Decizia civilă nr. 2270/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 2270/R/2012
Ședința publică din data de 9 mai 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: C. M.
JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 213 din 12 ianuarie 2012 pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată B. I., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat
și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 27 aprilie
2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantei intimate întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și păstrarea sentinței instanței de fond.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 213 din 12 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a admis acțiunea civilă exercitata de reclamanta B. I. împotriva pârâtei C. J. DE P. C.
Pârâta a fost obligată să recalculeze pensia cuvenită reclamantei cu luarea în considerare la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei a sporurilor si celorlalte drepturi salariale menționate în adeverința nr.217/(...) emisă de S. de C. D. A. T., începând cu data de (...).
Pentru a pronunța această sentință s-a reținut că reclamanta este pensionată pentru limită de vârstă începând cu data de (...), iar prin D. nr.
1./(...) i s-a stabilit o pensie in cuantum de 546 lei. În prezent, ca urmare a indexărilor si creșterilor pensiei acesteia, reclamanta este beneficiara unei pensii în cuantum de 1021 lei.
Prin cererea nr. 2156/(...) adresată pârâtei, reclamanta a solicitat recalcularea pensiei avându-se în vedere veniturile salariale realizate în regim de acord global precum si premiile si veniturile cuvenite pentru orele suplimentare, de care a beneficiat în perioada 1974-1997 conform adeverinței nr. 217/(...).
Pârâta, prin adresa nr. 1./(...), a comunicat reclamantei refuzul admiterii cererii apreciind că aceste venituri salariale nu pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei.
Prevederile art. 78 al. 4 din L. nr. 1. stabilesc în mod expres că punctajul asiguratului se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale. Or, aceasta este tocmai situația în care se află reclamanta, fiind dovedit prin adeverința mai sus menționată că acesta a realizat anumite venituri brute iar pentru acestea s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale, împrejurare în care refuzul pârâtei de a calcula pensia reclamantei în conformitate cu aceste venituri este nelegal.
Veniturile realizate ca urmare a muncii prestate de către angajați trebuie avute în vedere de către pârâtă la stabilirea cuantumului pensiei și conform art. 3 lit. l și n, art. 95 din L. nr. 2., iar la stabilirea cuantumului pensiei, pârâta trebuie să țină cont de principiul contributivității.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. art. 78 al. 4 din L. nr. 1., art. 3 lit. l și n, art. 95, art. 154 din L. nr. 2., instanța a admis acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C.solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
În motivare s-a arătat că potrivit L. nr.263/2011 Anexa nr.15 pct.VI se exclud expres aceste sume din calculul pensiei. Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord, participarea la beneficii, premiile anuale și cele din cursul anului, diurnele de deplasare, drepturile de autor, formele de retribuire pentru orele suplimentare, compensațiile acordate conform
Decretului nr.46/1982 și Decretul nr. 240/1982, alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Reclamanta B. A. I. prin întâmpinare (f.6) a solicitat respingerearecursului.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulateîn cererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Drepturile inițiale de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă ale reclamantei au fost stabilite în temeiul L. nr. 3/1977, începând cu data de
1 iunie 2000, prin decizia nr. 1..
La data de 7 martie 2011 reclamanta s-a adresat pârâtei C. J. de P. C. solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare și a veniturilor suplimentare consemnate în adeverința nr. 217/(...) eliberată de fostul angajator S. de C. D. A. T. - f. 15, constând în acord global, ore suplimentare
și premii realizate în perioada 1974 - 1997.
Pârâta a emis adresa nr. 1./2011 prin care a comunicat că nu va proceda la recalcularea pensiei reclamantului cu a luarea în considerare a acestor venituri.
În speță, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului este reglementată de L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior datei de 1 ianuarie
2011, moment ce a marcat intrarea în vigoare a acestui act normativ.
