Decizia civilă nr. 2/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2/R/2012
Ședința 9 ianuarie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE : D. G. JUDECĂTOR : S. D. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul D. V. reprezentat legal de S. C. M. D. ÎN R. ȘI ÎN R. (ÎN CONTINUARE „SCMD";) împotriva sentinței civile nr. 3478 din 23 mai 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâții intimați M. A. N., CASA DE PENSII A M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul pârâților intimați M. A. N. și C. de P. S. a M. A. N., consilier juridic R. C., lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 06 ianuarie
2012, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent a depus la dosar un script pe care instanță îl califică drept întâmpinare prin care arată că nu este necesară efectuarea procedurii prealabile.
De asemenea, se constată că la data de 06 ianuarie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, pârâtul intimat M. A. N. în nume propriu și reprezentant legal al Casei de P. S. a M. A. N. a depus la dosar note de ședință prin care solicită respingerea recursului ca fiind lipsit de interes, la care a anexat copia Deciziei de revizuire nr. 43723 privind revizuirea pensiei în baza OUG nr. 1..
Reprezentantul pârâților intimați arată că toate deciziile privind revizuirea pensiilor în baza OUG nr. 1. trebuiau comunicate începând cu data de (...) și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară încheiată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în asupra recursului.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului. Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
În urma deliberării, reține că la data de (...), prin sentința civilă nr. 3., pronunțată în dosar nr. (...) de Tribunalul Sălaj, s-a admis excepția deinadmisibilitate a cererii formulate de reclamant, excepție invocată de pârâtul de rândul 2.
S-a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de contestatorul S. C. M. D. În R. și În R., în numele membrului D. V., în contradictoriu cu pârâții C. de P. a M. A. N. și M. A. N., având ca obiect anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 23723/(...) emisa de pârâta de rândul 1, constatarea legalității deciziei de pensionare nr. 0., plata diferenței dintre pensia recalculată și pensia inițială, dela data de (...) și până la repunerea in plată a pensiei inițiale, asupra căreia să se aplice dobânda legală până la data plății efective a pensiei inițiale, precum și plata cheltuielilor de judecată.
Hotărârea menționată se fundamentează pe următoarele considerente:
Analizând cu prioritate excepția peremtorie invocată prin întâmpinare, in conformitate cu art. 137 alin.1 C.pr.civ., instanța a constatat că este susținută de argumentul referitor la necontestarea hotărârii comisiei de contestații, reclamantul făcând dovada comunicării, cu confirmare de primire a contestației la decizia de recalculare a pensiei la data de (...) și promovând acțiunea la data de (...).
Asupra excepției inadmisibilității acțiunii, instanța a reținut că prin decizia nr.23723/(...), pârâtul M. A. N. prin D. F.-contabilă a recalculat pensia reclamantului D. V. in baza Legii nr. 1., conform procedurii reglementate de H. nr. 735/(...).
Reclamantul a trecut în rezervă în (...), având gradul militar de locotenent colonel.
Decizia astfel emisa conține elementele prevăzute de art. 13 din H. nr.
735/2010, inclusiv dreptul reclamantului prevăzut de art. 14 de a formula împotriva acesteia contestație, in termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează in cadrul M. A. N., M. A. și I. și
Serviciului Român de I.
A.iatul 2 al acestui ultim articol prevede ca deciziile comisiilor de contestație pot fi atacate în instanță, potrivit Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Prin decizia nr. 38/(...) pronunțată de Î. Curte de C. si Justiție, s-a menținut sentința civila nr. 3. a C. de A. C. de suspendare a executării HG nr.
735/2010, iar prin L. nr. 263/(...), aceasta hotărâre de guvern a fost abrogată.
L. nr. 2., prevede o procedură similară de examinare a deciziilor de recalculare care presupune formularea unei contestații , in termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează in cadrul M. A. N..
