Decizia civilă nr. 307/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 307/R/2012
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B.
GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta R. ANA împotriva sentinței civile nr. 4858 din 7 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați CURTEA DE APEL CLUJ, C. J. DE P. C., MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D. G. A F. P. C., MINISTERUL JUSTIȚIEI și M. M., S. S. ȘI F., având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei recurente, av. Podar Iulia, lipsă fiind reclamanta și reprezentanții intimaților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat părților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 9, 13, 19 și 20 ianuarie 2012, s-au depus la dosar întâmpinări din partea pârâților intimați Ministerul Justiției, M. M., S. S. și
F., Ministerul Finanțelor Publice și C. de A. C.
Se comunică câte un exemplar reprezentantei reclamantei recurente, care arată că nu are alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, C. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată pentru motivele expuse pe larg în memoriul de recurs, pe care le susține și oral. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanțelor pe care le depune la dosar.
C U R T E A
Prin Sentința civilă nr. 4858 din 7 noiembrie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosarul (...), a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI B.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și M. M., F. ȘI P. S. B.
A fost respinsă acțiunea formulată și precizată de către reclamanta R. ANA în contradictoriu cu pârâții CURTEA DE APEL CLUJ, C. J. DE P. C.,
MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, MINISTERUL JUSTIȚIEI și M. M., F. ȘI P.
S.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de M. M., F. și P. S. și F.
P. a fost admisă, având în vedere lipsa raporturilor de serviciu ale reclamantei cu aceste două ministere, cu consecința respingerii acțiunii față de aceștia.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției a fost respinsă, având în vedere că acesta are calitatea de ordonator principal de credite.
Drepturile de pensie ale reclamantei au fost stabilite la data de (...).
Ulterior, a avut calitatea de judecător și a cumulat pensia cu salariul până la data de (...) când și-a încetat activitatea.
În perioada februarie 2008 - noiembrie 2009 nu au existat prevederi legale care să permită eliberarea unor adeverințe tip pentru actualizarea pensiei reclamantei cu includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, precum și de confidențialitate.
La data de (...) a intrat în vigoare L. nr. 3., privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care prevede la art.4 alin.1 din anexa VI că judecătorii de la curțile de apel beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 25% și de sporul de confidențialitate 5% din indemnizația de încadrare brută lunară. De la data de (...) personalul prevăzut la alin.1 beneficiază pentru sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și pentru păstrarea confidențialității de un adaos de 25% pentru primul, respectiv 10% pentru al doilea.
Având în vedere că în perioada februarie 2008 până la intrarea în vigoare a
L. nr.3. nu au existat prevederi legale în ce privește acordarea celor două sporuri iar dup intrarea în vigoare a L. nr.3. aceste sporuri sunt reglementate în procentele arătate anterior și că reclamanta nu a beneficiat de o hotărâre judecătorească prin care să i se stabilească dreptul la cele două sporuri, aceasta pensionându-se la data de (...), cererea sa privind obligarea pârâtelor de rd.1 și 2 să emită adeverința, respectiv decizia privind pensia de serviciu și plata retroactivă a acesteia majorate, a fost respinsă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta R. ANA solicitândmodificarea sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost aceasta formulată și precizată, precum și obligarea pârâților intimați la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că în mod nelegal, prin sentința atacată, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul intimat M. M., F. și P. S. și excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul intimat Ministerul Finanțelor Publice.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către pârâtul intimat M. M., F., P. S. arată faptul că în mod nelegal instanța de fond a nesocotit dispozițiile art. 8 din Hotărârea nr. 1.275 din 18 octombrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor L. nr.
303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicata, și ale L. nr.
47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicata, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârsta de până la 2 ani.
Potrivit art. 8 din Hotărârea nr. 1.275 din 18 octombrie 2005 "Diferența dintre cuantumul pensiei de serviciu și cuantumul pensiei din sistemul public, precum și pensia prevăzută la art. 82 alin. 2 din lege se suportă de la bugetul de stat. prin bugetul M. M., S. S. și F.".
Art. 82 din L. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor: prevede „(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridica asimilat judecătorilor șiprocurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicționala care au exercitat aceste funcții la C. de C., cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat- asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicționala a Curții de C. se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizația de încadrare bruta lunara sau de salariul de baza brut lunar, după caz. și sporurile avute în ultima luna de activitate înainte de data pensionarii.
(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de
Casație și Justiție, personalul de specialitate juridica asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicționala care au exercitat aceste funcții la C. de C. se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzuta la alin. (1), daca au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicționala a Curții de C. ... ".
Deși reclamanta a invocat aceste dispozițiile legale prin răspunsul la întâmpinarea formulată de pârâtul M. M., S. S. și F., în mod nelegal, prima instanță de judecată a ignorat dispozițiile art. 8 din HG nr. 1275/2005 și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a M. M., F., P. S.
Precizează de asemenea că admiterea excepției lipsei calității procesule pasive a pârâtului intimat Ministerul Finanțelor Publice nu poate fi justificată pe considerentul că recurenta nu a avut raporturi de serviciu cu Ministerul
Finanțelor Publice.
Calitatea procesuală pasivă a M. F. P. se explică prin calitatea acestuia de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea finanțelor publice în temeiul căreia exercită funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare, cum ar fi Întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar.
Recurenta a justificat calitatea procesuală pasivă a pârâtului Ministerul
Finanțelor Publice chiar prin cererea introductivă, sens în care a arătat faptul că pârâtul intimat este obligat a asigura plata drepturilor salariale prin atribuțiile pe care pârâtul le are în activitatea privind finanțele publice.
Pe fondul cauzei, se arată că soluția primei instanțe contravine dispozițiilor art. 47 din L. nr. 50/1996, Deciziei nr. XXI/(...) pronunțată de Î. Curte de C. în soluționarea recursului în interesul legii și nu în ultimul rând Deciziei nr. 4. pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție care consfințesc dreptul magistraților la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, respectiv dreptul de a beneficia de sporul de confidențialitate.
Așa cum a arătat și prin acțiunea introductivă de instanță, dintr-o eroare s- a considerat că dispozițiile art. 47 din L. nr. 50/1996 care reglementau drepturile magistraților la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică au fost abrogate de dispozițiile OG nr. 8., aprobată prin L. nr. 3. deoarece abrogarea parțială a acestui act normativ nu se poate realiza printr-un alt act normativ de nivel inferior legii.
Potrivit Deciziei nr. XXI/(...) pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din L. nr.
50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul laun spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 8., aprobată prin L. nr. 3..
În considerentele deciziei s-a reținut că „ ...au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte"; „... Dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea";.
Menționează totodată faptul că prin D. nr. 4. pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin.
1 lit. d din L. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportat la art. 16 alin. 1 și 2 din Codul deontologie al magistraților și art. 78 alin. 1 din L. nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și în considerarea principiului nediscriminării care impune ca sporul de confidențialitate să fie acordat tuturor celor care gestionează secrete de stat și secrete de serviciu, indiferent că lucrează în administrația publică, centrală sau locală, în justiție sau în aparatul Parlamentului.
În consecință, instanța de fond în mod nelegal a ignorat aceste dispoziții legale și aceste decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție și obligatorii pentru instanțele de judecată potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
Instanța de fond a nesocotit dispozițiile art. 12 din HG nr. 290/7 aprilie
2005 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din L. nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea potrivit cărora "stabilirea actualizarea recalcularea și plata pensiilor se efectuează de către casele teritoriale de pensii", precum și dispozițiile art. 11 din HG nr. 290/2005 care prevăd că la stabilirea pensiei de serviciu stă o adeverință întocmită de ultima unitate angajatoare care cuprinde vechimea în funcție și venitul brut realizat în ultima lună de activitate anterioară datei pensionării.
Totodată, art. 82 din O.U.G. nr. 100/2007 pentru modificarea și completarea L. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede că judecătorii și procurorii cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură se pot pensiona și pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Art. 85 alin. 2 din L. nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede "P.le de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate. În condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent. a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. D. în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată".
Raportat la cele mai sus arătate, apreciază faptul că în mod nelegal instanța de fond a reținut faptul că înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor L. nr. 3. privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice nu au existat prevederi legale pentru acordarea celor două sporuri, cu atât mai mult cucât din dosarul de pensionare rezultă faptul că pensia recurentei nu a fost actualizată în temeiul dispozițiilor art. 85 alin. 2 mai sus amintite, raportat și la dispozițiile L. nr. 3..
