Decizia civilă nr. 1209/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. (...)
D. CIVILĂ NR. 1209/R/2012
Ședința publică din data de 6 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B. JUDECĂTORI: I.-R. M.
C. M. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 5462 din 24 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată B. M., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 29 februarie 2012, încheiere care face parte din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 5462 din 24 octombrie 2011 a T.ui S. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta B. M. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. S. și s-a dispus anularea deciziei 1./(...) de revizuire a pensiei, menținând în consecință decizia nr. 1./(...) emisă de pârâtă și drepturile dobândite în urma emiterii acesteia din urmă.
A fost obligată pârâta să achite reclamantei diferența, actualizată conform indicelui de inflație, dintre pensia stabilită prin decizia nr. 1./(...) și pensia stabilită prin decizia nr.1./(...), pentru perioada 1 septembrie 2010 -31 octombrie
2010 și de la data de 1 august 2011, până la punerea în executare a prezentei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta B. M. a deținut funcția de specialist IT la Tribunalul Sălaj, fiind pensionată la data (...) conform art. 68 din L. nr. 5..
A fost pensionată cu data de (...), din funcția de specialist IT conform art. 68 din L. nr. 5. iar prin decizia nr.1. din (...) a Casei Județene de P. S. i s-a actualizat pensia de serviciu stabilindu-se un cuantum de 7627 lei.
În baza L. nr. 1. și HG nr. 737/2010 s-a emis decizia nr. 1. din (...), prin care s-a anulat pensia de serviciu, fiindu-i acordată o pensie de 1366 lei iar prin valorificarea sumelor acordate după pensionare i s-a stabilit prin decizia nr. 1. din (...) un cuantum de 1463 lei.
Împotriva deciziei din (...) a formulat contestație la Tribunalul Sălaj înregistrată sub nr.(...), care a fost admisă, în prezent dosarul aflându-se în prezent, în recurs la Curtea de A. C.
Prin decizia nr. 1. din (...) a fost repusă în plată cu pensia de serviciu în sumă de 7627 începând cu (...) până la (...).
În baza OUG nr. 59/(...) s-a emis o nouă decizie cu nr. 1. din (...), prin care a fost din nou redusă pensia la 1463 lei.
La data de 30 iunie 2011 Guvernul României a emis O.U.G nr.59/2011 prin care a dispus "revizuirea pensiilor" stabilite in baza L. nr.l 19/2010 conform unei noi metodologii, abrogând, în mod nelegal, H.G.nr.737/2010 care face obiectul mai multor litigii în contencios administrativ.
În baza acestui nou act normativ pârâta C. T. de P. S. a emis o nouă decizie nr. 1. din (...), prin care a fost din nou redusă pensia la suma de 1493 lei, pe baza acelorași criterii de calcul, exclusiv din sistemul public de pensii, de drept comun.
Această din urmă decizie este contestată de reclamantă în prezenta cauză.
În conformitate cu art. 3 din L. nr. 1., pensia de serviciu stabilită inițial a devenit pensie în înțelesul L. nr. 19/2000.
Prin decizia nr. 871/(...), Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale. Obiecția de neconstituționalitate se referea la dispozițiile art. 1-5 și art. 12 din actul normativ menționat.
Instanța a apreciat că o constatare anterioară a constituționalității L. nr. 1., nu împiedică judecătorul național să verifice dacă aplicarea legii în concret nu produce efecte contrare C.i E. a D. O.
În jurisprudența C. E. a D. O. s-a statuat că noțiunea de „. înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel încât dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia, un bun proprietate privată (cauza Büchen contra Cehiei din 2002).
În cauza Draon împotriva Franței Curtea a statuat că noțiunea de bunuri, în sensul art.1 din Protocolul nr.1 la C., cuprinde atât bunuri actuale cât și valori patrimoniale inclusiv în anumite situații bine stabilite, creanțe al căror titular demonstrează că acestea au o bază suficientă în dreptul intern și în virtutea cărora reclamantul poate pretinde cel puțin o speranță legitimă în exercitarea efectivă a dreptului său.
În Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit, 2006 Curtea E. a D. O. a stabilit că art. 1 din Protocolul adițional la C. nu vizează un drept de a dobândi proprietatea în sistemul regimului de securitate socială. Este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiție impusă statului este aceea de a respecta art.14 din C. privind nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat o legislație care reglementează drepturile provenite din sistemul de asigurări sociale - indiferent dacă acestea rezultă sau nu din plata unor contribuții -, acea legislație trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul adițional la C. Cu alte cuvinte, Curtea a abandonat distincția dintre beneficiile de natură contributivă și cele necontributive sub aspectul incidenței art. 1 din Protocolul adițional la C.
În cauza Akdeejeva vesus Letonia(2007), Curtea E. a D. O. a obligat statul leton la despăgubiri, stabilind că a fost încălcat articolul 6 din C. și articolul 1 din Protocolul 1 , în cazul în care se procedează la recalcularea în minus a pensiei, dat fiind că este vorba despre un drept câștigat.
De altfel, o interpretare similară a dat și Curtea Constituțională printr-o decizie anterioară, nr.120/2007, în care a reținut că „operațiunea de recalculare privește în mod inevitabil trecutul, dar se efectuează doar după intrarea în vigoare a ordonanței și are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anteriorstabilită și aflată în plată, fără a se aduce atingere drepturilor legal câștigate anterior.";
Așa fiind instanța a apreciat că reclamantul își legitimează interesul sau prin invocarea unei valori patrimoniale având semnificația unui drept câștigat, recunoscut și executat de stat in temeiul unei legi speciale, respectiv L. 5., suficient de clară si previzibilă la data pensionării și care i-a permis să-și planifice acțiunile atât pe termen lung cât și pe termen scurt pentru sine si familia sa precum și o anumita maniera de gestionare a bunurilor sale prezente și viitoare.
Însă dreptul ocrotit de art. 1 alin. 1 din Protocolul nr.1 la C. E. a D. O. nu este în orice caz un drept absolut, acesta însemnând ca el comporta limitări de către stat, care, are sub acest aspect o larga marja de apreciere.