Art. 149 alin.2 prevede ca procedura de examinare reprezintă o procedura administrativa prealabila, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
Termenul legal de soluționare a contestațiilor prevăzut de art. 150 alin. 4 este de 45 de zile de la data înregistrării, iar hotărârile de soluționare ale acestor comisii pot fi atacate la instanță, in termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 151.
T. are competența de soluționare in prima instanța a acțiunilor formulate împotriva hotărârilor comisiilor de contestații care funcționează in cadrul M. A.
N., dispoziție cuprinsa la art. 153 lit. d din L. nr. 2..
Verificând înscrisurile depuse în cauză instanța constată că reclamantul nu a formulat contestație împotriva deciziei de recalculare la C. de C. din cadrul M. A. N., ci a contestat, direct în fața instanței decizia de recalculare, încălcând prevederile art.149 alin.2 din L. nr.2..
Procedând astfel, reclamantul a ignorat dispozițiile legale imperative prevăzute in materie, in condițiile in care art. 150 alin.1 reglementează exclusiv in sarcina comisiilor de contestații atribuțiile de verificare a acestor decizii sub aspectul aplicării corecte a legislației referitoare la pensiile publice.
O verificare pe fond a acestor decizii de recalculare de către instanța de judecată ar presupune o judecată făcută cu depășirea limitelor puterii judecătorești.
Accesul la justiție al reclamantului este efectiv, acesta putând utiliza pârghia prevăzuta de art. 151 , sus enunțat, ocazie cu care instanța de judecată este obligată a analiza hotărârea atacată sub toate aspectele.
Cu privire la dreptul la acces la justiție prevăzut de art. 6 din Convenție, Curtea E. a D. O. a statuat în cauza Faimblat contra R. că acest drept de acces la instanță nu este absolut și are limitele implicit admise, în special cu privire la condițiile de admisibilitate a unei căi de atac, prin însăși natura sa de reglementare de către stat, care are în această privință o anumită marjă de apreciere. A. limitări însă nu pot atinge dreptul de acces la justiție în substanța sa.
Astfel de încălcare a fost constatată de exemplu în cauza Glod contra R. în care reclamantul s-a plâns de faptul că instanțele interne i-au respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament cu motivarea că instanțele nu sunt competente să controleze modalitatea efectivă prin care C. administrativă a reconstituit dreptul de proprietate al reclamantei.
CEDO a arătat că pentru a fi îndeplinite cerințele art. 6 alin. 1 din Convenție e necesar ca persoana interesată să poată supune deciziile luate de autoritatea administrativă în cauză, controlului ulterior al unui organ judiciar cu competență deplină.
S-a reținut că respectiva C. nu respectă condiția de independență în raport cu executivul și nu poate, prin urmare să constituie o „instanță"; în sensul art.6 alin. 1 din Convenție.
În speță, legislația națională confirmă accesul la justiție al reclamantului prin supunerea hotărârii comisiei de contestație, controlului judecătoresc al instanței care reprezintă toate garanțiile de independență și imparțialitate față de celelalte puteri ale statului.
În condițiile în care această etapă este prealabilă și obligatorie constatarea refuzului de soluționare pe parcursul procesului s-ar putea efectua doar cu încălcarea normelor legale imperative în vigoare.
Pentru aceste motive de fapt și de drept, instanța a admis excepția inadmisibilității formulării acțiunii reclamantului, prin S. C. M. D. în R. și în R. împotriva pârâților C. de P. a M. A. N. și M. A. N. având ca obiect anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 23723/(...), constatarea legalității deciziei nr.
089281/(...), obligarea la plata diferenței dintre pensia de serviciu și pensia recalculată, cu dobânda legală.
În baza art. 274 C.pr.civ., instanța a respins cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În termen legal, a declarat recurs reclamantul, reprezentat legal de S. C. M.
D. în R. și în R. prin care a solicitat, în principal, casarea hotărârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, modificarea hotărârii atacate in sensul respingerii excepțiilor invocate si admiterii acțiunii așa cum a fost ea formulata.
Recurentul invocă excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță Ministerul Administrației și Internelor, deși potrivit art. 105-107, art. 132 și art. 139 din L. nr. 2. competența aparținea Casei S. de P.
Învederează că a formulat contestație în termenul legal de la comunicarea deciziei de recalculare la comisia de contestații care funcționează în cadrul M. A. și I. în temeiul dispozițiilor art. 149 alin. (1) din L. nr. 2., privind sistemul unitar de pensii.
Cum în termenul legal de 45 zile de la momentul înregistrării contestației, potrivit dispozițiilor art. 149 alin. (4) Din L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii C. nu a emis o hotărâre care să soluționeze contestația depusă, apreciază că lipsa acestui răspuns echivalează cu respingerea demersului.
Astfel, arată că, prin contestarea la C. de contestații din cadrul M. A. și I. aîndeplinit procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art. 149 alin. (2) din L. nr.
2. privind sistemul unitar de pensii, fapt ce îi dă dreptul să se adresezeinstanțelor de judecată.
Făcând trimiteri punctuale la statutul și situația cadrelor militare pe parcursul desfășurării activității, la drepturile, obligațiile și interdicțiile implicite, recurentul concluzionează că prin L. nr. 1. și normele de aplicare ale acesteia i se încalcă dreptul de proprietate care derivă din dreptul la gradul avut, precum și din noțiunea de „." astfel cum a fost ea interpretată de Curtea E. a D. O. (CEDO).
Mai mult, acesta apreciază că lipsește temeiul juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei militare, în contextul în care prin S. civilă nr. 3. pronunțată de către Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a dispus „suspendarea executării HG 7. iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 1., privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunțarea instanței de fond." S. menționată a rămasă definitivă în baza Deciziei nr. 38/(...) pronunțată de înalta Curte de C. și J.
Așadar, emiterea deciziilor de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinței civile mai sus arătate. Având în vedere efectele „erga omnes" ale suspendării unui act administrativ prin decizii judecătorești rezultă că recalcularea pensiei s-a făcut în temeiul unui act normativ lipsit de orice efect.
Prin urmare, recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare este suspendată, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei contestate și a cuantumului pensiei astfel cum a fost stabilit.
De altfel, unele decizii de recalculare au fost emise în temeiul Legii nr. 1. și a H. nr. 735/2010 după data de (...), când aceste acte normative au fost abrogate prin L. nr. 2., legea unitară de pensii. E. deciziilor de pensionare în temeiul a doua acte normative lipsite de forță juridică atrage nulitatea deciziilor de recalculare a pensiilor.
Recurentul invocă încălcarea dreptului de proprietate cu privire la modalitatea de calcul prin recalcularea pensiei la salariul mediu brut, extrapolând motivele ce stau la baza acesteia susțineri prin raportare la L. nr. 1., art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 la C. E. a D. O., C. R., D. U. a D. O., T.
De asemenea, face sublinieri cu privire la discriminare în raport de alte categorii socio-profesionale(magistrați), la principiul neretroactivității legii civile ca principiu constituțional, principiul drepturilor câștigate.
Prin întâmpinarea formulată (f. 28), pârâtul M. A. N. a solicitat respingerea recursului.
În data de (...), intimatul pârât M. A. N. a depus la dosarul cauzei „Note de ședință"; (f. 34), prin care solicită respingerea recursului ca fiind lipsit de interes.
Prin Decizia nr. 43723/(...), emisă de C. de P. S. a M. A. N. în urma procesului de revizuire a pensiei, conform metodologiei stabilite de O. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, reclamantului i s-a revizuit pensia începând cu (...).
Condiția interesului, născut și actual, este necesară nu numai în momentul formulării acțiunii, ci ea trebuie dovedită pe tot parcursul procesului.
În această situație, deciziile de pensie emise în temeiul H. nr. 735/2010 au fost anulate implicit prin emiterea noilor decizii.
Cum decizia contestată nu a produs niciodată efecte juridice și nu a produs nicio vătămare reclamantului, deoarece pensia stabilită prin noua deciziade revizuire este plătită începând tot cu data de (...), prin cererea de anulare a acestei decizii, nu mai poate obține niciun folos practic, niciun câștig material, astfel că acțiunea este lipsită de interes.
Nu au fost administrate probe noi.
Recursul este fondat.
Curtea constată că prima instanță a fost învestită cu solicitarea de anulare a deciziei de recalculare a pensiei nr. 23723/(...), emisă de pârâta C. J. de P. a
M. A. și I. cu consecința menținerii deciziei nr. 089281/(...) privind calcularea pensiei de serviciu, stabilită în temeiul dispozițiilor Legii nr. 164/2001 și a obligării pârâtei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform
Legii nr. 164/2001 și pensia recalculată, conform Legii nr. 1. și HG nr.
735/2010, de la data de (...) și până la repunerea în plată a pensiei inițiale.
De asemenea, s-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, respectiv suspendarea plății pensiei reduse și menținerea în plată a cuantumului pensiei stabilit conform Legii nr. 164/2001, cu cheltuieli de judecată.
T. a soluționat cauza exclusiv prin raportare la excepția lipsei procedurii prealabile, în sensul că a reținut că parcurgerea acestei proceduri era obligatorie atât prin prisma dispozițiilor Legii nr. 2., cât și a H. nr. 735/2010, care a stat la baza deciziei contestate. Astfel, aceasta a considerat că acțiunea adresată instanței de judecată poate viza doar hotărârea pronunțată de C. de contestații din cadrul MAI.
Ceea ce a omis prima instanță să aibă în vedere este faptul că decizia de recalculare contestată a fost emisă la data de (...), astfel că legalitatea emiterii acesteia, inclusiv sub aspectul obligativității parcurgerii unei proceduri prealabile nu trebuie analizată în raport de un act normativ care nu era în vigoare la data emiterii acesteia, respectiv L. nr. 2..
Astfel, se constată că L. nr. 263/1020 a fost publicată în Monitorul Oficial al R. la data de (...) și a intrat în vigoare la data de (...), cu excepția dispozițiilor art. 70 al. 1, art. 132, 135 și art. 194, care au intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării.
Practic, prin aplicarea dispozițiile Legii nr. 2. la o situație juridică născută anterior intrării ei în vigoare, prima instanță a încălcat principiul neretroactivității legii civile.
Celălalt temei juridic pe care se fundamentează hotărârea atacată îl constituie HG 7. iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 1., privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunțarea instanței de fond.
Însă prin sentința civilă nr. 3. pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) acest act normativ a fost suspendat. S. menționată a rămas irevocabilă în baza deciziei nr. 38/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Mai mult, prin OG. nr. 1., privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publica si siguranța naționala, publicată în Monitorul Oficial nr. 81 din 31 ianuarie
2011, HG nr. 735/2010 a fost abrogat.
În condițiile în care nici L. nr. 1. și nici L. nr. 19/2000 la care face trimitere primul act normativ menționat nu instituie o procedură prealabilă obligatorie de contestare a deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu, Curtea consideră că în mod eronat s-a apreciat ca fiind fondată excepția lipsei procedurii prealabile.
Prin urmare, în contextul expus, Curtea apreciază că prima instanță a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, astfel că în baza art. 312 al.
1,5 Cod de procedură civilă va dispune casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cu ocazia rejudecării, prima instanță se va pronunța cu privire la celelalte excepții invocate de părți, iar în cazul în care le va găsi neîntemeiate va trece la soluționarea pe fond a litigiului.
PENTRU A. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul D. V., prin S. (S. C. M. D. În R. și În R.) împotriva sentinței civile numărul 3478 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar numărul (...), pe care o casează în întregime și, în consecință, trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe Tribunalul Sălaj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
D. G. S. D. L. D. C. M.
Red.DG/dact.MS
2 ex./(...) Jud.fond: R.M.P.
| ← Decizia civilă nr. 4274/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 627/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
