Decizia civilă nr. 2480/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 2480/R/2012
Ședința publică din data de 16 mai 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S.-C. B.
JUDECĂTORI: I.-R. M.
C. M. GREFIER: G. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul P. T. și de către pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 533 din 19 ianuarie
2912, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul personal și asistat de av. C. I., lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 7 mai 2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantului recurent întâmpinare la recursul pârâtei.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și obligarea pârâtei la recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare din A. nr. 91/(...). Cu privire la recursul pârâtei solicită respingerea acestuia pentru motivele invocate în întâmpinarea formulată, cu cheltuieli de judecată conform chitanței pe care o depune la dosar.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 533 din 19 ianuarie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), a fost admisă în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul P. T. împotriva pârâtei C. J. DE P. C. și în consecință:
A fost obligată pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamant, începând cu data de (...), cu luarea în calcul la stabilirea drepturilor cu titlu de pensie, a sporului de acord și premiilor pe perioada (...)-(...) prevăzute în A. nr. 12352/2011 emisă de S. N. S. Au fost respinse celelalte petite.
A fost obligată pârâta să achite reclamantului suma de 100 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial parțial.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Decizia nr. 258953/(...) reclamantului i s-a stabilit pensia pentru limită de vârstă stabilindu-i-se în cuantum de 1085 lei, punctajul mediu anual fiind de 1,69703 puncte (f.6).
Pârâta a depus la dosarul cauzei copia dosarului de pensie privindu-l pe reclamant în care nu se regăsesc ca fiind luate în considerare toate datele din Adeverințele nr. 134/(...) eliberată de S. U. S. și nr. 12352/(...) eliberată de S. N. S.,ce privesc perioadele (...)-(...),(...)-(...) și (...)-(...), când erau în vigoare actele normative la care vom face referire mai jos(f.43-89).
De altfel, din analiza scriptului intitulat „Date privind activitatea în muncă"; rezultă că datele din A. nr.12352/(...) nu au fost luate în considerare din motive subiective, deși aceasta a fost depusă la data de (...), când a fost înregistrată la pârâtă (f.43).
Cu privire la datele din A. nr. 134/(...), instanța nu le-a putut compara cu datele din dosarul de pensie privindu-l pe reclamant, întrucât aceasta nu este întocmită în mod corect, așa cum se prevede la pct. VI din Anexa nr.15 la N. de aplicare a prevederilor L. nr.2.,respectiv nu se arată denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată, perioada pentru care s-a primit sporul și temeiul legal în baza căruia s-a acordat. Aceasta deși din adeverința depusă rezultă că drepturile obținute prin prestarea muncii în acord global, sporurile, premiile și primele acordate, au fost incluse în salariile brute.
Astfel, făcând o comparație între A. nr. 12352/(...) eliberată de S. N. S. și A. nr. 134/(...), instanța a constatat că doar prima îndeplinește condițiile pentru a se putea verifica componentele drepturilor salariale obținute și dacă acestea au fost luate sau nu în considerare în algoritmul de calcul al drepturilor cu titlu de pensie.
Potrivit celor arătate în adeverințele anterior amintite, în perioada (...)-(...), reclamantul a îndeplinit funcția de muncitor apoi de maistru și a realizat pe lângă drepturile salariale stabilite si alte venituri suplimentare pentru care s-au achitat contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat (f.8-22).
Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I ,II și V din L. nr. 1. republicată. Aceleași prevederi au fost menținute prin dispozițiile art.5 alin.3 și art.7 alin.1-3 din L. nr. 2..
Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. l pct. I și II din L. nr.262/2010, iar pentru asigurații prevăzuți la art.6 alin.1, pct.III din același act normativ,contribuția se suportă integral din bugetul asigurărilor de șomaj la nivelul cotei stabilite pentru condiții normale de muncă.
Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent sau nu ca și majorările de salarii.
Instanța a considerat că veniturile realizate în sistem acord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor cu titlu de pensie.
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamantul a dovedit, în parte, pretențiile sale, instanța, în temeiul art. 153 lit. f si g coroborat cu prev. art. 156 din L. nr. 2., a admis în parte acțiunea acestuia.
Fiind în culpă procesuală, instanța a obligat-o pe pârâtă să îi achite reclamantului suma de 100 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial parțial conform chitanței nr.5/(...) (f.90).
