a sumelor datorate către bugetul asigurărilor sociale de stat, întrucât a fost de bună credință, a efectuat plățile către stat însă din cauza unor împrejurări străine de conduita sa s-a ajuns la situația creată.

Curtea, deși nu pune la îndoială bune credință a recurentei, notează că împrejurările invocate nu constituie o împrejurare mai presus de voința părții, de natură a exclude culpa acesteia și a conduce la exonerarea acesteia de obligațiile ce îi revin. Faptul că banii plătiți cu titlu de CAS erau returnați recurentei se datorează tot culpei sale inițiale, prin neindicarea corectă a elementelor necesare încasării banilor de către instituțiile abilitate ale statului. De asemenea, faptul că aceasta nu și-a dat seama, datorită complexității operațiunilor contabile derulate, că banii erau restituiți nu este o împrejurare imputabilă intimatei, ci tot una ce ține de conduita recurentei și de modul de organizare a activității sale.

Curtea mai reține că plățile efectuate de recurentă sunt ulterioare emiterii titlului atacat, neputând constitui așadar un motiv de nulitate a a cestuia, așa cum se solicită prin prezentul recurs.

În consecință, față de ansamblul considerentelor de fapt și de drept expuse mai sus, curtea, în temeiul art. 312 C.pr.civilă , va respinge ca nefundat recursul formulat.

PENTRU ACESTE M.IVE IN NUMELE LEGII DECIDE :

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta B. R. împotriva sentinței civile nr. 1 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 13 martie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

D. C. G. G. L. T. I. T.

N. N.

GREFIER

Red.DCG/12 aprilie 2012

Dact.SzM/2ex.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1330/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale