Decizia civilă nr. 1827/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. (...)

D. CIVILĂ NR. 1827/R/2012

Ședința publică din data de 25 aprilie 2012

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I.-R. M.

JUDECĂTORI: C. M.

S.-C. B.

GREFIER: G. C.

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 392 din 16 ianuarie 2012, pronunțată de

Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată P. D. N., având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 20 aprilie

2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantei intimate întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate și judecarea în lipsă.

Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că și prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 392 din 16 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta P. D. N. împotriva pârâtei C. J. de P. C.

Pârâta a fost obligată sa emită o noua decizie de pensionare pentru reclamanta, începând cu data de (...), cu luarea in calcul, la stabilirea drepturilor cu titlu de pensie, a sporului de acord, regie si premii, pe perioada (...)-(...), prevăzute in adeverința nr. (...) emisa de SC R. „16 F. SA.

S-au respins celelalte petite.

Parata a fost obligată sa achite reclamantului suma de 500 lei cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocațial.

Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că reclamanta în calitate de pensionar pentru muncă depusă și limită de vârstă conform Deciziei de pensie nr. 270633/(...) a solicitat pârâtei la data de (...) recalcularea pensiei în funcție de veniturile brute realizate în perioada septembrie 1979 - martie 2001, așa cum rezultă din Adeverința nr. (...) eliberată de SC R. „16 F. S.

La această solicitare răspunsul pârâtei a fost următorul: determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a L. nr. 1. s-a făcut în funcție de salariile brute sau nete, după caz și de sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul al pensiei conform legislației anterioare înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe; sporul de vechime si sporul pentru condiții grele au fost luate în considerare si că după data de (...) s-a luat în considerare suma înscrisă în carnetul de muncă la numărătorul fracției care conținea salariul tarifar si sporurile cu caracter permanent.

Din Adeverința nr. (...) rezultă că în perioada septembrie 1979 - martie

2001 reclamanta a beneficiat de drepturi salariale sub formă de acord, regie, spor vechime, ore suplimentare, spor condiții grele, indemnizații pentru concedii si premii, acordate potrivit prevederilor Decretului nr.3/1950, Hotărârea nr. 1061/1959, HCM nr. 914/1968, L. nr. 57/1974, Decretului nr.

46/1982, Ordinului 687/2006 și a Contractelor colective de muncă pentru care s-au plătit CAS-ul si contribuția pentru pensia suplimentară conform legilor în vigoare.

Punctajul mediu anual si cuantumul pensiei reclamantei au fost stabilite numai în funcție de înscrierile din carnetul de muncă al acesteia.

Potrivit prevederilor art. 107 alin.3 si alin.5 din L. nr. 2., pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acestora.

Potrivit L. nr. 57/(...) republicată privind retribuirea după cantitatea si calitatea muncii acordul si regia au fost forme de retribuire iar premiile, sporul de vechime si sporul pentru condiții deosebite au fost elemente ale sistemului de retribuire a muncii.

Sporul de vechime, sporul pentru condiții grele și indemnizația pentru concediul de odihnă au fost luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual si a pensiei, ore suplimentare a realizat o singură dată în număr de 50 si nu pot influența punctajul si cuantumul pensiei, compensațiile prevăzute din Decretul 46/1982 nu au fost luate în considerare deoarece nu s- au datorat contribuții către bugetul asigurărilor de stat si nu constituie elemente ale sistemului de retribuire a muncii.

Veniturile suplimentare care pot fi luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual si al cuantumului pensiei sunt cele realizate sub forma acordului, regiei si premiile ca forme de retribuire a muncii si ca elemente a sistemului de retribuire a muncii pentru perioada septembrie 1979- martie 2001.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C. solicitândmodificarea sentinței și respingerea acțiunii.

În motivare arată că potrivit în anexa nr. 15 pct. VI a L. nr. 263/2011 se exclud aceste sume. Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, premiile anuale, formele de retribuire pentru orele suplimentare, compensațiile acordate conform D. nr.46/1982, alte sporuri care nu au avut caracter permanent.

Adeverința conține atât plata în acord cât și în regie care se exclude reciproc.

Pentru premii nu s-a datorat și virat CAS și prin urmare nu pot fi luate în calcul la stabilirea drepturilor de pensie întrucât s-ar încălca principiul contributivității.

Reclamanta P. D. N. prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.

Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:

Drepturile inițiale de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă ale reclamantei au fost stabilite în temeiul L. nr. 1., începând cu data de 23 septembrie 2010, prin decizia nr. 270633/(...) (f. 15 dosar fond).

La data de 4 aprilie 2011 reclamanta s-a adresat pârâtei C. J. de P. C. (f.

37 dosar fond) solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare consemnate în adeverința nr. (...) eliberată de fostul angajator SC R. 16 F. SA - f. 4 - 13 realizate în perioada 1979 - martie 2001.

Pârâta a emis adresa nr. 18105/3 mai 2011 prin care a comunicat că nu va proceda la recalcularea pensiei reclamantei cu a luarea în considerare a acestor venituri, iar ulterior prin decizia nr. 270633/(...) a procedat la recalcularea pensiei cu luarea în calcul a sporului de noapte.

În speță, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului este reglementată de L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior intrării în vigoare a acestui act normativ.

Astfel, potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 și 5 din L. nr. 2., pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmând a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.

La art. 2 lit. c din L. nr. 2. a fost reiterat principiul contributivității instituit prin L. nr. 1., potrivit căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, astfel încât doar veniturile care au constituit baza de calcul a contribuțiilor sociale se impun a fi în vedere la calcularea pensiilor, împrejurare ce echivalează cu realizarea scopului avut în vedere de legiuitor.

Curtea reține că în conformitate cu art. 165 alin. 1 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie

2001 se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă, iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înregistrate în carnetele de muncă sau sunt dovedite prin adeverințe eliberate de unități.

Așa cum a arătat și recurenta pârâtă, potrivit dispozițiilor cuprinse în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2., nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de

1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi; formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor; indemnizațiile de muncă nenormată; compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.

Veniturile constând în „acord";, menționate în Adeverința nr. (...) eliberată de SC R. 16 F. SA au avut caracter permanent în perioada arătată fiind incluse înbaza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, achitându-se lunar atât cotele CAS cât și contribuția la fondul pentru pensia suplimentară.

În ceea ce privește aceste sume realizate cu titlu de acord global, Înalta

Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, prin D. nr. 19 din 17 octombrie

2011, în soluționarea unui recurs în interesul legii, stabilind că: ";În interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din L. nr.

1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilește că: Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr.

57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.";

Cum dispozițiile cuprinse în OUG nr. 4. și L. nr. 1., care au fost interpretate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost preluate cu același conținut în legislația privitoare la sistemul unitar de pensii publice, Curtea apreciază că efectele Deciziei nr. 19/2001 se impun a fi extinse în privința modului de calcul a punctajului mediu anual și în cazul cererilor de recalculare formulate după data de (...).

Potrivit dispozițiilor art. 3307 alin. 4 din C.pr.civ. decizia pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată, motiv pentru care se constată a fi nefondate criticile formulate de recurentă cu privire la dispoziția instanței de fond de obligare la recalcularea pensiei în funcție de veniturile constând în acord global.

Cu privire la sumele menționate sub denumirea „. și „., Curtea reține că acestea nu pot fi avute în vedere la recalcularea pensiei cuvenite reclamantei, întrucât ar contraveni interdicției cuprinsă în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2..

Ținând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ., urmează să admită în parte, cu opinie majoritară, recursul declarat împotriva sentinței tribunalului, pe care o va modifica în parte în sensul că va înlătura dispoziția de obligare a pârâtei de a lua în calcul la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantei veniturile constând în „. și „..

Vor fi menține restul dispozițiilor din sentință.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.

D E C I D E :

Admite în parte, cu opinie majoritară, recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 392 din 16 ianuarie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispoziția de obligare a pârâtei de a lua în calcul la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantei P. D. N. a veniturilor constând în „. și „..

Menține restul dispozițiilor din sentință. D. este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 25 aprilie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I.-R. M. C. M. S.-C. B.

Cu opinie separată în sensulrespingerii recursului

Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)

Jud. fond: P. U.

G. C.

GREFIER

Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.

Consider că recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. este nefondat, pentru următoarele motive:

Prima instanță a obligat recurenta să ia în considerare la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantei veniturile reprezentând acord global, regie și premii menționate în adeverința nr.(...) emisa de S. R. „16 F. S..

Potrivit dispozițiilor art. 165 alin.2 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.

Prevederile art. VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. 2., exceptează anumite venituri realizate de la luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.