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul P. T., solicitând modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul obligării pârâtei la recalcularea pensiei și luarea în calcul a veniturilor brute suplimentare lunare menționate în adeverința nr. 91/(...) eliberată de S. U. S. C.-N. pe perioada (...)-(...) și (...)-(...), adeverința care înlocuiește adeverința nr. 134/(...) eliberată de același angajator, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că instanța de fond a exclus din calcul veniturile din A. nr.134/(...), pe motivul ca aceasta nu este întocmită corect, respectiv nu sunt defalcate sporurile, nu sunt indicate sumele sau procentele, perioada pentru care s-a acordat sporul si temeiul legal de acordare.
A. nr. 134/2011 cuprinde veniturile brute lunare de care a beneficiat reclamantul.
Ca urmare a unor noi demersuri făcute ulterior la angajatorul SC U. SA C. i-a fost eliberata A. nr. 91/(...), care cuprinde sporurile de care a beneficiat în perioadele (...) - (...) si (...) - (...) constând în: spor de noapte, regie, spor sef echipa, premii, ore suplimentare.
A. nr. 91/2012 se refera la aceleași perioade menționate și în A. nr.
134/2011, cuprinde aceleași sume, deosebirea constând în faptul ca angajatorul s-a conformat prevederilor HG nr. 257/2011 cu privire la condițiile de fond și forma pe care trebuie sa le respecte adeverința.
Angajatorul precizează ca unitatea a achitat contribuția pentru CAS și pensie suplimentara, conform legislației în vigoare la acea data.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și pârâta C. J. de P. C.,solicitând modificarea sentinței atacate, cu consecința respingerii acțiuniireclamantului.
În motivarea recursului pârâta a arătat că instanța citează o lege abrogată și anume L. nr. 1. completată cu Ordinul nr. 680/2007, de asemenea abrogat.
Subliniază că decizia nr.1. a Î.C.C.J se referă tot la L. abrogată și anume L. nr. 1., astfel că nu poate acoperi cele exprimate în L. nr. 263/3010.
Incidența în cauză este L. nr.263/2001 a pensiilor, ale cărei Norme de aplicare sunt cuprinse în H.G. nr.257/2011.
Anexa nr.15, pct. VI din noul act normativ în vigoare se exclud expres aceste sume din calculul pensiei.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, Curtea apreciază, cu opinie majoritară, că recursul declarat de pârâta C. J. de P. C., este fondat în parte, având în vedere considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Conform art. 107 alin. 3 din L. 2., incidentă în cauză întrucât cererea de recalculare a pensiei a fost formulată de reclamant la data de (...), după intrarea în vigoare a legii, pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia. Întrucât L. nr. 1. a fost abrogată expres prin art. 196 lit. a din L. 2. și Ordinul
680/2007, care a modificat Ordinul nr. 340/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a L. 1., și-a încetat aplicabilitatea.
A. nr. 12352/(...) emisă de SC N. SA atestă veniturile obținute de reclamant, în perioada (...)- (...), prima instanță obligând pârâta la recalculareapensiei reclamantului cu luarea în considerare dintre acestea a veniturilor constând în acord global și premii.
Potrivit dispozițiilor art. 165 alin. 1 din L. nr. 2. „la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991";, iar potrivit alin. 2
„la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare";.
De asemenea, alin. 3 al aceluiași articol stabilește care este sporul de vechime utilizat la stabilirea punctajelor lunare pentru perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983, respectiv pentru perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992.
Conform prevederilor art. I. pct. 1 din Anexa 15 a HG 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. 2., anexă care reglementează sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, „Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 1992, sporul de vechime în muncă se calculează automat, potrivit prevederilor art. 165 alin. (3) din L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și, în consecință, nu este necesară dovedirea acestuia prin adeverințe";.
De asemenea, conform pct. VI din Anexa 15 „nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi; formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor; indemnizațiile de muncă nenormată; compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent";.
Coroborând aceste dispoziții legale, Curtea reține că veniturile atestate de adeverința menționată anterior sunt excluse în mod expres din baza de calcul a pensiei, astfel încât nu pot fi valorificate, indiferent de plata contribuției sociale, ca sume contributive în condițiile opțiunii ferme și neechivoce a legiuitorului.
Totuși, cu privire la veniturilor realizate în acord, Înalta Curte de Casație și
Justiție, prin decizia nr. 19/(...) dată în soluționarea unui recurs în interesullegii, a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din L. { H. "lnk:L(...)%2019%2.%200" o "Lege nr. 1. - Parlamentul României" | 1.} privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din O. de urgență a G. { H. "lnk:O(...)%204%2.%200" o "O. de urgență nr. 4. - Guvernul României" | 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat „. de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii { H. "lnk:L(...)%2057%2.%200" o "Lege nr. 57/1974 - Marea Adunare Națională" | 57/1974}, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. „
Reținând că reglementarea legală din L. nr. 1., privind recalcularea pensiilor din sistemul public pe baza veniturilor realizate în acord global, a fost reiterată de o manieră identică în conținutul L. nr. 2. și având în vedere statuările instanței supreme date în recursul în interesul legii evocat anterior, Curtea apreciază că, prin analogie, concluziile reținute de către Înalta Curte de Casație și Justiție sunt aplicabile și în cazul cererilor de recalculare a pensiei întemeiate pe venituri realizate în acord global, formulate sub imperiul dispozițiilor L. nr. 2..
Prin urmare, solicitarea reclamantului de valorificare a veniturilor realizate în acord global este una justificată.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3
C.pr.civ. Curtea va admite, în parte, cu opinie majoritară, recursul pârâtei și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va înlătura dispoziția privind obligarea pârâtei la luarea în calcul la stabilirea drepturilor cu titlu de pensie a reclamantului a veniturilor suplimentare reprezentând premii, menționate în A. nr. 12352/2011.
În ceea ce privește recursul declarat de reclamant, Curtea constată că acestaeste nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Prin recursul declarat, reclamantul solicită obligarea pârâtei la recalcularea pensiei și luarea în calcul a veniturilor brute suplimentare lunare menționate în
A. nr. 91/(...) eliberată de S. U. S. C.-N. pe perioada (...)-(...) și (...)-(...), adeverință care înlocuiește A. nr. 134/(...) eliberată de același angajator.
Cererea reclamantului privind recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a veniturilor menționate în A. nr. 134/(...) a fost înregistrată la intimata C. J. de P. C. la data de (...), această cerere formând obiectul judecății prin acțiunea introductivă de instanță și fiind respinsă având în vedere faptul că adeverința nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege, atestând doar veniturile brute realizate de reclamant, fără defalcarea acestora pe categorii de venituri.
În ceea ce privește A. nr. 91/(...), aceasta a fost depusă în dosarul de recurs, Curtea apreciind că nu se poate da eficiență cererii reclamantului de luare în considerare, la recalcularea drepturilor sale de pensie, a veniturilor conținute de această adeverință, în condițiile în care aceasta a fost depusă direct la dosarul instanței.
Astfel, pentru a obține modificarea deciziei de pensie eliberată, beneficiaruldeciziei de pensionare trebuie să depună la C. J. de P., în temeiul art. 107 din L. nr. 2. o cerere și actele doveditoare, întocmite conform prevederilor legale, din care să reiasă alte date și elemente decât cele utilizate la emiterea deciziei anteriore, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform legii se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare.
Numai după depunerea cererii însoțită de actele doveditoare la C. J. de P., aceasta urmează a se pronunța cu privire la această cerere, nefiind posibilă înlocuirea acestei proceduri prin depunerea . acte doveditoare eliberate de angajator direct în fața instanței.
De altfel, recurentul reclamant s-a conformat acestei proceduri, înregistrând la C. J. de P. C. cererea nr. 198349/(...) prin care a solicitatrecalcularea drepturilor sale de pensie cu luarea în considerare a veniturilormenționate în adeverința nr. 91/(...) eliberată de CS U. SA.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamant, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Admite în parte, cu opinie majoritară, recursul declarat de pârâta C. J. de P. C. împotriva Sentinței civile nr. 533 din 19 ianuarie 2012 a T.ui C., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte în sensul că înlătură dispoziția privind obligarea pârâtei C. J. de P. C. la luarea în calcul la stabilirea drepturilor cu titlu de pensie a reclamantului a veniturilor suplimentare reprezentând premii, menționate în A. nr. 12352/2011 emisă de SC N. SA.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul P. T.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16 mai 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
S.-C. B. I.-R. M. C. M.
cu opinie parțial separată în sensul de a se respinge și
recursul CJP C.
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond: E. B.
Motivarea opiniei parțial separate a judecătorului C. M.
Consider că recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. este nefondat, pentru următoarele motive:
Potrivit dispozițiilor art. 165 alin.2 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetulde muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Prevederile art. VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. 2., exceptează anumite venituri realizate de la luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
Consider însă că în mod corect prima instanță a obligat recurenta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin luarea în considerare a veniturilor realizate în acord și a premiilor menționate în adeverința nr. 12352/2011 emisă de S., angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, L. nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantului s-au achitat lunar cotele de C., inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului.
L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata.
Art.117 alin.3 din L. nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";.
Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverințele depuse la dosar.
Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M.ui Muncii și Protecției Sociale
și M.ui Finanțelor privind aplicarea prevederilor L. nr.49 /1992 pentru
modificarea și comp letarea unor reglem entări din legislația de asigurări sociale,
nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare
utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează.
Prin aceleași Preciz ări, s -a stabilit că se datorează contri buția și pentru
premiile acordate salariaților din fondul de salarii.
Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a L. nr.1., câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din L. nr.57/1974.
Art.1 din L. nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege.
Potrivit dispozițiilor art.10 din L. nr.3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani deactivitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condițiigrele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
De asemenea, prin decizia nr. 1. pron unțată de către Î . Curte de C. și
Justiție , în recursul în interesul legii referitor la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de
stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global,
la data de (...), după intrare a în vigoare a L. nr.2. și a H.G. nr.257/2011, instanța
supremă a reținut următoarele:
"Apariția L. nr. 1. a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre L. nr. 1. și L. nr.
3/1977, în cursul anului 2005 a apărut de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în bazalegislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor L. nr. 1..
La pct. I-V din anexa la de urgență a G. nr. 4. sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din de urgență a G. nr. 4. , cât și cu L. nr. 1., în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, L. nr. 1. fiind legea- cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.
N. speciale reprezentate de dispozițiile de urgență a G. nr. 4. se completează cu cele generale cuprinse în L. nr. 1., ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii.";
De asemenea, s-a mai reținut că:
"În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1., de urgență a G. nr. 4. fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturăriiinechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul L. nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, L. nr. 1., în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.
Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform L. nr. 1. și de
urgență a G. nr. 4..";
Consider că mai trebuie reținut în cauză faptul că art.165 din L. nr.2. constituie de fapt o reluare a dispozițiilor art.164 alin.3 din L. nr.1., iar prevederile pct.VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 copiază practic pct. VI al
Ordonanței de urgență a G. nr. 4. , în ceea ce privește veniturile care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, printre acesteafigurând și formele de retribuire în acord.
În consecință, apreciez că în mod co rect prima instanță a soluționat
acțiunea reclamantului , având în vedere:
-în primul rând, prevederile legale analizate anterior privind veniturile reclamantului pentru care acesta, în perioada 1981-2001, a plătit contribuții deasigurări sociale, precum și cele care reglementau baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare;
-în al doilea rând, argumentația Înaltei Curți de C. și Justiție formulată prin considerentele deciziei nr. 1., în sensul că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1.;
-în al treilea rând, că L. nr.2. constituie legea în vigoare privind sistemul unitar de pensii publice, dar nu constituie o lege propriu-zis nouă, reformatoare, de maniera în care a fost, de exemplu, L. nr.1. față de L. nr.3/1977, ci conține practic, în cea mai mare parte (și care îl interesează pe particularul în cauză) o continuitate de reglementare, o preluare a dispozițiilor L. nr.1., astfel încât trebuie evitat tratamentul discriminatoriu al persoanelor care, deși pensionate în temeiul aceleiași legi, ajung să formuleze cereri de recalculare la date diferite, în raport cu data la care reușesc să obțină de la foștii angajatori adeverințele necesare;
-în al patrulea rând, dar care nu trebuie neglijat, practica constantă ainstanței din ultimii ani, privind luarea în considerare la calculul pensiei a tuturor veniturilor care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, pentru considerente ce au fost confirmate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin considerentele deciziei nr. 1., fără ca L. nr.2., ce preia dispozițiile L. nr.1., și H.G. nr.257/2011, ce preia dispozițiile O.U.G. nr.4., să justifice o schimbare a jurisprudenței.
Pentru toate aceste considerente, opinez că se impunea respingerea recursului Casei Județene de P. C.
Judecător,
C. M.
Red./Tehnored.: C.M..
| ← Decizia civilă nr. 3331/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 539/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