Pentru a verifica daca desființarea pensiei de serviciu de care beneficia reclamantul corespunde limitărilor prevăzute de C., instanța a avut în vedere următoarele aspecte: ingerința sa fie prevăzută de lege, sa existe un scop legitim pentru luarea măsurii de a desființa pensia de serviciu, ingerința trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit.
Condiția ca măsura să fie prevăzută de lege este satisfăcută în cauză întrucât desființarea pensiei de serviciu s-a realizat printr-un act normativ de forța legii, lege rezultata ca urmare a asumării răspunderii de către G. în fața Parlamentului, însă legea trebuie să fie suficient de clară și previzibilă, or, sub acest aspect la momentul pensionării reclamantei, nu s-a pus problema schimbării legii iar cea mai mare problemă nu este neapărat schimbarea acesteia ci reglementările prin care se diminuează exagerat de mult veniturile din pensie, căci nu se poate admite ca scăderea acestora nu este una de substanță, esențială și imprevizibilă în anul 2010.
Referitor la scopul legitim s-a apreciat în sensul că dacă măsurile de recalculare a pensiilor de serviciu ale anumitor categorii de foști angajați din sectorul bugetar în sensul diminuării acestora sunt calificate ca având natura juridică a unor masuri cu caracter excepțional, atunci este cu totul evident că L. nr. 1. nu s-ar putea întemeia pe art. 53 din Constituția revizuita deoarece lipsește una din cele două caracteristici esențiale, care ar permite evocarea sa, și anume caracterul temporar, limitat în timp, efectul recalculării pensiilor fiind unul definitiv și nu temporar.
Ingerința trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit. Ingerința este proporțională cu scopul legitim urmărit dacă s-a menținut un Just echilibru între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului. Trebuie să existe, așadar, un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (cauza Pressos Compania Naviera S.A. și alții contra Belgiei, hotărârea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.23 și § 38; Hotărârea din 21 iulie 2005 în Cauza Străin și alții împotriva României, publicată în M. Of. nr.99 din 2 februarie
Prevalându-se de jurisprudența C. în cauzele Buchen versus Cehia (2006), Muller versus Austria, Kjartan Âsmundsson, instanța a apreciat în speța de față că micșorarea cuantumului pensiei, contrar celor enunțate de Curtea Constituțională, nu semnifică numai de o limitare a dreptului ci o pierdere a dreptului în substanța sa.
Judecătorul cauzei mai are în vedere un alt aspect care nu este de neglijat, respectiv imposibilitatea cotizării la fonduri de pensii private sau facultative.
Potrivit art. 14 din C. E. a D. O., exercitarea drepturilor si libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată în special pe sex, rasă, culoare...sau orice alta situație.
Definiția pe care a dat-o Curtea, discriminării, în hotărârea Abdulaziz Cabales și Balkandali c Regatului Unit a fost aceea ca există o discriminare în cazul în care „un individ sau grup se vede, fără o justificare adecvată, mai puțin bine, tratat decât altul";.
În speța de fata discriminarea se refera la împrejurarea că beneficiari ai pensiei de serviciu au avut o rezolvare diferită a situației lor deși legiuitorul a pretins că este identica, tocmai prin desființarea pensiei de serviciu.
Legiuitorul a înțeles că, pe parcursul desfășurării raporturilor juridice de munca, sa instituie in sarcina unor categorii profesionale interdicții și incompatibilități, în vreme ce pentru alte categorii profesionale acestea nu au fost prevăzute.
Instituirea pensiei de serviciu a avut drept cauza împrejurarea ca persoanele respectiva avuseseră în timpul serviciului incompatibilități și interdicții severe, astfel ca au fost in imposibilitate ca, prin voința si efortul lor propriu sa-si majoreze baza de calcul a drepturilor lor de pensie iar statul a dorit sa asigure acestora un trai decent si după ieșirea la pensie.
Ceea ce s-a aflat la baza pensiei de serviciu a fost neapărat specificul raportului juridic de munca așa cum a fost arătat în cele de mai sus.
Față de toate considerentele invocate, instanța a constatat că reclamantei i s-au încălcat drepturi ocrotite de Curtea E. a D. O.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. de P. S. solicitândcasarea în totalitate a sentinței atacate cu consecința respingerii contestației.
În motivarea recursului pârâta a arătat că în drept, conform prevederilor art. 304 pct. 9 sentința atacată este lipsită de temei legal.
În tot cuprinsul sentinței nu este menționat nici un act normativ în baza căruia se anulează o decizie de pensie legal emisă. L. nr. 1. este actul normativ prin care se desființează pensiile de serviciu, ori instanța de fond prin soluția dată nu face altceva decât să anuleze această lege.
Contestatoarei i s-a acordat pensie de serviciu în baza L. nr. 5..
Conform prevederilor art.3 din L. nr.1. și a HG nr.737/2010 coroborate cu dispozițiile L. nr.19/2000, drepturile la pensia de serviciu a contestatoarei au fost recalculate stabilindu-se un cuantum al pensiei aferent acestuia, conform deciziei contestate.
Curtea Constituțională, prin D. nr.873 din (...) a constatat că art. 1 lit. a, b d-i și art. 2-12 din L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale, respectiv faptul că pensiile de serviciu ale grefierilor, calitate pe care a deținut-o și contestatoarea, devin pensii în înțelesul L. nr.19/2000.
Apreciază că, prin emiterea deciziei de revizuire a pensiei nu au fost încălcate dispozițiile constituționale, întrucât pensia de serviciu are două componente, respectiv pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă se suportă de bugetul asigurărilor sociale de stat, iar suma care depășește acest cuantum se suportă din bugetul statului.
Voința Legiuitorului a fost aceea de eliminare a pensiilor de serviciu, justificată de criza economică și de necesitatea reformării sistemului de pensii.
Principiul dreptului câștigat se referă la pensiile deja încasate de petentă și nu la cele care vor fi încasate în viitor. L. nr.1. nu este retroactivă pentru că modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, respectiv se refuză supraviețuirea legii vechi, reglementând modul de acțiune pentru viitor, în domeniul ei propriu de aplicare.
În ceea ce privește, legislația europeană, prin emiterea deciziei de pensie de revizuire au fost respectate prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la C. pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale pentru că într-adevăr pensia este un bun care intră sub protecția acestei Convenții. Așa cum s-a menționat șiîn întâmpinare doar a doua componentă a pensiei petentei este afectată de decizia statului (suplimentul din partea statului), nu partea din pensia care, rezultă din contribuția contestatorului.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 24 februarie 2012 reclamanta B. M.a solicitat respingerea recursului formulat de pârâtă, cu menținerea hotărârii instanței de fond.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține, cu opinie majoritară, că recursul este fondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Primul motiv de recurs invocat nu este întemeiat întrucât instanța de fond nu a anulat L. nr. 1., ci a realizat o analiză concretă de convenționalitate raportată la situația reclamantei în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C. E. a D. O., analiză la care era obligată conform art. 20 din Constituție, așa cum s-a dispus cu caracter obligatoriu și prin D. nr. 2. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii în această materie.
Referitor la al doilea motiv de recurs, se reține că prin D. nr. 585/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr. (...) s-a admis recursul declarat de pârâta C. J. de P. S. împotriva Sentinței civile nr. 7051 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), care a fost modifică în sensul că s-a respins acțiunea reclamantei B. M. împotriva pârâtei C. J. de P. S., având ca obiect anularea deciziei de recalculare nr. 1. emisă de pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, raportându-se la jurisprudența C. E. a
D. O. (inclusiv D. de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 în cauzele conexate
Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva României) și la D. nr. (...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de recurs a apreciat în privința reclamantei că prin aplicarea L. nr. 1. nu a fost depășit „pragul de dificultate";, care ar atrage o considerare a încălcării art.1 din Protocolul Adițional nr. 1 al C.i E. a D. O.
Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea reține că transformarea pensiei de serviciu a reclamantei în pensie de asigurări sociale s-a realizat în temeiul art. 1 lit. c din L. 1., act normativ în baza căruia s-a emis D. nr. 1..
Prin D. nr. 1./(...) emisă de C. J. de P. S., contestată în prezenta cauză, a fost revizuită în temeiul OUG nr. 59/2011 pensia reclamantei stabilită prin D. nr.
1. și nu pensia de serviciu pe care acesta a avut-o anterior datei de (...) ca personal auxiliar de specialitate al instanței. Rațiunea emiterii OUG nr. 59/2010, astfel cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ, a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Având în vedere aceste considerente și reținând și că atât motivele pentru care s-a solicitat de către reclamantă anularea deciziei de revizuire, cât și considerentele reținute de instanța de fond pentru admiterea acțiunii se referă la faptul că prin decizia de revizuire a pensiei contestată în prezenta cauză s-a modificat pensia de serviciu avută anterior de reclamant, Curtea apreciază că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile OUG nr. 59/2010, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ..
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al C.i E. a D. O. trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele dezlegate cu putere de lucru judecat prin hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a constatat că decizia derecalculare emisă în baza L. nr. 1. este conformă exigențelor C.i, ceea ce în speță nu s-a realizat.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ., va fi admis, cu opinie majoritară, recursul declarat cu consecința modificării sentinței atacate în sensul respingerii contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite, cu opinie majoritară, recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva Sentinței civile nr. 5462 din 24 octombrie 2011 a T.ui S., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în tot în sensul că respinge contestația formulată de reclamanta B. M.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 6 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S.-C. B. I.-R. M. C. M.cu opinie separată în sensul admiterii în parte a recursului CJP, modificării în parte a sentinței recurate, admiterii în parte a acțiunii reclamantei, anularea deciziei nr. 1./(...) emisă de pârâtă și obligării Casei Județene de P. S. la plata către reclamantă a sumei de
18537 lei cu titlu de despăgubiri,menținându-se restul dispozițiilor sentinței recurate.
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: P. A. R.
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Consider că recursu l formulat de C. J. DE P. S. este doar î n parte fondat,
respectiv în ceea ce privește modul de soluționare de căt re prima instanță a
capetelor de cerere p rivind obligarea recu rentei la menținerea deciziei nr.1./(...) și la plata în continuare a pensiei de serviciu, având în vedere faptul că, după
pronunțarea sentinței recurate, aceste aspecte au fost dezlegate cu autoritate de
lucru judecat de căt re Curtea de A. C., p rin decizia nr. 5./(... ), impunându -se a fi respinse aceste capete de cerere.
Apreciez că se impunea modificarea în parte a sentinței primei instanțe, cu
admiterea în parte a acțiunii, întrucât în mod corect prim a instanță a dispus
anularea deciziei de revizuire a pensiei intimatei B. ANA emisă de către recurentă la data de (...), astfel încât reclamantei i se cuveneau, ca urmare a emiterii acestei decizii nelegale, prin care s-a adus atingere dreptului acesteia la un procesechitabil, precum și dreptului acesteia la apărare și informare, despăgubiri în
sumă de 18537 lei, reprezentân d parte din diferențele de drepturi de pensie solicitate.
Astfel, pentru considerentele pe care le voi expune în cele ce urmează, apreciez că pentru repararea prejudiciului suferit, reclamanta este îndreptățită la
despăgubiri, reprezentând parte din dif ere nțele de drepturi de pensie de care
aceasta a fost lipsită prin emiterea deciziei de revizuire, față de cuantumul pensiei care-i era p lătit la acea dată conform deciziei nr.1. din (...) (prin care reclamanta a fost repusă în plata pensiei de serviciu, în b aza unor hotărâri
judecătorești definitive și executorii), pân ă la data la care s-a pronunțat hotărârea
judecătorească irevocabilă în cauza având ca obiect contestarea deciziei de recalculare a pensiei de serviciu a intimatei.
Contrar celor reținute prin opinia majoritară, consider că în cauză
reclamanta nu a invocat doar aspecte ce țin de ingerința în dreptul său la pensie sale de serviciu, la data „. ac esteia, potrivit dispozițiilor L. nr.1. și a H.G . nr.737/2010.
Astfel, chiar la primul punct din motivele de fapt ale cererii de
chemare în judecată , intitulat „emiterea deciziilor succesive de stabilire a
pensiei";, aceasta a invocat noua ingeri nță a Statului, a puterii executive, în
dreptul său la pensie, după ce instanțe de contencios administrativ și de
asigurări sociale, a u semnalat aparenț a de nelegalitate și chiar nelegalitatea
recalculării pensiei sale de serviciu, prin hotărâri definitive și ex ecutorii , și
după ce fusese repusă în plata pensiei de serviciu, tocmai în ex ecutarea unor asemenea hotărâri judecătorești.
S-a mai invocat că noua decizie a fost emisă în temeiul O.U.G. nr.59/2011, în timp ce primul act administrativ ce a afectat dreptul său la
pensie specială era încă în faza evaluării, din punct de vedere a legalității,
de către jurisdicția c ompetentă.
De asemenea, ceea ce s-a mai invocat în cadrul acestui prim punct al
acțiunii, este lipsa condiției necesității acestei noi ingerințe a Statului în drepturile sale, întrucât, printr-o decizie denumită de revizuire a pensiei sale, care presupunea deci o corectare a unor erori de stabilire a acesteia, i-a fost stabilit de fapt un cuantum al pensiei identic cu cel rezultat în urma
primei ingerințe în dreptul său, respectiv cel de 1463 lei.
Î n consecință, prin acest prim punct al cererii de chemare în judecată ,
reclamanta a invocat aspecte ce țin doar de cea de -a doua ingerință a statului în
dreptul său la pe nsie, considerând implicit că s -a adus atingere astfel
dreptului său la un proces echitabil, g arantat de art.6 di n C. pentru apărare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin intervenția
nejustificată a executivului, printr-o ordonanță de urgență, într-o procedură
jurisdicțională aflată în curs de derulare, în care statul este parte, și care a
lipsit de efecte hotărâri judecătorești puse deja în ex ecutare de către
administrație.
De asemenea, la cel de-al doilea punct din motivele de fapt ale
acțiunii, intitulat: „ Jurisprudența ro mână referitoare l a recalcularea unor
pensii speciale";, reclamanta invocă tot aspecte ce țin de perioada u lterioară
primei ingerințe a Statului în dreptul său , arătând situația jurisprudenței
instanțelor din Ro mânia la data emit erii de către admin istrație a deciziilor de revizuire a pensiilor, în temeiul O.U.G. nr.59/2011.
S-a arătat astfel că: „La sfârșitul anului 2010 și la începutul anului 2011 la instanțele din România au fost înregistrate 1760 de cauze care aveau ca obiect anularea deciziilor de pensionare emise în baza L. nr.1. și H.G. nr.737/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Până la vacanța judecătorească din vara anului 2011 au fost soluționate în
fond 1218 cauze din această categorie, marea majoritate în favoarea
contestatarilor. Astfel, au fost admise 751 acțiuni prin c are au fost anulate deciziile de pensionare emise în baza L. nr.1. și au fost re spinse 467 cauze de
această natură. Maj oritatea acțiunilor re spinse de instanțele de fond au fost însă
câștigate în recurs.
Astfel, în recurs au f ost pronunțate 216 soluții, din care 199 sunt favorabile contestatarilor. Numai 17 cauze irevocabile sunt în defavoarea contestatarilor.";
S-a mai arătat de către reclamantă că: „. caselor de pensii au pus în
aplicare soluțiile instanțelor după judecarea în fond, anulâ nd deciziile prin care
au fost diminuate pensiile și achitând diferențele cuv enite pe perioada diminuării cuantumului pensiilor, așa cum s-a întâmplat și în cazul meu, prin emiterea D.nr.1. din (...).";
În acest context, s-a susținut că: „… era previzibil faptul că marea
majoritate a soluțiilor viitoare a instanțelor va fi favorabil ă contestatarilor ,…";.
Astfel, prin cel de-al doilea punct din motivarea acțiunii reclamanta invocă faptul că, la data celei de-a doua ingerințe a Statului în dreptul său la pensie, în vara anului 2011, aceasta avea o speranță legitimă la un „. în sensul art.1 din Protocolul adițional la C., nu numai prin pronunțarea în favoarea sa a unei hotărâri definitive care-i recunoștea dreptul la pensia de serviciu, ci mai ales prin practica judecătorească care, la acel moment, era, în mare majoritate, în favoarea particularilor ale căror pensii de serviciu fuseseră recalculate.
Analizând în timp evoluția situației pensiei reclamantei B. M., se reține că aceasta a beneficiat de pensie de serviciu, începând cu data de (...) și, prin decizia nr.1./(...), s-a stabilit în favoarea acesteia o pensie de serviciu de 7627 lei, în temeiul disp.art.68 din L. nr.5., în calitatea acesteia de personal auxiliar- specialist IT-în cadrul T.ui S.
La data de (...), a fost emisă, în temeiul L. nr.1. și a H.G. nr.737/2010, decizia nr.1., pensia fiindu-i stabilită la suma de 1366 lei.
Împotriva acestei decizii, reclamanta-intimată a formulat contestație, ce a format obiectul dosarului nr.(...) al T.ui S.
Prin decizia nr. 1./(...), s-a revizuit cuantumul pensiei reclamantei, acesta stabilindu-se la suma de 1463 lei, cu mențiunea „. stagiu de cotizare și F..
În baza sentinței c ivile nr.3811/(...) pronunțată de Curtea de A. B.,
Secția a V. -a de c ontencios administrativ și fiscal, în dosarul nr.(...), prin
care s-a ad mis acț iu ne a f or mul ată de c ătre recl amanț i, pr in A . N. a P. d in Serv ic iul
Aux il iar de S. al I. J. ș i al P. ș i s-a dispus suspenda rea executării H. G.
nr.737/2010 până la pronunțarea instanței de fond , reclamanta a fost
repusă în plata p ensiei sale de ser viciu, prin decizia nr.1./(...) emisă d e
recurentă.
As tf el cu m rezul tă d in prec iz ăr ile p ărț ilo r ș i d in tabelul in titul at „ imag ine a
pl ăț ii pens iilor recl aman te i";, ace as ta a beneficiat de aceste drepturi, până la dat a
de (...), când și -a produs efectele decizia de revizuire decizia de revizuire
contestată în cauză.
Prin sentința civilă nr. 7051 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar
numărul (...) , s-a admis cererea formulată de reclamanta B. M. în contradictoriu cu pârâtele: M. M., F. ȘI P. S. B. și C. N. PENTRU C. D. B., s-a dispus anulareadeciziei 1., menținându-se, în consecință, decizia nr. 1. emisă de intimată și drepturile dobândite în urma emiterii acesteia din urmă.
Prin sentința civilă nr.333/(...) a C. de A. C. -Secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal s -a dispus și anulare a H.G. nr.737/2010,
act administrativ no r mativ cupr inz ând me todolog ia de c alc ul în te me iul c ăre ia a
f ost e mis ă dec iz ia de rec alculare a pensiei de serviciu a reclamantei.
Potrivit disp.art.23 din L. nr.554/2004, hotărârile judecătorești definitive și irevoc abile prin care s -a anulat în tot sau în parte un act
administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
R. împotriva sentinței civile nr.333/(...) a C. de A. C. -Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal , pronunțată în dosarul nr.(...), are termen de
judecată la Î nalta Curte de Casație și Justiție pe data de (...) .
Conform art.15 alin.4 din L. nr.554/2004,în ipoteza admiterii acțiunii defond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept
până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei , chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. 1.
La data de (...), G.ul a emis O.U.G. nr.59/2011, reținând în pr eambulul acestui act normativ că acesta ar fi fost adoptat:
"având în vedere exigențele subliniate de puterea judecătorească în cadrul controlului jurisdicțional exercitat cu ocazia aplicării L. nr.1., în vederea instituirii unor măsuri legislative pe baza cărora instituțiile implicate să poată realiza toate procedurile administrative necesare stabilirii drepturilor de pensie într-un mod obiectiv și justificat, se impune instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiei, cu respectarea principiului contributivității și egalității, scopul fiind acela de a se stabili în mod just și echitabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de prezenta ordonanță de urgență sunt îndreptățite să le primească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice și să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activități profesionale.";
Cu toate acestea, măsurile luate de către G. prin acest act normativ nu au fost în sensul înlăturării aspectelor de nelegalitate sesizate atât de către instanțele de contencios administrativ din întreaga țară, prin hotărâri cu efecterga omnes, în ceea ce privește actul administrativ normativ, cât și de cătreinstanțele de asigurări sociale, ce au soluționat acțiunile de anulare a actelor administrative individuale emise în baza H.G.nr.737/2010, astfel încât nu au fost revocate deciziile de recalculare a pensiilor speciale, cu repunerea
particularilor în situația anterioară, deci a repunerii în plat a pensiilor de serviciu.
Prin O.U.G. nr.59/2011 s-a abrogat H.G.nr.737/2010, stabilindu-se ometodologie de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la 1 lit. c)-h)din L. nr. 1..
La data de (...), prin decizia nr.3888, după abrogarea H.G. nr.737/2010,
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul G.ului României împotriva
sentinței civile nr.3811/(...) pronunțată de Curtea de A. B., în dosarul nr.(...) și amodificat hotârârea, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării
acestei hotărâri de guvern, ca fiind rămasă fără obiect.
În temeiul art.1 din O.U.G. nr.59/2011, C. J. de P. S. emite, la data de (...), decizia nr.1., contestată în cauză, prin care a fost „revizuită"; pensia intimatei, stabilindu-se însă același cuantum rezultat în urma
recalculării, respectiv acela de 1463 lei.
Prin sentința civilă nr.5462/(...) pronunțată în această cauză de către
Tribunalul Sălaj a fost anulată decizia nr.12323/(...).
La data de (...), după pronunțarea sentinței prin care a fost anulată șidecizia de revizuire a pensiei, Curt ea de A. C. a pr onunțat decizia n r.
5./2012, prin care a admis recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. și amodificat în parte sentința primei instanțe, în sensul respingerii acțiunii reclamantei B. M. în contradictoriu cu pârâtele: C. J. de P. S. și C. N. pentru C. D., având ca obiect anularea deciziei de recalculare nr. 1. emisă de C. J. de P. S.
Mai trebuie subliniat faptul că, deși H.G.nr.737/2010 a fost abrogată la data intrării în vigoare a O.U.G. nr.59/2011, efectele acestei hotărâri s-au produs în patrimoniul intimatei în lunile septembrie și octombrie 2010, dată de la care și-a produs efectele decizia nr.1./(...) de reluare a plății pensiei de serviciu , chiar intimata conformându-se hotărârii judecătorești pronunțate în temeiul L. nr.554/2004.
Prin urmare, la data emiterii deciziei de revizuire contestate în prezenta
cauză, în temeiul O.U.G. nr.59/2011, reclamanta avea pronunțate, în favoarea sa, două hotărâri definitive și executorii.
Prima, prin care instanța de contencios administrativ a suspendat executarea H.G. nr.737/2010, măsura prelungindu -se de drept până l a
soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii de anulare a actului normativ ce a
stat la baza emiterii deciziei de " ., hotărâre judecătorească în baza căreia a fost suspendată și executarea deciziei de recalculare a pensiei sale, fiind repusă în plata pensiei de serviciu în baza deciziei nr.1./(...).
Potrivit art.14 alin.4 din L. nr.554/2004, hotărârea prin care se pronunță suspendarea este ex ecutorie de drept . R. nu este suspensiv de executare.
Conform alin.7 al aceluiași articol , suspendarea ex ecutării actului
administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de ex ecutare, până la
ex pirarea duratei suspendăr ii.
Mai trebuie mențion at că, Î nalta Curte de Casație și Justiți e, prin decizia nr.38/(...) pronunțată în recursul împotriva sentinței pronunțate în contencios administrativ având ca obiect suspendarea executării H.G. nr.735/2010, date în organizarea aplicării L. nr.1. privind recalcularea pensiilor militare, a reținut următoarele:
"Mai este de observat că suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziția autorității emitente sau a instanței de judecată în vederea respectării principiului legalității: atâta
timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află într -un proces deevaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativ contestat, este
echitabil ca acesta din urmă să nu -și producă e fectele asupra celor vizați .";
De asemenea, s-a mai reținut că: „…..instanța de control judiciar are învedere faptul că H.G. nr.735 din (...) - act administrativ unilateral cu caracter normativ - produce efecte erga omnes, ca și sentința recurată .";
De altfel, prin R. nr.R (89)8 din (...) a Comitetului de M. din cadrul C.ui Europei, s-a arătat că particularilor trebuie să li se ofere, când este necesar, o protecție jurisdicțională provizorie, apreciindu-se că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile lor pot fi de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor.
S-a mai constatat prin aceeași R. că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite condiții, cauza un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
R. prevede printre principiile enunțate în acest domeniu, la art.II, că
asemenea măsuri pot fi luate mai ales atunci când exe cutarea actului
administrativ este d e natură a cauza p agube grave, dificil de reparat și când
există un argume nt juridic aparent valabil față de legalitatea actul ui administrativ.
Cea de-a doua hotărâre judecătorească definitivă și executorie este cea prin care instanța de asigurări sociale a dispus anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 1., menținând, în consecință, decizia nr. 1. emisă de recurentă și drepturile cuvenite reclamantei conform acestui act.
Potrivit disp.art.278 pct.1 și 3 Cod.proc.c ivilă,
hotărârile primei
instanțe sunt ex ecutorii de drept când au ca obiect plata salariilor sau aaltor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum și plata pensiilor acordate în cadrul asigurărilor sociale.
În reglementarea execuției vremelnice de drept, legiuitorul a avut în vedere acele hotărâri al căror obiect se referă, în principal, la drepturi ce s e
bucură de o protecț ie deosebită sau la situați i care reclam ă urgență, drepturi a
căror proteguire s-a solicitat și în speță.
Conform art.376 Cod.proc.civilă, se investesc cu formulă executorie
hotărârile definitive.
Practic, dacă nu ar fi fost deja suspendată executarea deciziei de recalculare și menținută pensia de serviciu, se impunea luarea acestei măsuri de către C. J. de P. S., în urma pronunțării sentinței civile nr. 7051 din (...) a T.ui S.
Î n situația prezentată anterior, în care, l a data de (...), recla manta deținea un act administrativ de reluare a plății pensiei de serviciu, emis în urma
pronunțării unei hotărâri judecătorești, și o sentință definitivă de anulare a deciziei de recalculare a pensiei nr.1., cu menținerea pensiei de serviciu stabilite prin decizia nr.1./(...), emiterea și punerea în plată a unei deciz ii de revizuire emise în temeiul O.U.G. nr.59/2011, cu nerespectarea
dispozițiilor acestor hotărâri judecătorești, reprez in tă o încălcare a
dreptului reclamantei la un proces echitabil, garantat de at.6 din C.
europeană privind apărarea drepturilor omului și libertăților
fundamentale.
Potrivit cauzei Hornsby contra Grecie i, ho tăr âre d in (...), executarea unei
hotărâri judecăt orești face par te integrantă d in proces. Dac ă
administrația refuză sau omite să execute o hotărâre sau întârzie să o
facă, garanțiile oferire de art.6 și -ar pierde orice rațiune.
Se reține în acest sens și jurisprudența C. în cauza Antonakopoulos Vortsela și Antonkopoulou contra Greciei, în care reclamanții obținuseră recalcularea pensiilor lor printr-o hotărâre definitivă a C. de C., din 4 iulie 1996 și cu toate că aceștia au notificat această hotărâre contabilității generale a statului în vederea executării, demersurile lor au rămas fără rezultat. Pe 4 iunie
1997, statul a introdus recurs împotriva hotărârii, recurs care nu era suspensiv de executare. Pe 27 iulie 1997 a fost promulgată L. nr.2512/1997 prin care s-a stabilit că pretențiile de tipul celor ale reclamanților erau prescrise, lege ce a fost declarată neconstituțională pe data de 1 iulie 1998. Ori, refuzul contabilității statului de se conforma hotărârii judecătorești, definitive și executorii, a fost considerat ca o încălcare a dreptului reclamanților la o protecție judiciară efectivă.
S-a mai reținut prin aceeași hotărâre că principiul supremației dreptului și
noțiunea de proces echitabil se opun oricărui amestec al puterii legislative î n administrarea justiției în scopul influenț ării deznodământulu i judiciar al litigiului în care statul este parte.
Curtea EDO a statuat, în mod constant, prin jurisprud ența s a, că „.puterilor etatice care au o influe nță asupra drepturilor și libertăților garantate de C., at rage răs punderea statului, independent de forma în care sunt exercitate aceste puteri ( Vodopyanovy împotriva Ucrainei, nr.22214/2006) și că administrația constituie un ele ment al statului de
drept al cărui interes se identifică, așadar cu cel al unei bune administrări a
justiției ( Hornsby contra Greciei, 1997).
Mai consider că dre pturile reclamantei, constatate prin titlu ri executorii și chiar puse în executare, au fost afectate printr-o decizie de revizuire care
încalcă art.20 și 22 din O.U.G. nr.59/2011, precum și art.14 alin.5 din L.
nr.554/2004.
Astfel, conform art.14 alin.5 din legea nr.554/2004, în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat, acesta este suspendat de drept.
De asemenea, potrivit art.20 din O.U.G. nr.59/2011, stabilirea pensieirevizuite se face prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, care va
cuprinde în mod o bligatoriu temeiuri le de fapt și de dr ept care au stat la baza revizuirii.
Art.22 din aceeași ordonanță prevede că procedura de stabilire, plată, recalculare, suspendare, reluare și încetare a pensiilor revizuite potrivit metodologiei din anexa la acest act normativ, este c ea prevăzută de L. nr.263/2010.
Potrivit disp.art.171 din L. nr.263/2010, la data intrării în vigoare a acestei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art.1 din legea nr .1. privind stabilirea
unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi.
În raport cu titulatura deciziei nr.1./(...), de revizuire a pensiei, se
reține că, potrivit L. nr.263/2010, lege organică ce reglementează regimul general privind pensiile publice-în condițiile art.73 alin.3 din Constituție -asemenea acte
ad min is tr ative po t f i e mise do ar în s itu aț iile prev ăzu te l a art.107 alin.1 din lege, respectiv: „În situația în care, ulterior stabilirii și /sau plății drepturilor de
pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și /sau plătite și cele
legal cuvenite, c as a ter itor ial ă de pens ii, respec tiv c as a ter itor ial ă, opere az ă, d in
of ic iu s au l a sol ic itare a pens ion arulu i, mo d if ic ăr ile ce se imp un, pr in dec iz ie de
rev izu ire.";
În același sens erau și dispozițiile art.89 din L. nr.19/2000, ce prevedeau că în situația în care se constată erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie, casa teritorială de pensii operează revizuirile și modificările legale.
Analizând cele două decizii emise de casa de pensii în temeiul L. nr.1. și ale
O.U.G. nr.59/2011, se remarcă doar două diferențe de conținut a acestora, respectiv data emiterii celor două acte și actul normativ în temeiul cărora au fost adoptate, astfel încât nu a fost corectat ă nicio eroare de st abilire a pensiei, n u s-a constatat nicio diferență între drept urile de pensie stabilite prin cele
două decizii - cuant umul pensiei fiind a celași, de 1463 lei, c alculat pentru acela și punctaj mediu anual de 1,99600 puncte, la valoarea punctului de pensie de
732,8 lei-, toate celelalte elemente privind stagiile de cotizare, vârsta de pensionare fiind identice, astfel încât nu se justifica emiterea unei decizii de revizuire în sensul art.107 alin.1 din L. nr.263/2010.
Orice act administrativ este emis în scopul de produce, potrivit legii, anumite efecte juridice, ori se poate lesne observa în cauză că decizia de revizuire nu a produs niciun efect asupra cuantumului pensiei reclamantei, nu a corectat nicio eroare de stabilire a acesteia.
Pe de altă parte, nu a fost motivată defel decizia în fapt, cu respectareadisp.art.20 din O.U.G. nr.59/2011, deși aceasta se impunea cu atât mai
pregnant în speță, cu cât actul administrativ emis lipsea de efecte două
hotărâri judecătorești definitive și un act administra tiv de ex ecutare a acestora emis de către aceeași autoritate publică, aceasta fiind de altfel și
singura consecință juridică a noii decizii, de „. a pensiei reclamantei.
Î n acest sens, doctrina și jurisprudența de contencios administrativ, au
statuat, în privința actelor administrative, mai ales a celor prin care se su primă
drepturi sau situații juridice individuale, că asemenea acte unilaterale trebuie
să îmbrace forma scrisă, să cuprindă în chiar conținutul lor motivarea în
fapt și în drept a măsurii luate și să fie comunicate, aduse la cunoștința persoanelor interesate în mod legal.
Art.31 alin.1 și 2 din Constituție garantează dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
Potrivit art.19 din Declarația Universală a D. O., orice om are libertateade a căuta și de a primi informații.
Art.10 din C. E. a D. O. garantează dreptul persoanei la libera exprimare,ce include și dreptul de a primi sau comunica informații.
De asemenea, art. 24 alin.1 din Co nstituția României garantează dreptul la apărare.
Î n speță, decizia nr. 1./(...) emisă de C. J. de P. S. , contestată în cauză, nu cuprinde în concret nicio motivare în fapt a măsurii luat e prin aceste act , a erorilor de calcul constatate, a căror revizuire a fost necesară, purtând doar mențiunea că a fost emisă în temeiul O.U.G. nr.59/2011.
Chiar prin decizia nr. 1./(...), menționată anterior, dar prin care realmente s-au corectat erori de calcul, fiind emisă în acest scop, prevăzut de lege, C. J. de P. S., revizuind cuantumul pensiei reclamantei, a menționat, pe scurt, motivarea în fapt a acesteia, respectiv, „. stagiu de cotizare și F., rezultând, de altfel, și o majorare a cuantumului pensiei.
Astfel, se reține că, potrivit doctrinei și jurisprudenței instanței supreme,
motivarea este necesară mai ales în cazul actelor prin care se suprimă
drepturi sau situații juridice individuale , cum este cazul în speță, aceastatrebuind să fie suficient de precisă astfel încât motivul actului să transpară
clar și trebuie să fie intrinsecă actului, adică trebuie conținută nu neapărat în înscrisul ce cuprinde manifestarea de voință în sine, ci de oricare dintre înscrisurile ce formează actul și care se comunică particularului odată cu acesta.
Doar printr-o motivare concretă a actului decizional se asigura atât
informarea corectă a părții cu privire la problema de interes personal, anterior
formulării contestației, cât și ex ercitarea de către subie ct ul de drept căruia i
se adresează a dreptului la apărare și a celui la un proces echitabil.
De asemenea, în lipsa motivării actului decizional , instanța nu poate aprecia asupra legalității acestui act. Pentru a-și putea exercita atribuția de
control a legalității actelor decizionale ale instituțiilor p ublice, instanța de
judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în
îndeplinirea puterii sale discrețion are, a ales soluți a criticată de ce l
vătămat, iar aceast ă motivare trebuie să fie intrinsecă ac tului administrativ,
neputând fi complinită în cursul cercetării judecătorești.
Din perspectiva instanței de judecată, motivarea este decisivă pentru a face demarcația dintre actul adoptat în cadrul marjei de apreciere conferit ă
de lege autorității publice și cel adoptat prin ex ces de putere, astfel cum este definit acest termen prin art.2 alin.1 lit.n) din L. nr.554/2004.
Nemotivând măsura luată, ce privește revizuirea drepturilor de pensie ale
intimatei, pe lângă f aptul că au fost înc ălcate drepturile a cesteia la apărare ș i
la informare, nu a fost demonstrat în cauză că interesul public impunea o asemenea vătămare a dreptului reclamantei, în sensul ca aceasta să fie din
nou privată de un drept ce -i fusese r ecunoscut prin hot ăr âri judecătorești, cu atât mai mult cu cât, C. J. de P. S. formulase recurs împotriva sentinței definitive de anulare a deciziei de recalculare, acest act administrativ urmând să
fie reevaluat de către instanța ierarhic superioară.
