Decizia civilă nr. 1237/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 1237/R/2012
Ședința publică din data de 7 martie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 5306 din 17 octombrie 2011, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată A. E., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
R. a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 5306 din 17 octombrie 2011 a T.ui S. pronunțată în dosarul nr. (...), a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta A. E. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. S. și s-a dispus anularea deciziei 75203/(...) de revizuire a pensiei, menținând în consecință decizia nr. 75203 emisă de pârâtă în temeiul L. nr. 5. și drepturile dobândite în urma emiterii acesteia din urmă.
A fost obligată pârâta să achite reclamantei diferența, actualizată conform indicelui de inflație, dintre pensia stabilită prin decizia nr. 75203 emisă de pârâtă în temeiul L. nr. 5. și pensia stabilită prin decizia nr. 75203/(...), pentru perioada (...)-până la punerea în executare a prezentei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta contestă D. nr. 75203/(...) privind revizuirea pensiei de serviciu emisă de către C. J. de P. S., pe care o consideră nelegală, solicitând instanței anularea acesteia și menținerea pensiei de serviciu.
Reclamanta a făcut parte din personalul auxiliar al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea , având calitatea de aprod la
Tribunalul Sălaj.
Prin decizia nr. 75203 pârâta C. J. de P. a stabilit în favoarea reclamantei dreptul la o pensie de serviciu de 744 lei.
Determinarea cuantumului pensiei s-a făcut în baza L. nr. 5. republicată. În conformitate cu art. 3 din L. nr. 1., pensia de serviciu stabilită inițial prin decizia nr. 75203, a devenit pensie în înțelesul L. nr. 19/2000.
Prin decizia nr. 75203 din (...) emisă de pârâtă s-a revizuit pensia de serviciu a reclamantei în conformitate cu prevederile OUG nr.59/2011 stabilindu- se un cuantum de 714 lei.
Prin decizia nr. 871/(...), Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale. Obiecția de neconstituționalitate se referea la dispozițiile art. 1-5 și art. 12 din actul normativ menționat.
Instanța a apreciat că o constatare anterioară a constituționalității L. nr. 1., nu împiedică judecătorul național să verifice dacă aplicarea legii în concret nu produce efecte contrare C.i E. a D. O.
În jurisprudența C. E. a D. O. s-a statuat că noțiunea de „. înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel încât dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia, un bun proprietate privată (cauza Büchen contra Cehiei din 2002).
În cauza Draon împotriva Franței Curtea a statuat că noțiunea de bunuri, în sensul art.1 din Protocolul nr.1 la C., cuprinde atât bunuri actuale cât și valori patrimoniale inclusiv în anumite situații bine stabilite, creanțe al căror titular demonstrează că acestea au o bază suficientă în dreptul intern și în virtutea cărora reclamantul poate pretinde cel puțin o speranță legitimă în exercitarea efectivă a dreptului său.
În Cauza Stec și alții împotriva Regatului Unit, 2006 Curtea E. a D. O. a stabilit că art. 1 din Protocolul adițional la C. nu vizează un drept de a dobândi proprietatea în sistemul regimului de securitate socială. Este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiție impusă statului este aceea de a respecta art.14 din C. privind nediscriminarea. Dacă, în schimb, statul a adoptat o legislație care reglementează drepturile provenite din sistemul de asigurări sociale - indiferent dacă acestea rezultă sau nu din plata unor contribuții -, acea legislație trebuie să fie considerată ca generând un interes patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul adițional la C. Cu alte cuvinte, Curtea a abandonat distincția dintre beneficiile de natură contributivă și cele necontributive sub aspectul incidenței art. 1 din Protocolul adițional la C.
În cauza Akdeejeva vesus Letonia(2007), Curtea E. a D. O. a obligat statul leton la despăgubiri, stabilind că a fost încălcat articolul 6 din C. și articolul 1 din Protocolul 1 , în cazul în care se procedează la recalcularea în minus a pensiei, dat fiind că este vorba despre un drept câștigat.
De altfel, o interpretare similară a dat și Curtea Constituțională printr-o decizie anterioară, nr.120/2007, în care a reținut că „operațiunea de recalculare privește în mod inevitabil trecutul, dar se efectuează doar după intrarea în vigoare a ordonanței și are efecte numai pentru viitor, pensia recalculată intrând în plată numai de la data emiterii deciziei. În cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită și aflată în plată, fără a se aduce atingere drepturilor legal câștigate anterior.";
Așa fiind instanța a apreciat că reclamantul își legitimează interesul sau prin invocarea unei valori patrimoniale având semnificația unui drept câștigat, recunoscut și executat de stat in temeiul unei legi speciale, respectiv L. 5., suficient de clară si previzibilă la data pensionării și care i-a permis să-și planifice acțiunile atât pe termen lung cât și pe termen scurt pentru sine si familia sa precum și o anumita maniera de gestionare a bunurilor sale prezente și viitoare.
Însă dreptul ocrotit de art. 1 alin. 1 din Protocolul nr.1 la C. E. a D. O. nu este în orice caz un drept absolut, acesta însemnând ca el comporta limitări de către stat, care, are sub acest aspect o larga marja de apreciere.
Pentru a verifica daca desființarea pensiei de serviciu de care beneficia reclamantul corespunde limitărilor prevăzute de C., instanța a avut în vedere următoarele aspecte: ingerința sa fie prevăzută de lege, sa existe un scop legitim pentru luarea măsurii de a desființa pensia de serviciu, ingerința trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit.
Condiția ca măsura să fie prevăzută de lege este satisfăcută în cauză întrucât desființarea pensiei de serviciu s-a realizat printr-un act normativ de forța legii, lege rezultata ca urmare a asumării răspunderii de către G. în fața
Parlamentului, însă legea trebuie să fie suficient de clară și previzibilă, or, sub acest aspect la momentul pensionării reclamantei, nu s-a pus problema schimbării legii iar cea mai mare problemă nu este neapărat schimbarea acesteia ci reglementările prin care se diminuează exagerat de mult veniturile din pensie, căci nu se poate admite ca scăderea acestora nu este una de substanță, esențială și imprevizibilă în anul 2010.
Referitor la scopul legitim s-a apreciat în sensul că dacă măsurile de recalculare a pensiilor de serviciu ale anumitor categorii de foști angajați din sectorul bugetar în sensul diminuării acestora sunt calificate ca având natura juridică a unor masuri cu caracter excepțional, atunci este cu totul evident că L. nr. 1. nu s-ar putea întemeia pe art. 53 din Constituția revizuita deoarece lipsește una din cele două caracteristici esențiale, care ar permite evocarea sa, și anume caracterul temporar, limitat în timp, efectul recalculării pensiilor fiind unul definitiv și nu temporar.
Ingerința trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit. Ingerința este proporțională cu scopul legitim urmărit dacă s-a menținut un Just echilibru între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului. Trebuie să existe, așadar, un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul urmărit (cauza Pressos Compania Naviera S.A. și alții contra Belgiei, hotărârea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.23 și § 38; Hotărârea din 21 iulie 2005 în Cauza Străin și alții împotriva R., publicată în M. Of. nr.99 din 2 februarie
Prevalându-se de jurisprudența C. în cauzele Buchen versus Cehia (2006),
Muller versus Austria, Kjartan Âsmundsson, instanța a apreciat în speța de față că micșorarea cuantumului pensiei, contrar celor enunțate de Curtea Constituțională, nu semnifică numai de o limitare a dreptului ci o pierdere a dreptului în substanța sa.
Judecătorul cauzei mai are în vedere un alt aspect care nu este de neglijat, respectiv imposibilitatea cotizării la fonduri de pensii private sau facultative.
Potrivit art. 14 din C. E. a D. O., exercitarea drepturilor si libertăților recunoscute de prezenta convenție trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată în special pe sex, rasă, culoare...sau orice alta situație.
Definiția pe care a dat-o Curtea, discriminării, în hotărârea Abdulaziz
Cabales și Balkandali c Regatului Unit a fost aceea ca există o discriminare în cazul în care „un individ sau grup se vede, fără o justificare adecvată, mai puțin bine, tratat decât altul";.
În speța de fata discriminarea se refera la împrejurarea că beneficiari ai pensiei de serviciu au avut o rezolvare diferită a situației lor deși legiuitorul a pretins că este identica, tocmai prin desființarea pensiei de serviciu.
Legiuitorul a înțeles că, pe parcursul desfășurării raporturilor juridice de munca, sa instituie in sarcina unor categorii profesionale interdicții șiincompatibilități, în vreme ce pentru alte categorii profesionale acestea nu au fost prevăzute.
Instituirea pensiei de serviciu a avut drept cauza împrejurarea ca persoanele respectiva avuseseră în timpul serviciului incompatibilități și interdicții severe, astfel ca au fost in imposibilitate ca, prin voința si efortul lor propriu sa-si majoreze baza de calcul a drepturilor lor de pensie iar statul a dorit sa asigure acestora un trai decent si după ieșirea la pensie.
Ceea ce s-a aflat la baza pensiei de serviciu a fost neapărat specificul raportului juridic de munca așa cum a fost arătat în cele de mai sus.
Față de toate considerentele invocate, instanța a constatat că reclamantei i s-au încălcat drepturi ocrotite de Curtea E. a D. O.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. de P. S. solicitând casarea în totalitate a sentinței atacate cu consecința respingerii contestației.
În motivarea recursului pârâta a arătat că în drept, conform prevederilor art. 304 pct. 9 sentința atacată este lipsită de temei legal.
În tot cuprinsul sentinței nu este menționat nici un act normativ în baza căruia se anulează o decizie de pensie legal emisă. L. nr. 1. este actul normativ prin care se desființează pensiile de serviciu, ori instanța de fond prin soluția dată nu face altceva decât să anuleze această lege.
Contestatoarei i s-a acordat pensie de serviciu în baza L. nr. 5..
Conform prevederilor art.3 din L. nr.1. și a HG nr.737/2010 coroborate cu dispozițiile L. nr.19/2000, drepturile la pensia de serviciu a contestatoarei au fost recalculate stabilindu-se un cuantum al pensiei aferent acestuia, conform deciziei contestate.
Curtea Constituțională, prin D. nr.873 din (...) a constatat că art. 1 lit. a, b d-i și art. 2-12 din L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor sunt constituționale, respectiv faptul că pensiile de serviciu ale grefierilor, calitate pe care a deținut-o și contestatoarea, devin pensii în înțelesul L. nr.19/2000.
Apreciază că, prin emiterea deciziei de revizuire a pensiei nu au fost încălcate dispozițiile constituționale, întrucât pensia de serviciu are două componente, respectiv pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă se suportă de bugetul asigurărilor sociale de stat, iar suma care depășește acest cuantum se suportă din bugetul statului.
Voința Legiuitorului a fost aceea de eliminare a pensiilor de serviciu, justificată de criza economică și de necesitatea reformării sistemului de pensii.
Principiul dreptului câștigat se referă la pensiile deja încasate de petentă și nu la cele care vor fi încasate în viitor. L. nr.1. nu este retroactivă pentru că modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, respectiv se refuză supraviețuirea legii vechi, reglementând modul de acțiune pentru viitor, în domeniul ei propriu de aplicare.
În ceea ce privește, legislația europeană, prin emiterea deciziei de pensie de revizuire au fost respectate prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la C. pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale pentru că într-adevăr pensia este un bun care intră sub protecția acestei Convenții. Așa cum s-a menționat și în întâmpinare doar a doua componentă a pensiei petentei este afectată de decizia statului (suplimentul din partea statului), nu partea din pensia care, rezultă din contribuția contestatorului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea reține, cu opinie majoritară, că recursul este fondat, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Primul motiv de recurs invocat nu este întemeiat întrucât instanța de fond nu a anulat L. nr. 1., ci a realizat o analiză concretă de convenționalitate raportată la situația reclamantei în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la
C. E. a D. O., analiză la care era obligată conform art. 20 din Constituție, așa cum s-a dispus cu caracter obligatoriu și prin D. nr. 2. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii în această materie.
Referitor la al doilea motiv de recurs, se reține că prin D. nr. 637/(...) pronunțată de Curtea de A. C. în dosar nr. (...) s-a admis recursul declarat de pârâta C. J. de P. S. împotriva Sentinței civile nr. 7054 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...), care a fost modifică în sensul că s-a respins acțiunea reclamantei A. E. împotriva pârâtei C. J. de P. S., având ca obiect anularea deciziei de recalculare nr. 7. emisă de pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre, raportându-se la jurisprudența C. E. a
D. O. (inclusiv D. de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva R.) și la D. nr. (...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de recurs a apreciat în privința reclamantei că prin aplicarea L. nr. 1. nu a fost depășit
„pragul de dificultate";, care ar atrage o considerare a încălcării art.1 din
Protocolul Adițional nr. 1 al C.i E. a D. O.
Contrar celor reținute de instanța de fond, Curtea reține că transformarea pensiei de serviciu a reclamantei în pensie de asigurări sociale s-a realizat în temeiul art. 1 lit. c din L. 1., act normativ în baza căruia s-a emis D. nr. 7..
Prin D. nr. 75203/(...) emisă de C. J. de P. S., contestată în prezenta cauză, a fost revizuită în temeiul OUG nr. 59/2011 pensia reclamantei stabilită prin D. nr. 7. și nu pensia de serviciu pe care acesta a avut-o anterior datei de (...) ca personal auxiliar de specialitate al instanței. Rațiunea emiterii OUG nr. 59/2010, astfel cum rezultă și din expunerea de motive a actului normativ, a fost de a da deplină eficiență principiului contributivității prin luarea în considerare a veniturilor realizate de asigurat pe parcursul întregii activități profesionale și nu de a transforma pensia de serviciu în pensie în sistemul public de asigurări sociale.
Având în vedere aceste considerente și reținând și că atât motivele pentru care s-a solicitat de către reclamantă anularea deciziei de revizuire, cât și considerentele reținute de instanța de fond pentru admiterea acțiunii se referă la faptul că prin decizia de revizuire a pensiei contestată în prezenta cauză s-a modificat pensia de serviciu avută anterior de reclamant, Curtea apreciază că instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile OUG nr. 59/2010, în cauză fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ..
De altfel, o analiză a legalității deciziei de revizuire în raport de dispozițiile art. 1 din Protocolul Adițional nr. 1 al C.i E. a D. O. trebuie justificată de elemente de fapt diferite de cele dezlegate cu putere de lucru judecat prin hotărârea judecătorească irevocabilă prin care s-a constatat că decizia de recalculare emisă în baza L. nr. 1. este conformă exigențelor C.i, ceea ce în speță nu s-a realizat.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 și 3 C.pr.civ., va fi admis, cu opinie majoritară, recursul declarat cu consecința modificării sentinței atacate în sensul respingerii contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite, cu opinie majoritară, recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. împotriva Sentinței civile nr. 5306 din 17 octombrie 2011 a T.ui S. pronunțată îndosarul nr. (...), pe care o modifică în sensul că respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta A. E. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. S.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 7 martie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.
Cu opinie separată în sensul admiterii recursului, modificării în parte a sentinței, anulării deciziei nr.
75203/(...) emisă de CJP S. și obligării pârâtei la despăgubiri în sumă de 100 lei către reclamantă, cu menținerea restului dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin acestei soluții
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: P. R.a M.lena
Motivarea opiniei separate a judecătorului C. M.
Consider că recursu l formulat de C. J. DE P. S. este doar în parte fondat,
respectiv în ceea ce privește modul de soluționare de căt re prima instanță a
capetelor de cerere privind obligarea recurentei la menținerea deciziei nr.75203/(...) și la plata în continuare a pensiei de serviciu, având în vedere
faptul că , după pronunțarea sentinței recurate, aceste aspecte au fost dezlegate
cu autoritate de lucru judecat de către Curtea de A. C., prin decizia nr.
637/R/(...), impunându-se a fi respinse aceste cereri.
Apreciez că se impunea modificarea în parte a sentințe i primei instanțe, cu
admiterea în parte a acțiunii, întrucât în mod corect prim a instanță a dispus anularea deciziei de revizuire a pensiei intimatei A. E. emisă de către recurentă la data de (...), astfel încât reclamantei i se cuveneau, ca urmare a emiterii acestei decizii nelegale, prin care s-a adus atingere dreptului acesteia la un proces echitabil, precum și dreptului său la apărare și informare, despăgubiri în sumă
de 100 lei, reprezentând parte din diferențele de drepturi de pensie solicitate.
Astfel, pentru considerentele pe care le voi expune în cele ce urmează, apreciez că pentru repararea prejudiciului suferit, reclamanta este îndreptățită la
despăgubiri, reprezentând parte din dif erențele de drepturi de pensie de care
aceasta a fost lipsită pri n emiterea deciziei de revizuire, față de cuantumul
pensiei stabilit la acea dată potrivit hotă rârii judecătorești executorii de repunere
în plata pensiei de serviciu, până la data la care s-a pronunțat hotărârea
judecătorească irevocabilă în cauza având c a obiect contestarea deciziei de recalculare a pensiei de serviciu a intimatei.
