Decizia civilă nr. 4399/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
D. CIVILĂ NR. 4399/R/2012
Ședința publică din data de 23 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T. G.: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. M. împotriva sentinței civile nr. 1193 din (...) pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr.
(...) privind și pe intimata reclamantă V. O., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei
și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că în ședința publică de azi reclamanta intimată a depus prin serviciul registratură al instanței, concluzii scrise.
Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, având în vedere și solicitarea părților de judecată în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 1193 din (...) pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...) s-a admis acțiunea formulată de reclamanta V. O. în contradictoriu cu pârâta C. J. DE P. M..
S-a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantei cu luarea în considerare a veniturilor realizate în acord global conform adeverinței nr. 496 din data de (...), emisă de S. I. S. B. M., începând cu data de (...).
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că unul dintre principiile de bază, care guvernează organizarea și funcționarea sistemului public, este cel al contributivității, în conformitate cu care fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe
temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite, așa cum statuează art. 2 lit. e)din L. nr. 19/2000.
Potrivit art. 78 alin. 4 din același act normativ, punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. 1 și 2, se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale.
De asemenea, art. 10 din L. nr. 3/1977 a fost modificat prin L. nr. 4., în sensul că, pe lângă salariul de bază, la calcularea pensiilor se au în vedere și sporurile cu caracter permanent.
Potrivit art. 1 din Decretul nr. 389/1972, pentru sporurile permanente primite în cadrul acordului global angajatorul avea obligația virării la bugetul asigurărilor sociale de stat a unei contribuții de 15%, calculată asupra câștigului brut realizat de salariat, dispoziție care a fost menținută în L. nr. 4., care a majorat doar cuantumul contribuțiilor.
Conform art. 23 al. 1 din L. nr. 19/2000, baza lunară de calcul a contribuțiilor individuale de asigurări sociale o constituie venitul brut realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile prevăzute de lege sau contractul individual de muncă și care se au în vedere la stabilirea punctajului prevăzut de art. 78 din aceeași lege.
Conform adeverinței nr.496 din data de (...), emisă de SC I. SA B. M., contestatoarea și-a desfășurat activitatea în perioada 1975-1990, în acord global, conform L. nr. 57/1974, realizând câștiguri cu caracter permanent, pentru care, în conformitate cu Decretul nr. 389/1972, s-au achitat cotele de 15% la bugetul asigurărilor sociale de stat (CAS).
De altfel, prin decizia nr. 1., Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii declarat și a statuat, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin.1 și 2 din L. nr. 19/2000 și ale art. 1 și 2 din OUG nr.4., că formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin.1 lit.a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974 vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și pentru acestea s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Astfel, s-a reținut că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr.
19/2000, Ordonanța de urgență a G. nr. 4. fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul L. nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, L. nr.
19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.
În condițiile în care s-a constatat de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform L. nr. 19/2000 și Ordonanței de urgență a G. nr. 4..
D. nr. 1. este obligatorie și sub imperiul L. nr. 263/2010, care reia dispozițiile legale existente anterior, în interpretarea cărora a fost admis recursul în interesul legii declarat.
Raportat la considerentele mai sus-expuse, reținând că pentru veniturile suplimentare pentru munca în acord angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, tribunalul a admis acțiunea formulată, conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta C. J. DE P. M., solicitândmodificarea sentinței atacate cu respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că prin sentința pronunțată în dosarul cu numărul de mai sus instanța de fond a admis acțiunea formulată și a dispus recalcularea pensiei reclamantei cu luarea în considerare și a veniturilor realizate în acord global, conform adeverinței nr. 496 din (...) emisă de S.C I. SA., începând cu data de (...). Consideră că sunt incidente în cauză prevederile art.304 pct.9 cod procedură civilă.
În cauză sunt incidente dispozițiile L. nr. 19/2000, în vigoare la data soluționării cererii reclamantei de luare în considerare la stabilirea pensiei și a veniturilor realizate în acord global.
Consideră că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor art. 164 alin.( 1), (2) și (3) din L. nr.19/2000. Conform acestor dispoziții, la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în funcție de modul de înregistrare al acestora în carnetul de muncă; pe lângă salariile înregistrate în carnetul de muncă se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent care după data de 1 aprilie
1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare; prin dispozițiile art. 164 din L. nr.19/2000, articol cuprins în capitolul dispoziții tranzitorii, legiuitorul a înțeles să reglementeze problemele ivite ca urmare a aplicării în timp a legislației de pensii. În acest context, invocăm și dispozițiile art. 4 alin. (3) din L. nr. 2/1983:
„Pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficiază, ca parte variabilă aretribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaos ului de acord ...";; în consecință, drepturile bănești obținute în acord global erau venituri suplimentare, ca parte variabilă a retribuției, și nu sporuri cu caracter permanent.
Consideră că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor art.4 alin.(2) din O. nr.4. (în sensul că sporul la acord nu figurează printre sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare) și a mențiunii din anexa la O. nr.4., unde se prevede în mod expres că „nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord ...";. Instanța își motivează hotărârea prin prisma prevederilor art. 78 din L. nr. (...), cu toate că aceste dispoziții au intrat în vigoare la data de (...), iar perioada în care reclamantul a realizat venituri în acord global este anterioară acestei date.
Prin aplicarea dispozițiilor L. nr.19/2000, pentru perioade anterioare intrării ei în vigoare considerăm că a fost încălcat principiul neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin.(2) din Constituția României; de asemenea au fost încălcate prevederile art. 1 din Codul civil.
Cu privire la aplicarea greșită, de către instanța de fond, a dispozițiilor art.2 lit. e, art.23 alin. l și art.78 din L. nr.19/2000, și încălcarea dispozițiilor art.164 alin.(l), (2) și (3) din aceeași lege, respectiv încălcarea pct.VI - mențiune din anexa la O. nr.4., invocă și considerentele Deciziei Înaltei Curți de C. și J. din
16 noiembrie 2009. Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că „ansamblul dispozițiilor cuprinse în art. 164 alin. 1, 2, 3 din L. nr. 19/2000 și în OUG nr. 4. stabilește care sunt veniturile ce constituie baza de calcul a drepturilor de pensie";; de asemenea s-a reținut că „în privința perioadelor anterioare datei de 1 aprilie 2001 (când a intrat în vigoare L. nr. 1912000) sunt incidente dispozițiile tranzitorii cuprinse în art.164 din acest act normativ, care permit valorificarea în procesul de stabilire a punctajelor anuale doar a veniturilor obținute ce au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare";, precum și că
„în privința recalculării drepturilor la pensie, O. nr.4. prevede la pct.VI al anexei că formele de retribuire în acord nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001";. Prin decizia nr.30/2009 Înalta
Curte de Casație și Justiție a constatat că textele de lege enunțate sunt „dare și lipsite de echivoc, fără ambiguități de reglementare, astfel încât nu se poate considera că problema de drept supusă examinării este susceptibilă de a fi soluționată diferit de instanțele judecătorești ...";.
Consideră că în cauză nu este incidentă nici decizia 1. a Înaltei Curți de C.
și Justiție, în sensul că nu este îndeplinită una din cele două condiții menționate în dispozitivul acestei decizii, respectiv în adeverința solicitată a fi luate în considerare nu se menționează că aceste venituri realizate sub formă de spor la acord au făcut parte din salariul brut.
În drept, invocă dispozițiile: art.304 pct.9 cod procedură civilă, H. nr.1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile L. nr.19/2000, O. nr.4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, L. nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare, precum și pe prevederile L. nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.
Intimata reclamantă V. O. prin notele scrise a solicitat, în temeiul art. 312alin.1 C.pr.civ. respingerea recursului ca nefondat și menținerea în totalitate ca temeinică și legală a sentinței recurate, fără cheltuieli de judecată(f.7-8).
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, Curteaapreciază că recursul este neîntemeiat, urmând să îl respingă pentru următoareleconsiderente:
Prin D. nr. 19/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a statuat cu caracter obligatoriu, conform art. 3307 alin. 4 C.pr.civ., că: „Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit.a) din L. re tr ibu ir ii d up ă c an titate a ș i c al itate a munc ii nr. 57 /1974 , vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii."; Cum aspectul plății contribuției de asigurări sociale pentru veniturile realizate în acord, precum și caracterul lor de sporuri, ce au fost cumulate cu salariul de bază înscris în carnetul de muncă și au făcut parte, prin urmare, din venitul brut, rezultă din adeverința nr. 496/(...) emisă de SC I. - I. de C. și P. M. B.-M. ( fila 5-6 dosar fond), Curtea de A., având în vedere caracterul obligatoriu al dezlegării date de instanță supremă acestei probleme de drept va înlătura susținerea recurentei privind excluderea formelor de retribuire în acord din baza de calcul a pensiilor, întemeiată pe prevederile OUG nr. 4. și art. 2 lit. e, art. 23 alin. 1, art. 78 și art. 164 din L. nr. 19/2000. De asemenea, apărarea recurentei privind încălcarea principiului neretroactivității nu este întemeiată, întrucât se bazează pe premisa eronată că situația juridică veniturilor realizate în acord trebuie analizată în raport de legislația în conformitate cu care au fost plătite, ceea ce reprezintă în mod evident o interpretare ce lipsește de orice efect OUG nr. 4. și L. nr. 19/2000. Astfel, principiile edictate de actele normative menționate nu pot fi aplicate doar asupra veniturilor realizate după intrarea lor în vigoare deoarece acestea, ca toate normele legale ce reglementează acordarea drepturilor de pensie reglementează situații născute înainte de intrarea lor în vigoare. În fine, D. nr. 30/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție, invocată de recurentă, nu are caracter obligatoriu, deoarece a soluționat prin respingere un recurs în interesul legii, în condițiile în care forța obligatorie a dezlegărilor este atașată doar deciziilor de admitere a recursului în interesul legii; în plus, problematica vizată de această decizie a fost reanalizată de instanța supremă prin D. 19/(...), evocată anterior, prin care s-a tranșat definitiv și clar această dispută juridică. Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că T. a interpretat corect actul juridic dedus judecății și a aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauză, astfel încât recursul pârâtei nu este întemeiat, urmând a fi respins ca atare. PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L. D E C I D E : Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. M. împotriva sentinței civile nr. 1193 din (...) pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), pe care o menține. D. este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din (...). PREȘEDINTE JUDECĂTORI I. T. D. C. G. G.-L. T. G. N. N. Red.D.C.G./dact.V.R. 2 ex./ (...) Jud.fond H. D. M.
← Decizia civilă nr. 3428/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2585/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
---|