Curtea mai reține că, având în vedere f aptul că dreptul afectat prin decizia
de rev izu ire a c ăre i anul are se cere er a men it s ă as igure secur itate a soc ial ă al
recl aman te i, d ar ș i încredere a aces te ia în s tatul de drep t ș i soc ial, se impune
anularea deciziei de revizuire nr. 1./(...) emis ă de C. J. de P. S., c a f iind un ac t pr in
c are s tatul a înc ălc at drep tul aces te ia l a un proces ech itab il, f ăr ă c a ace as tă
inger inț ă s ă f ie nec es ar ă pen tru pro te jare a in teresulu i gene r al, adop tând un ac t
nor mativ ș i e miț ând un ac t ad min is tr ativ, c are au avut drept unic efect doar
supr imare a unor dr ep tur i recunoscu te pr in ho tăr âr i judec ătoreș ti def in itive ș i
executorii.
Av ând în vedere s itu aț ia ex is ten tă l a d ata in troducer ii ac ț iun ii, l a d ata
judec ăr ii acț iun ii în pr imă ins tanț ă, prec u m ș i l a d ata f or mul ăr ii cerer ii de recurs,
recl aman ta a sol ic itat în c auz ă, c a o consec inț ă a anul ăr ii aces te i dec iz ii de
rev izu ire ș i repune re a s a în s itu aț ia an ter io ar ă e miter ii aces te ia, respec tiv
me nț inere a în pl ată a pens ie i s ale de ser v ic iu s tab il ite pr in de c iz ia nr. 1..
În prezen t îns ă, av ând în vedere deciz ia c iv il ă 5. pronunțată de Curtea de A.
C., la data de (...), prin care s-a admis recursul declarat de pârâta C. J. de P. S.
și s-a modificat în parte sentința primei instanțe, în sensul respingerii acțiunii reclamantei B. M. având ca obiect anularea deciziei de recalculare nr. 1. emisă de C. J. de P. S., decizie irevocabilă, se reține că nu se mai poate repune în discuție
îndreptățirea intimatei la plata pensiei sale de serviciu stabilite prin decizia nr.
1., a cărei legalitate a fost cenzurată prin această hotărâre.
Astfel, practic, această hotărâre irevocabilă a consfințit atât legalitatea
măsurii de înlocuire a pensiei de serviciu , cu o pensie de asig urări sociale de stat,
cât și cuantumul pensiei brute cuven it reclamantei începând de la data de (...), cafiind cel de 1463 lei lunar, astfel încât, în prezentul cadru procesual, ulterior
pronunțării acestei hotărâri, nu se mai poate repune în discuție îndreptățirea intimatei la plata pensiei sale de serviciu.
Consider însă că, având în vedere atitudinea Statului în cauză, ce a
condus la încălcarea dreptului reclamantei la un proces echitabil, garantat
de art.6 din C. E. a D. O., precum și considerentele menționate anteri or
privind speranța legitimă pe care recl amanta o avea, la data celei de-a doua
ingerințe a Statului, privind dreptul său la un „. în sensul art.1 din
Protocolul adițional la C., mai ales în ceea ce privește practica judiciară
ex istentă în vara anului 2011 în pricinile având ca obiect recalcula rea
pensiilor speciale, aceasta este îndreptățită, în urma anulării deciziei de revizuire, pentru prejudiciul suferit, și la despăgubiri.
As tf el, f ăr ă a pu te a in tu i c are v a f i so ar ta l itig iulu i de as ig ur ăr i soc iale în
c adrul c ăii de atac ce ur ma s ă s tab il e asc ă în mod ir evoc ab il leg al itate a,
neces itate a ș i propor ț ion al itate a pr ime i in ger ințe în drep tul recl aman te i l a pens ie de
serv ic iu ș i cu to ate c ă de ja ins tanțele de con tenc ios ad min is tr ativ ș i as igur ăr i
soc iale cons tataser ă mo tive de ap arenț ă de neleg al itate, respectiv de nelegalitate a aces te i măsur i, S tatul a cons ider at to tuș i neces ar s ă in te rv in ă cu o a dou a
inger inț ă, pe c are am an al iz at -o în prezen ta c auz ă, c are, prin conț inu tul s ău, nu
pu te a s ă aib ă n ic iun ef ect asupr a drep tur ilor de pens ie rec alc u late ale reclamantei,
d ar c are a l ips it de f ap t de ef ecte ho tăr âr ile judec ătoreș ti def in itive ș i execu tor ii
f avorab ile aces te ia, c u consec ințe econo mice ș i ps iholog ice asu pr a s a.
Prin urmare, consider că pentru încălcarea dreptului reclamantei la un proces echitabil, dar având în vedere și argumentele prezentate anterior
privind speranța legitimă a acesteia la un „., aceasta este îndreptățită la
despăgubiri în sumă de 18537 lei, reprezentând parte din diferențele de
drepturi de securitate socială care i -ar fi fost plătite intimatei în perioada august 2011- februarie 2012, în temeiul hotărârilor judecătorești definitive
și a actului admini strativ emis în ex ecutarea acestora, r espectiv a deciziei nr.1. din (...), în lipsa celei de-a doua i ngerințe în dreptul acesteia la pensie,
produsă prin intervenția nejustificată a ex ecutivului , printr-o ordonanță de
urgență, într-o pro cedură jurisdicțională aflată în curs de derulare, în car e statul era parte.
Pentru aceste motive, consider că se impunea admiterea doar în parte a recursului formulat de către CASA DE PENSII S., cu menținerea soluției pronunțate de către prima instanță în ceea ce privește anularea deciziei de revizuire, ce reprezintă obiectul principal al acestei acțiuni și acordarea doar în parte a despăgubirilor solicitate reprezentând diferențe de pensie, conform considerentelor expuse anterior.
C. M.
Judecător,
Red./Tehnored.: C.M.;
3 ex.-(...).
| ← Decizia civilă nr. 417/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1182/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