Așadar, în mod greșit, s-a apreciat de către instanța de fond că un act normativ abrogat, și anume L. nr. 1. poate constitui temei al cererii de recalculare formulată ulterior abrogării sale.
Astfel, potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 și 5 din L. nr. 2., pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmând a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
La art. 2 lit. c din L. nr. 2. a fost reiterat principiul contributivității instituit prin L. nr. 1., potrivit căruia drepturile de asigurări sociale se cuvinpe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, astfel încât doar veniturile care au constituit baza de calcul a contribuțiilor sociale se impun a fi în vedere la calcularea pensiilor, împrejurare ce echivalează cu realizarea scopului avut în vedere de legiuitor.
Curtea reține că în conformitate cu art. 165 alin. 1 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se utilizează salariile brute sau nete în baza înregistrărilor din carnetele de muncă, iar la alin. 2 se stipulează că se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înregistrate în carnetele de muncă sau sunt dovedite prin adeverințe eliberate de unități.
Așa cum a arătat și recurenta pârâtă, potrivit dispozițiilor cuprinse în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. nr.
2., nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi; formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor; indemnizațiile de muncă nenormată; compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr.
240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
În ceea ce privește sumele realizate cu titlu de acord global, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, prin D. nr. 19 din 17 octombrie 2011, în soluționarea unui recurs în interesul legii, stabilind că: ";În interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din L. nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilește că: Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr.
57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.";
Cum dispozițiile cuprinse în OUG nr. 4. și L. nr. 1., care au fost interpretate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost preluate cu același conținut în legislația privitoare la sistemul unitar de pensii publice,
Curtea apreciază că efectele Deciziei nr. 19/2001 se impun a fi extinse în privința modului de calcul a punctajului mediu anual și în cazul cererilor de recalculare formulate după data de (...).
Potrivit dispozițiilor art. 3307 alin. 4 din C.pr.civ. decizia pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată, motiv pentru care se constată a fi nefondate criticile formulate de recurentă cu privire la dispoziția instanței de fond de obligare la recalcularea pensiei în funcție de veniturile constând în acord global. Cu privire la sumele menționate în adeverință sub denumirea „. suplimentare"; și „premii";, Curtea reține că acestea nu pot fi avute în vedere la recalcularea pensiei cuvenite reclamantei, întrucât ar contraveni interdicției cuprinsă în anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2.. Ținând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 și art. 304 pct. 9 C.proc.civ. urmează să admită în parte recursul declarat de recurentă împotriva sentinței tribunalului, pe care o va modifica în parte în sensul că va obliga pârâta să recalculeze pensia cuvenită reclamantei cu luarea în considerare doar a veniturilor reprezentând acord global menționate în adeverință. Vor fi menține restul dispozițiilor din sentință. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E : Admite în parte, cu opinie majoritară, recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 213 din 12 ianuarie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâta să recalculeze pensia cuvenită reclamantei B. I. cu luarea în considerare doar a veniturilor constând în „acord global";. Menține restul dispozițiilor sentinței. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 9 mai 2012. PREȘEDINTE JUDECĂTORI C. M. S.-C. B. I.-R. M. Cu opinie separată în sensul respingerii recursului G. C. GREFIER Red.SCB Dact.SzM/2 ex. (...) Jud. fond: I. P. Motivarea opiniei separate a judecător ului C. M. Consider că recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. este nefondat, pentru următoarele motive: Potrivit dispozițiilor art. 165 alin.2 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care suntînscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare. Prevederile art. VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. 2., exceptează anumite venituri realizate de la luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual. Consider însă că în mod corect prima instanță a obligat recurenta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei prin luarea în considerare a tuturor veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr.217/(...) emisă de S. de C. D. A. T., angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, L. nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s- au realizat aceste venituri. Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantei s-au achitat lunar cotele de C., inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului. L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata. Art.117 alin.3 din L. nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";. Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverința depusă la dosar. Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M.ui Muncii și Protecției Sociale și M.ui Fina nțelor privind aplicarea prevederilor L. n r.49/1992 pentru modificarea și compl etarea unor regleme ntări din legislația d e asigurări sociale, nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează. Prin aceleași Preciză ri, s -a stabilit că se datore ază contribuț ia și pentru premiile acordate salariaților din fondul de salarii. Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a L. nr.1., câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din L. nr.57/1974. Art.1 din L. nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege. Potrivit dispozițiilor art.10 din L. nr.3/1977, baza de calcul pentrustabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum șipentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii. De asemenea, prin decizia nr. 1. pronu nțată de către Î . Curte de C. și Justiție , în recursul în interesul legii referitor la stabilirea și recalculareapensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global , la data de (...), după intrare a în vigoare a L. nr .2. și a H.G. nr.257/2011, instanța supremă a reținut următoarele: "Apariția L. nr. 1. a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei. În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre L. nr. 1. și L. nr. 3/1977, în cursul anului 2005 a apărut de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem alasigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor L. nr. 1.. La pct. I-V din anexa la de urgență a G. nr. 4. sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale. Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din de urgență a G. nr. 4. , cât și cu L. nr. 1., în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, L. nr. 1. fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001. Normele speciale reprezentate de dispozițiile de urgență a G. nr. 4. se completează cu cele generale cuprinse în L. nr. 1., ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii."; De asemenea, s-a mai reținut că: "În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizatstagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1., de urgență a G. nr. 4. fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental alînlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul L. nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, L. nr. 1., în ceea ceprivește cuantumul acestor drepturi. Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform L. nr. 1. și de urgență a G. nr. 4. ."; Consider că mai trebuie reținut în cauză faptul că art.165 din L. nr.2. constituie de fapt o reluare a dispozițiilor art.164 alin.3 din L. nr.1., iar prevederile pct.VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 copiază practic pct. VI al Ordonanței de urge nță a G. nr. 4. , în ceea ce privește veniturile care nu suntluate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, printre acestea figurând și formele de retribuire în acord. În consecință, apreciez că acțiunea reclamantei este fondată în întregime , având în vedere: -în primul rand, prevederile legale analizate anterior privind veniturile reclamantei pentru care aceasta a plătit contribuții de asigurări sociale în perioada 1974-1997, precum și cele care reglementau baza de calcul a pensiei; -în al doilea rând, argumentația Înaltei Curți de C. și Justiție formulată prin considerentele deciziei nr. 1., în sensul că neluarea în considerare a unorsume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1.; -în al treilea rand, că L. nr.2. constituie legea în vigoare privind sistemul unitar de pensii publice, dar nu constituie o lege propriu-zis nouă,reformatoare, de maniera în care a fost, de exemplu, L. nr.1. față de L. nr.3/1977, ci conține practic, în cea mai mare parte (și care îl interesează pe particularul în cauză) o continuitate de reglementare, o preluare a dispozițiilor L. nr.1., astfel încât trebuie evitat tratamentul discriminatoriu al persoanelor care, deși pensionate în temeiul aceleiași legi, ajung să formuleze cereri de recalculare la date diferite, în raport cu data la care reușesc să obțină de la foștii angajatori adeverințele necesare; -în al patrulea rand, dar care nu trebuie neglijat, practica constantă ainstanței din ultimii ani, privind luarea în considerare la calculul pensiei a tuturor veniturilor care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, pentru considerente ce au fost confirmate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin considerentele deciziei nr. 1., fără ca L. nr.2., ce preia dispozițiile L. nr.1., și H.G. nr.257/2011, ce preia dispozițiile O.U.G. nr.4., să justifice o schimbare a jurisprudenței. Pentru toate aceste considerente, opinez că se impunea respingerea recursului Casei Județene de P. C. Judecător, C. M. Red./Tehnored.: C.M.; 2 ex.- (...).
| ← Decizia civilă nr. 1237/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 75/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