Contrar celor reținute prin opinia majoritară, consider că în cauză
reclamanta nu a invocat doar aspecte ce țin de ingerința în dreptul său la pensie sale de serviciu, la data „. ac esteia, potrivit dispozițiilor L. nr.1. și a H.G . nr.737/2010.
Astfel, chiar la primul punct din motivele de fapt ale cererii de
chemare în judecată , aceasta a invocat de fapt noua ingerință a Statului, de
fapt a puterii ex ecutive, în dreptul său la pensie, după ce instanțe de
contencios admini strativ și de asigu rări sociale, au se mnalat aparența d e
nelegalitate și chia r nelegalitatea rec alculării pensiei sa le de serviciu, prin
hotărâri definitive și ex ecutorii.
S-a mai invocat că noua decizie a fost emisă în temeiul O.U.G.
nr.59/2011, în timp ce primul act administrativ ce a afectat dreptul său la
pensie specială era încă în faza evaluării, din punct de vedere a legalității,
de către jurisdicția competentă.
De asemenea, ceea ce s-a mai invocat în cadrul acestui prim punct al
acțiunii, este lipsa condiției necesității acestei ingerințe a Statului, întrucât, printr-o decizie denumit ă de revizuire a pensiei sale, ca re presupunea deci o corectare a unor erori de stabilire a acesteia, i-a fost stabilit de fapt un cuantum al pensiei identic cu cel rezultat în urma primei
ingerințe în dreptul său, respectiv acela de 714 lei.
Î n consecință, prin acest prim punct al acțiunii, reclamanta a invocat
aspecte ce țin doar de cea de -a doua ing erință a statului în dre ptul său la pensi e,
considerând implic it că s -a ad us atin gere astfel dreptul ui său la u n proce s
echitabil, garantat de art.6 din C. pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, prin intervenția nejustificată a ex ecutivului, printr-o ordonanță de urgență, într -o procedură jurisdicțională aflată în cur s
de derulare, în care statul este parte, și care a lipsit de efecte hotărâri
judecătorești ex ecutorii.
De asemenea, la cel de-al doilea punct din motivele de fapt ale
acțiunii, intitulat: „ Jurisprudența ro mână referitoare l a recalcularea unor
pensii speciale";, reclamanta invocă tot aspecte ce țin de perioada ulterioară
primei ingerințe a Statului în dreptul său , arătând situația jurisprudenței
instanțelor din Ro mânia la data emit erii de că tre admin istrație a deciziilor de revizuire a pensiilor, în temeiul O.U.G. nr.59/2011.
S-a arătat astfel că: „La sfârșitul anului 2010 și la începutul anului 2011 la instanțele din România au fost înregistrate 1760 de cauze care aveau ca obiect anularea deciziilor de pensionare emise în baza L. nr.1. și H.G. nr.737/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Până la vacanța judecătorească din vara anului 2011 au fost soluționate în
fond 1218 cauze din această categorie, marea majoritate în fa voarea
contestatarilor. Astfel, au fost admise 751 acțiuni prin c are au fost anulate
deciziile de pensionare emise în baza L. nr.1. și au fost re spinse 467 cauze de
această natură. Maj oritatea acțiunilor re spinse de instanțele de fond au fost însă
câștigate în recurs.
Astfel, în recurs au f ost pronunțate 216 soluții, din care 199 sunt favorabile
contestatarilor. Numai 17 cauze irevocabile sunt în defavoarea contestatarilor.";
S-a mai arătat că: „În acest context era previzibil faptul că marea majoritatea soluțiilor viitoare a instanțelor va fi favorabilă contestatarilor ,…";.
Astfel, prin cel de-al doilea punct din motivarea acțiunii reclamanta invocă faptul că, la data celei de-a doua ingerințe a Statului în dreptul său la pensie, în vara anului 2011, aceasta avea o speranță legitimă la un „. în sensul art.1 din Protocolul adițional la C., nu numai prin pronunțarea în favoarea sa a unei hotărâri definitive care-i recunoștea dreptul la pensia de serviciu, ci mai ales, prin practica judecătorească care, la acel moment, era în mare majoritate în favoarea particularilor ale căror pensii de serviciu fuseseră recalculate.
Analizând în timp evoluția situației pensiei reclamantei A. E., se reține că aceasta a beneficiat de pensia de serviciu, începând cu anul 2006, prin decizia nr.75203 stabilindu-se în favoarea acesteia o pensie de serviciu de 744 lei, în temeiul disp.art.68 din L. nr.5., în calitatea acesteia de personal auxiliar de specialitate în cadrul T.ui S.
La data de (...), a fost emisă, în temeiul L. nr.1. și H.G. nr.737/2010, decizia nr.75203, pensia fiindu-i stabilită la suma de 714 lei.
Împotriva acestei decizii, reclamanta-intimată a formulat contestație, ce a format obiectul dosarului nr. (...) al T.ui S.
În baza sentinței civile nr.491/(...) pronunțat ă de Curtea de A. C. -
Secția de contenci os administrativ și fiscal , în dosarul nr.(...), în care a avut
c al itate a de recl aman tă ș i A. E., s-a dispus suspendarea executării H.G.
nr.737/2010 până la pronunțarea instanței de fond.
Prin sentința civil ă nr.3811/ (...) pron unțată de Curtea d e A. B., Secția
a V.-a de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr.(...), s-a admis
acțiunea formulată de către reclamanți, prin A. N. a P. din Serviciul
Auxiliar de S. al I . J. și al P. și s -a dispus suspendarea executării H.G.
nr.737/2010 până la pronunțarea instanței de fond.
Prin sentința civilă nr. 7054 din 20 decembrie 2010 a T.ui S. pronunțată în dosarul nr.(...), s-a admis cererea formulată de reclamanta A. E. în contradictoriu cu pârâții: C. J. de P. S. și C. N. pentru Combaterea Discriminării B. și s-a dispus anularea deciziei 7., fiind menținută decizia nr. 7. emisă de intimată și drepturile de pensie dobândite în urma emiterii acesteia din urmă.
Prin sentința civilă nr.333/(...) a C. de A. C. -Secția comercială , de
contencios administrativ și fiscal s -a dispus și anulare a H.G. nr.737/2010,
act administrativ no r mativ cupr inz ând me todolog ia de c alc ul în te me iul c ăre ia a
f ost e mis ă dec iz ia de rec alcul are a pens ie i de serv ic iu a recl aman te i.
Potrivit disp.art.23 din L. nr.554/2004, hotărârile judecătorești definitive
și irevocabile prin care s -a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu
caracter normativ sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.
R. împotriva sentinței civile nr.333/(...) a C. de A. C.-Secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal , pronunțată în dosarul nr.(...), are termen de
judecată la Î nalta Curte de Casație și Justiție pe data de (...) .
Conform art.15 alin.4 din L. nr.554/2004,în ipoteza admiterii acțiunii defond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept
până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei , chiar dacă reclamantul nua solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. 1.
Abia la data de (...), prin decizia nr. 5960, după abrogarea H.G. nr.737/2010, Înalta Curte de Casaț ie și Justiție s-a pronunțat asupra recursului formulat de Guvernul României împotriva sentinței civile nr.491/(...) a C. de A. C.-Secția co mercială, de contencios adminis trativ și f iscal, în sensul că a admis recursul, a modificat sentința și a respins ca inadmisibilă acțiunea.
La data de (...), G. a emis O.U.G. nr.59/2011, reținând în preambulul acestui act normativ că acesta ar fi fost adoptat:
"având în vedere exigențele subliniate de puterea judecătorească în cadrul controlului jurisdicțional exercitat cu ocazia aplicării L. nr.1., în vederea instituirii unor măsuri legislative pe baza cărora instituțiile implicate să poată realiza toate procedurile administrative necesare stabilirii drepturilor de pensie într-un mod obiectiv și justificat, se impune instituirea unei etape de revizuire a cuantumului pensiei, cu respectarea principiului contributivității și egalității, scopul fiind acela de a se stabili în mod just și echitabil drepturile de pensie pe care persoanelevizate de prezenta ordonanță de urgență sunt îndreptățite să le primească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice și să depună la casele teritoriale de pensii toate documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii activități profesionale.";
Cu toate acestea, măsurile luate de către G. prin acest act normativ nu au fost în sensul înlăturării aspectelor de nelegalitate sesizate atât de către instanțele de contencios administrativ din întreaga țară, prin hotărâri cu efecterga omnes, în ceea ce privește actul administrativ normativ, cât și de cătreinstanțele de asigurări sociale, ce au soluționat acțiunile de anulare a actelor administrative individuale emise în baza H.G.nr.737/2010, astfel încât nu au fost revocate deciziile de recalculare a pensiilor speciale, cu repunerea
particularilor în situația anterioară, deci a repunerii în plata pensiilor de serviciu.
Prin O.U.G. nr.59/2011 s-a abrogat H.G.nr.737/2010, stabilindu-se o metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor prevăzute la 1 lit. c)-h) din L. nr. 1..
În temeiul art.1 din O.U.G. nr.59/2011, C. J. de P. S. emite, la data de (...), decizia nr.75203, contestată în cauză, prin care a fost „revizuită"; pensia intimatei, stabilindu-se același cuantum rezultat în urma recalculării, respectiv 714 lei.
Prin sentința civilă nr. 5306 din 17 octombrie 2011 pronunțată în
această cauză de către Tribunalul Sălaj a fost anulată decizia nr.75203 /(...).
La data de (...), după pronunțarea sentinței prin care a fost anulată șidecizia de revizuire a pensiei, Curt ea de A. C. a pr onunțat decizia n r.
637/R/2012, prin care a admis recursul declarat de pârâta C. J. DE P. S. și a modificat în parte sentința primei instanțe, în sensul respingerii acțiunii reclamantei A. E. în contradictoriu cu pârâtele: C. J. de P. S. și C. N. pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect anularea deciziei de recalculare nr. 7. emisă de C. J. de P. S.
Mai trebuie subliniat faptul că, deși H.G.nr.737/2010 a fost abrogată la data intrării în vigoare a O.U.G. nr.59/2011, efectele acestei hotărâri s-au produs în patrimoniul intimatei, timp de un an, până la data adoptării de către G. a acestui din urmă act normativ.
Prin urmare, la data emiterii deciziei de revizuire contestate în prezenta
cauză, în temeiul O.U.G. nr.59/2011, reclamanta avea pronunțate, înfavoarea sa, cel puțin două hotărâri definitive și executorii.
Prima, prin care instanța de contencios administrativ a suspendat executarea H.G. nr.737/2010, măsura prelungindu -se de drept până l a
soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii de anulare a actului normativ ce a
stat la baza emiterii deciziei de ". .
Potrivit art.14 alin.4 din L. nr.554/2004, hotărârea pri n care se
pronunță suspendarea este ex ecutorie de drept . R. nu este suspensiv de executare.
Conform alin.7 al aceluiași articol , suspendarea ex ecutării actului
administrativ are ca efect încetarea oricărei forme de ex ecutare, până la expirarea duratei suspendării.
Mai trebuie mențion at că, Î nalta Curte de Casație și Justiți e, prin decizia nr.38/ (...) pronunțată în recursul împotriva sentinței pronunțate în contenciosadministrativ având ca obiect suspendarea executării H.G. nr.735/2010, adoptate în scopul organizării aplicării L. nr.1. privind recalcularea pensiilor militare, a reținut următoarele:
"Mai este de observat că suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziția autorității emitente sau a instanței de judecată în vederea respectării principiului legalității: atâta
timp cât autoritatea publică sau judecătorul se află într -un proces de evaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativ contestat, este echitabil ca acesta din urmă să nu -și producă efectele asupra celor vizați .";
De asemenea, s-a mai reținut că: „...instanța de control judiciar are în vedere faptul că H.G. nr.735 din (...) - act administrativ unilateral cu caracter normativ - produce efecte erga omnes, ca și s entința recurată .";
De altfel, prin R. nr.R (89)8 din (...) a Comitetului de M. din cadrul C.ui Europei, s-a arătat că particularilor trebuie să li se ofere, când este necesar, o protecție jurisdicțională provizorie, apreciindu-se că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile lor pot fi de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor.
S-a mai constatat prin aceeași R. că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite condiții, cauza un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
R. prevede printre principiile enunțate în acest domeniu, la art.II, că
asemenea măsuri pot fi luat e mai ales atunci când executarea actului
administrativ este d e natură a cauza p agube grave, dificil de reparat și când
există un argume nt juridic aparent valabil față de legalitatea actul ui administrativ.
Cea de-a doua hotărâre judecătorească definitivă și executorie este cea prin care instanța de asigurări sociale a dispus anularea deciziei de recalculare a pensiei speciale nr. 7., menținând, în consecință, decizia nr. 7. emisă de recurentă și drepturile cuvenite reclamantei conform acestui act.
Potrivit disp.art.278 pct.1 și 3 Cod.proc.civilă , hotărârile primei
instanțe sunt ex ecutorii de drept când au ca obiect plata salariilor sau aaltor drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă, precum și plata pensiilor acordate în cadrul asigurărilor sociale.
În reglementarea execuției vremelnice de drept, legiuitorul a avut în vedere acele hotărâri al căror obiect se referă, în principal, la drepturi ce s e
bucură de o protecț ie deosebită sau la situații care reclam ă urgență, drepturi a
căror proteguire s -a solicitat și în speță.
Conform art.376 Cod.proc.civilă, se investesc cu formulă executorie
hotărârile definitive.
Practic, în urma pronunțării sentinței civile nr.491/(...) pronunțată de
Curtea de A. C.-Secț ia de contencios ad ministrativ și fiscal și a sentinței civile n r.
7054 din 20 decembrie 2010 a T.ui S., s-ar fi impus ca recurenta C. J. de P. S. s ă
suspende executarea deciziei de recalculare și să mențină în plată pensia de serviciu a intimatei, astfel cum a procedat în cazul altor particulari aflați în
situații comparabile .
Î n situația prezentată anterior, în care, la data de (...), reclamanta avea
pronunțate în favoarea sa două hotărâri judecătorești executorii, emiterea și
punerea în plată a unei decizii d e revizuire emise în temeiul O.U.G.
nr.59/2011, cu ne respectarea dispoz ițiilor acestora, re prez in tă o încălcar e
a dreptului reclamantei la un proces echitabil, garantat de at.6 din C.
europeană privind apărarea drepturilor omului și libertăților
fundamentale.
Potrivit cauzei Hornsby contra Grecie i, ho tăr âre d in (...), executarea unei
hotărâri judecăt orești face par te integrantă d in proces. Dac ă
administrația refuză sau omite să execute o hotărâre sau întârzie să o
facă, garanțiile oferire de art.6 și -ar pierde orice rațiune.
Se reține în acest sens și jurisprudența C. în cauza Antonakopoulos
Vortsela și Antonkopoulou contra Greciei, în care reclamanții obținuserărecalcularea pensiilor lor printr-o hotărâre definitivă a C. de C., din 4 iulie 1996 și cu toate că aceștia au notificat această hotărâre contabilității generale a statului în vederea executării, demersurile lor au rămas fără rezultat. Pe 4 iunie
1997, statul a introdus recurs împotriva hotărârii, recurs care nu era suspensiv de executare. Pe 27 iulie 1997 a fost promulgată L. nr.2512/1997 prin care s-a stabilit că pretențiile de tipul celor ale reclamanților erau prescrise, lege ce a fost declarată neconstituțională pe data de 1 iulie 1998. Ori, refuzul contabilității statului de se conforma hotărârii judecătorești, definitive și executorii, a fost considerat ca o încălcare a dreptului reclamanților la o protecție judiciară efectivă.
S-a mai reținut prin aceeași hotărâre că principiul supremației dreptului și
noțiunea de proces echitabil se opun oricărui amestec al puterii legislative î n administrarea justiției în scopul influenț ării deznodământulu i judiciar al litigiului în care statul este parte.
Curtea EDO a statuat, prin jurisprudența s a, că „. puterilor eta tice
care au o influență asupra drepturilor și libertăților garantate de C., atra ge
răspunderea statului, independent de forma în care sunt exercitate aceste puteri ( Vodopyanovy împotriva Ucrainei, nr.22214/2006) și că
administrația constituie un element al statului de drept al cărui interes se
identifică, așadar cu cel al unei bune administrări a justiției ( Hornsby contra Greciei, 1997).
Mai consider că drepturile reclamantei, constatate prin titluri executorii,
au fost afectate printr-o decizie de re vizuire care încalc ă art.20 și 22 din
O.U.G. nr.59/2011, precum și art.14 alin.5 di n L. nr.554/2004.
Astfel, conform art.14 alin.5 din legea nr.554/2004, în ipoteza în care
se emite un nou a ct administrativ cu același conținut ca și cel suspendat, acesta este suspendat de drept.
De asemenea, potrivit art.20 din O.U.G. nr.59/2011, stabilirea pensieirevizuite se face prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, care va
cuprinde în mod o bligatoriu temeiuri le de fapt și de dr ept care au stat la baza revizuirii.
Art.22 din aceeași ordonanță prevede că procedura de stabilire, plată,recalculare, suspendare, reluare și încetare a pensiilor revizuite potrivit metodologiei din anexa la acest act normativ, este c ea prevăzută de L. nr.263/2010.
Potrivit disp.art.171 din L. nr.263/2010, la data intrării în vigoare a acestei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,
inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art.1 din legea nr.1. privind stabilirea
unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi.
În raport cu titulatura deciziei nr.75203/(...), de revizuire a pensiei, se
reține că, potrivit L. nr.263/2010, lege organică ce reglementează regimul general privind pensiile publice-în condițiile art.73 alin.3 din Constituție -asemenea acte administrative pot fi emise doar în situaț iile prev ăzu te l a art.107 alin.1 din lege, respectiv: „În situația în care, ulterior stabilirii și /sau plății drepturilor de
pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și /sau plătite și cele
legal cuvenite, c as a ter itor ial ă de pens ii, respec ti v c as a ter itor ial ă, opere az ă, d in
of ic iu s au l a sol ic itare a pens ion arulu i, mo d if ic ăr ile ce se imp un, pr in dec iz ie de
rev izu ire.";
În același sens erau și dispozițiile art.89 din L. nr.19/2000, ce prevedeau că în situația în care se constată erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie, casa teritorială de pensii operează revizuirile și modificările legale.
Analizând cele două decizii emise de casa de pensii în temeiul L. nr.1. și ale O.U.G. nr.59/2011, se remarcă doar două diferențe de conținut a acestora, respectiv data emiterii celor două acte și actul normativ în temeiul cărora au fost adoptate, astfel încât nu a fost corectat ă nicio eroare de st abilire a pensiei, n u s-a constatat nicio diferență între drepturile de pensie stabilite prin cele
două d ecizii- cuantumul pensiei fiind același, de 714 lei, calculat pentru același punctaj mediu anual de 1,97361 puncte, la valoarea punctului de pensie de
732,8 lei-, toate celelalte elemente privind stagiile de cotizare, vârsta depensionare fiind identice, astfel încât nu se justifica emiterea unei decizii de revizuire în sensul art.107 alin.1 din L. nr.263/2010.
Orice act administrativ este emis în scopul de produce, potrivit legii,anumite efecte juridice, ori se poate lesne observa în cauză că decizia de revizuire nu a produs niciun efect asupra cuantumului pensiei reclamantei, nu a corectat nicio eroare de stabilire a acesteia.
Pe de altă parte, n u a fost motivată defel decizia în fa pt, astfel cum
prevede și art.20 din O.U.G. nr.59/2011, deși aceasta se impunea cu atât mai
pregnant în speță, cu cât actul administrativ emis lipsea de efecte cel puți n
două hotărâri judecătorești definitive , aceasta fiind de altfel și singura
consecință juridică a noii decizii de „. a pensiei reclamantei.
În acest sens, doctrina și jurisprudența de contencios administrativ, au
statuat, în privința actelor administrative, mai ales a celor prin care se suprimă
drepturi sau situații juridice individuale, că asemenea acte unilaterale trebuie
să îmbrace forma scrisă, să cuprind ă în chiar conținutul lor motivarea în
fapt și în drept a măsurii luate și să fie comunicate, aduse la cunoștința persoanelor interesate în mod legal.
Art.31 alin.1 și 2 din Constituție garantează dreptul persoanei de a aveaacces la orice informație de interes public. Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
Potrivit art.19 din Declarația Universală a D. O., orice om are libertateade a căuta și de a primi informații.
Art.10 din C. E. a D. O. garantează dreptul persoanei la libera exprimare,ce include și dreptul de a primi sau comunica informații.
De asemenea, art.2 4 alin.1 din Const ituția R. garantează dreptul la apărare.
Î n speță, decizia nr. 75203/(...) emisă de C. J. de P. S. , contestată în cauză,
nu cuprinde în co ncret nicio motiva re în fapt a măsur ii luate prin acest e act, a erorilor de calcul constatate, a căror revizuire a fost necesară, purtând doar mențiunea că a fost emisă în temeiul O.U.G. nr.59/2011.
Astfel, se reține că, potrivit doctrinei și jurisprudenței instanței supreme,
motivarea este necesară mai ales în cazul actelor prin care se suprimă
drepturi sau situații juridice individuale , cum este cazul în speță, aceasta trebuind să fie suficient de precisă astfel încât motivul actului să transpară clar și trebuie să fie intrinsecă actului, adică trebuie conținută nu neapărat înînscrisul ce cuprinde manifestarea de voință în sine, ci de oricare dintre înscrisurile ce formează actul și care se comunică particularului odată cu acesta.
Doar printr-o motivare concretă a actului decizional se asigura atât informarea corectă a părții cu privire la problema de interes personal, anterior formulării contestației, cât și exercitarea de către subiectul de drept căruia i se adresează a dreptului la apărare și a celui la un proces echitabil.
De asemenea, în lipsa motivării actului decizional, instanța nu poate aprecia asupra legalității acestui act. Pentru a-și putea exercita atribuția decontrol a legalității actelor decizionale ale instituțiilor publice, instanța de judecată trebuie să cunoască rațiunile pentru care emitentul actului, în îndeplinirea puterii sale discreționare, a ales soluția criticată de cel vătămat, iar această motivare trebuie să fie intrinsecă actului administrativ, neputând fi complinită în cursul cercetării judecătorești.
Din perspectiva instanței de judecată, motivarea este decisivă pentru a face demarcația dintre actul adoptat în cadrul marjei de apreciere conferită de lege autorității publice și cel adoptat prin exces de putere, astfel cum este definit acest termen prin art.2 alin.1 lit.n) din L. nr.554/2004.
Nemotivând măsura luată, ce privește revizuirea drepturilor de pensie ale intimatei, pe lângă f aptul că au fost înc ălcate drepturile a cesteia la apărare ș i
la informare, nu a fost demonstrat în cauză că interesul public impunea o asemenea vătămare a dreptului reclamantei, în sensul ca aceasta să fie din
nou privată de un drept ce -i fusese r ecunoscut prin hot ărâri judecătorești, cu atât mai mult cu cât, C. J. de P. S. formulase recurs împotriva sentinței definitive de anulare a deciziei de recalculare, acest act administrativ urmând să
fie reevaluat de către instanța ierarhic superioară.
Curtea mai reține că, având în vedere f aptul că dreptul afectat prin decizia
de rev izu ire a c ăre i anul are se cere er a men it s ă as igure secur itate a soc ial ă al
recl aman te i, d ar ș i încredere a aces te ia în s tatul de drep t ș i soc ial, se impune
anularea deciziei de rev izu ire nr.7520 3/(...) e mis ă de C. J. de P. S., c a f iind un ac t
pr in c are s tatul a în c ălc at drep tul aces te ia l a un proces ech itab il, f ăr ă c a ace as tă
inger inț ă s ă f ie nec es ar ă pen tru pro te jare a in teresulu i gene r al, adop tând un ac t
nor mativ ș i e miț ând un act administrativ, care au avut drept unic efect doar
supr imare a unor dr ep tur i recunoscu te pr in ho tăr âr i judec ătoreș ti def in itive ș i
executorii.
Av ând în vedere s itu aț ia ex is ten tă l a d ata in troducer ii ac ț iun ii, l a d ata
judec ăr ii acț iun ii în pr imă ins tan ț ă, prec u m ș i l a d ata f or mul ăr ii cerer ii de recurs,
recl aman ta a sol ic itat în c auz ă, c a o consec inț ă a anul ăr ii aces te i dec iz ii de
rev izu ire ș i repune re a s a în s itu aț ia an ter io ar ă e miter ii aces te ia, respec tiv
me nț inere a în pl ată a pens ie i s ale de ser v ic iu stabilite prin decizia nr. 7..
În prezen t îns ă, av ând în vedere dec iz ia c iv il ă nr.637/R pronunț ată de
Curtea de A. C., la data de (...), prin care s-a admis recursul declarat de pârâta C.
J. de P. S. și s-a modificat în parte sentința primei instanțe, în sensul respingerii acțiunii reclamantei A. E. având ca obiect anularea deciziei de recalculare nr. 7. emisă de C. J. de P. S., decizie irevocabilă, se reține că nu se mai poate repune în
discuție îndreptățire a intimatei la plata pensiei sale de serviciu stabilite prin
decizia nr.7., a cărei legalitate a fost cenzurată prin această hotărâre.
Astfel, practic, această decizie a consfințit atât legalitatea măsurii de
înlocuire a pensiei de serviciu, cu o pensie de asigurări sociale de stat, cât și cuantumul pensiei brute cuvenit reclamantei începând de la data de (...), ca fiindcel de 714 lei lunar.
Consider însă că, având în vedere atitudinea Statului în cauză, ce a
condus la încălcarea dreptului reclamantei la un proces echitabil, garantat de art.6 din C. E. a D. O., precum și considerentele menționate anteri or
privind speranța legitimă pe care reclamanta o avea, la data celei de -a doua
ingerințe a Statului, privind dreptul său la un „. în sensul art.1 din
Protocolul adițional la C., mai ales în ceea ce p rivește practica judiciară
ex istentă în vara anului 2011 în pricinile având ca obiect recalcularea
pensiilor speciale, aceasta este îndreptățită, în urma anulării deciziei de revizuire, pentru prejudiciul suferit, și la despăgubiri.
As tf el, f ăr ă a pu te a in tu i c are v a f i so ar ta l itig iulu i de as ig ur ăr i soc iale în
c adrul c ăii de atac ce ur ma s ă s tab ile asc ă în mod ir evoc ab il leg al itate a,
neces itate a ș i propor ț ion al itate a pr ime i in ger ințe în drep tul recl aman te i l a pens ie de
serv ic iu ș i cu to ate c ă de ja ins tan țele de con tenc ios ad min is tr ativ ș i as igur ăr i
soc iale cons tataser ă mo tive de ap arenț ă de neleg al itate, respec tiv de neleg al itate a
aces te i măsuri, S tatul a cons ider at to tuș i neces ar s ă in te rv in ă cu o a dou a
inger inț ă, pe c are am an al iz at -o în prezenta cauză, c are, prin conț inu tul s ău, nu
pu te a s ă aib ă n ic iun ef ect asupr a drep tur ilor de pens ie rec alc ul ate ale recl aman te i,
d ar c are a l ips it de f ap t de ef ecte ho tăr âr ile judec ătoreș ti def in itive ș i execu tor ii
f avorab ile aces te ia, c u consec ințe econo mice ș i ps ih ologice asupra sa.
Prin urmare, pentru încălcarea dreptului reclamantei la un proces
echitabil, dar având în vedere și argumentele prezentate anterior privind
speranța legitimă a acesteia la un „., consider că aceasta este îndreptățită la
despăgubiri în su mă de 100 lei, reprezentând parte din diferențele de
drepturi de securitate socială care i-ar fi fost plătite în perioada august
2011- februarie 2012, în temeiul hotărârilor judecătorești definitive, în lipsa celei de-a doua ingerințe în dreptul acesteia l a pensie, produsă prin
intervenția nejustificată a ex ecutivului , printr-o ordonanță de urgență, într-
o procedură jurisd icțională aflată în curs de derulare, în care statul er a parte.
Pentru aceste motive, consider că se impunea admiterea doar în parte a recursului formulat de către CASA DE PENSII S., cu menținerea soluției pronunțate de către prima instanță în ceea ce privește anularea deciziei de revizuire, ce reprezintă obiectul principal al acestei acțiuni și acordarea doar în parte a despăgubirilor solicitate reprezentând diferențe de pensie, conform considerentelor expuse anterior.
C. M.
Judecător,
Red./Tehnored.: C.M.;
3 ex.-(...).
| ← Decizia civilă nr. 280/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2270/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