În ceea ce privește dispozițiile L. nr. 3., arată faptul că deși instanța de fond a respins în totalitate cererea formulată de recurentă, aceeași instanță a reținut faptul că sporurile de risc și suprasolicitare neuropsihică și confidențialitate sunt reglementate și recunoscute chiar și prin L. nr. 3..
În mod nelegal prima instanță de judecată a reținut faptul că reclamanta "
... nu a beneficiat de o hotărâre judecătorească prin care să i se stabilească dreptul la cele două sporuri ...", raportat la faptul că prin cererea care formează obiectul prezentului dosar recurenta a solicitat tocmai recunoașterea îndreptățirii acesteia de a beneficia de cele două sporuri și implicit obținerea unei hotărâri judecătorești în acest sens.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 11 ianuarie 2012 (f.10-12) pârâtul Ministerul Justiției B. a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă, ca fiind neîntemeiat și în consecință menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 13 ianuarie 2012 (f.16) pârâtul M.
M., F. și P. S. B. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea înîntregime a sentinței atacate.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinare (f.22) a solicitatrespingerea recursului.
La data de 20 ianuarie 2012 pârâta C. de A. C. prin întâmpinareaînregistrată a solicitat respingerea recursului formulat de reclamantă și pe cale consecință menținerea ca temeinică și legală a soluției în sensul respingerii acțiunii acesteia.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente, C. reține că recursul este nefondat, având în vedere considerentelece vor fi expuse în continuare:
Prin prezentul demers judiciar, recurenta reclamantă urmărește modificarea bazei de calcul a pensiei de serviciu în sensul de fi incluse sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și a celui de confidențialitate de 15%.
C. constată că reclamanta recurentă este beneficiara unei pensii de serviciu potrivit prevederilor art. 103 din L. nr. 92/1992, decizia de pensionare fiind valorificată efectiv, după încetarea calității de judecător a reclamantei la data de (...), astfel că baza de calcul în ceea ce privește stabilirea modului de calcul al pensiei de serviciu se raportează la actul normativ în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie.
La momentul eliberării din funcție prin pensionare a recurentei, pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor se stabileau potrivit prevederilor art. 103 alin. 1 din L. nr. 92/1992, privind organizarea judecătorească, care statuau că magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă și sporul de stabilitate în magistratură, avute la data pensionării.
Așadar, algoritmul de calcul al pensiei, respectiv baza de calul a acesteia este în mod expres individualizată de către legiuitor, fiind determinată prin raportare la venitul net realizat din salariul de bază și la cele două sporuri, fără a fi incluse și sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% și, respectiv, cel de confidențialitate de 15%, ce formează obiectului prezentului dosar.
În acest context, nu prezintă relevanță dacă dispozițiile art. 47 din L. nr.
50/1996, care reglementau sporul de solicitare neuropsihică și-au încetat sau nu aplicabilitatea și nici dezlegările date prin D. nr. 2. martie 2008 pronunțată de
Înalta Curte de Casație și Justiție - S. U. în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 8., atât timp cât acest spor sau cel de confidențialitate nu au fost avute în vedere de către legiuitor la stabilirea pensiei de serviciu în perioada de referință și nu intra în baza de calcul a acesteia.
Întrucât C. constată că pretențiile reclamantei recurente sunt neîntemeiate, raportat la prevederile exprese conținute de art. 103 din L. nr. 92/1992, apreciază că nu se mai impune a fi analizate celelalte critici aduse de recurentă hotărârii atacate.
Așa fiind, având în vedere considerentele expuse, nefiind incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 c.pr.civ., în temeiul art. 312 alin.1 c.pr.civ., C. va respinge ca nefondat recursul declarat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta R. ANA împotriva
Sentinței civile nr. 4858 din 7 noiembrie 2011 a T.ui C. pronunțată în dosarul
(...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.
GREFIER
G. C.
Red.I.R.M/Dact.S.M
2 ex./(...)
Jud. fond:P. U.
| ← Decizia civilă nr. 1331/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2870/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