Consider însă că în mod corect prima instanță a obligat recurenta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr. (...) emisa de SC „. 16 F. SA, realizate cu titlu de acord global, regie și premii, angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, L. nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.

Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantei s-au achitat lunar cotele de C., inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului.

L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata.

Art.117 alin.3 din L. nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare

științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";.

Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatei, din moment ce caracterul permanent alacestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverințele depuse la dosar.

Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M.ui Muncii și Protecției

Sociale și M.ui Fina nțelor privind aplicarea prevederilor L. n r.49/1992 pentru

modificarea și co mpl etarea unor regleme ntări din legislația d e asigurări sociale, nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare

utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează.

Prin aceleași Preciză ri, s -a stabilit că se datorează contri buț ia și pentru

premiile acordate salariaților din fondul de salarii.

Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a L. nr.1., câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din L. nr.57/1974.

Art.1 din L. nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege.

Potrivit dispozițiilor art.10 din L. nr.3/1977, baza de calcul pentrustabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.

De asemenea, prin decizia nr. 1. pronu nțată de către Î . Curte de C. și

Justiție , în recursul în interesul legii referitor la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global , la data de (...), după intrare a în vigoare a L. nr.2. și a H.G. nr.257/2011, s-au reținut următoarele:

"Apariția L. nr. 1. a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.

În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre L. nr. 1. și L. nr.

3/1977, în cursul anului 2005 a apărut de urgență a G. nr. 4. privindrecalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor L. nr. 1..

La pct. I-V din anexa la de urgență a G. nr. 4. sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul alpensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.

Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din de urgență a G. nr. 4. , cât și cu L. nr. 1., în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, L. nr. 1. fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie

2001.

Normele speciale reprezentate de dispozițiile de urgență a G. nr. 4. se completează cu cele generale cuprinse în L. nr. 1., ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii.";

De asemenea, s-a mai reținut că:

"În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1., de urgență a G. nr. 4. fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul L. nr.

3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, L. nr. 1., în ceea ceprivește cuantumul acestor drepturi.

Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform L. nr. 1. și de urgență a G. nr. 4. .";

Consider că mai trebuie reținut în cauză faptul că art.165 din L. nr.2. constituie de fapt o reluare a dispozițiilor art.164 alin.3 din L. nr.1., iar prevederile pct.VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 copiază practic pct. VI al

Ordonanței de urge nță a G. nr. 4. , în c eea ce privește veniturile care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, printre acestea figurând și formele de retribuire în acord, premiile.

În consecință, apreciez că în mod cor ect a soluționat pri ma instanță

acțiunea reclamantei, având în vedere:

-în primul rand, prevederile legale analizate anterior privind veniturile reclamantului pentru care acesta, în perioada (...)-(...), a plătit contribuții deasigurări sociale, precum și cele care reglementau baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare;

-în al doilea rând, argumentația Înaltei Curți de C. și Justiție formulată prin considerentele deciziei nr. 1., în sensul că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1.;

-în al treilea rand, că L. nr.2. constituie legea în vigoare privind sistemul unitar de pensii publice, dar nu constituie o lege propriu-zis nouă, reformatoare, de maniera în care a fost, de exemplu, L. nr.1. față de L. nr.3/1977, ci conține practic, în cea mai mare parte (și care îl interesează pe particularul în cauză) o continuitate de reglementare, o preluare a dispozițiilor L. nr.1., astfel încât trebuie evitat tratamentul discriminatoriu al persoanelor care, deși pensionate în temeiul aceleiași legi, ajung să formuleze cereri de recalculare la date diferite, în raport cu data la care reușesc să obțină de lafoștii angajatori adeverințele necesare;

-în al patrulea rand, dar care nu trebuie neglijat, practica constantă ainstanței din ultimii ani, privind luarea în considerare la calculul pensiei a tuturor veniturilor care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, pentru considerente ce au fost confirmate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin considerentele deciziei nr. 1., fără ca L. nr.2., ce preia dispozițiile L. nr.1., și H.G. nr.257/2011, ce preia dispozițiile O.U.G. nr.4., să justifice o schimbare a jurisprudenței.

Pentru toate aceste considerente, opinez că se impunea respingerea recursului Casei Județene de P. C.

Judecător,

C. M.

Red./Tehnored.: C.M.;

2 ex.- (...).

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 1827/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale