Decizia civilă nr. 3234/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
Dosar nr. (...)
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr.3234/R/2012
Ședința publică din data de 26 iunie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta S. T. S. împotriva sentinței civile nr. 3559 din 29 martie 2012 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe pârâta intimată C. DE A. DE S. A J. C., având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta intimatei - consilier juridic C. A., lipsind reprezentantul recurentei.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că pârâta intimată a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 25 iunie 2012, întâmpinare pe care reprezentanta acesteia arată că înțelege să o susțină.
Nefiind formulate cereri în probațiune, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Reprezentanta pârâtei intimate susține întâmpinarea formulată în scris solicitând respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțate de prima instanță, aceasta fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată .
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la instanță în data de (...), reclamanta S. T. S. a chemat în judecată pe pârâta C. DE A. DE S. A J. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să o oblige pe aceasta din urmă să îi restituie suma de 10.044 lei, cu dobânda legală, reprezentând diferența dintre indemnizațiile sociale de sănătate plătite salariaților săi, care se suportă din F. Unic de A. S. de S. si contribuția angajatorului pentru concedii si indemnizații la acest fond, aferentă perioadei noiembrie 2009-mai
2010, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii reclamanta a arătat că prin cererea înregistrată sub nr. 7466/(...) la pârâtă, a solicitat restituirea sumei menționat, însă prin adresa nr. 7466/(...) pârâta i-a dat un răspuns negativ, motivând că aceastăsolicitare trebuia să fie făcută în termen de 90 de zile, conform art. 82 din
Ordinul Ministrului Sănătății nr. 60/(...), actualizat.
Reclamanta consideră răspunsul pârâtei ca nelegal, având în vedere prevederile art. 9 alin.2, prevederile art. 10 alin.6, art. 76 și art. 84 alin.2 din O. nr. 6.. Astfel, textul de lege invocat de pârâtă în opinia sa nu este aplicabil în cauză deoarece se referă la indemnizații pe care le solicită angajații plătitori ai contribuțiilor la fondul de sănătate si pe care aceștia le pot solicita într-un termen de 90 de zile de la data la care erau în drept să le solicite, raportat la mențiunile din certificatul medical.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțianecompetentei materiale a instanței, arătând că potrivit art. 52 din OUG nr.159/2005 litigiul se soluționează potrivit jurisdicției asigurărilor sociale.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii, arătând că la data de
(...), a fost publicată OUG nr. 3. pentru modificarea, completarea OUG nr. 1. care a modificat art. 40 alin.1 în sensul că „indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite";. In concluzie, certificatele de concediu medical eliberate până la data de (...) si implicit cererile de restituire a indemnizațiilor plătite de angajator asiguraților mai puteau fi depuse de către aceștia în 90 de zile, respectiv până la data de (...).
Prin sentința civila nr. 3359/(...), pronunțata de Tribunalul Cluj în dosarnr. (...), s-a respins acțiunea formulată de reclamanta S. T. S. C.-N., împotriva pârâtei C. DE A. DE S. A J. C., având ca obiect restituireindemnizații sociale de sănătate.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.7466/(...), reclamanta i-a solicitat pârâtei în temeiul art. 38 alin.2 din OUG nr. 1. să îi restituie suma de
10.044 lei reprezentând indemnizații plătite de angajator asiguraților, sumă care a depășit totalul contribuțiilor datorate lunar pe parcursul perioadei noiembrie-decembrie 2009, ianuarie-decembrie 2010.
Pârâta, prin răspunsul la cererea reclamantei, i-a arătat acesteia că nu i s-a aprobat restituirea sumei iar sumele aferente perioadei iunie- decembrie 2010 în cuantum de 1616 lei, au fost compensate (f.6).
Persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajator, precum și plătitorii de venituri de natură salarială sau asimilate salariilor au obligația de a calcula, de a reține și de a vira lunar contribuțiile de asigurări sociale obligatorii.
Angajatorul are obligația, conform prev.art.40 al.2 lit.f din Codul muncii se a plăti toate contribuțiile și impozitele aflate in sarcina sa, precum
și să rețină și să vireze contribuțiile și impozitele datorate de salariat, în condițiile legii.
Cotele de contribuții sociale privesc: contribuțiile la sistemul public de pensii, contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj, contribuția la F. de garantare pentru plata creanțelor salariale și contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.
Calculul contribuțiilor individuale se realizează prin aplicarea cotelor stabilite de către lege asupra bazei lunare de calcul, corectată cu veniturile specifice fiecărei contribuții in parte. Cotele de contribuții de asigurări sociale, respectiv cota contribuției individuale de asigurări sociale și cota contribuției de asigurări sociale datorată de angajator, sunt prevăzute în Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completărileulterioare. Contribuțiile sociale individuale se rețin și se virează la bugetele și la fondurile cărora le aparțin până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează, împreună cu contribuția angajatorului sau a persoanelor asimilate angajatorului.
Potrivit dispozițiilor art. 38 alin.2 și art. 40 alin.1 din OUG nr. 1. privind concediile si indemnizațiilor de asigurări de sănătate, sumele plătite de către angajator cu acest titlu, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează în termen de 3 ani, din contribuțiile datorate pentru lunile următoare sau din bugetul F. Național Unic de A. S. de S. din creditele bugetare prevăzute cu această destinație.
Ulterior, prin OUG nr. 3. s-a modificat termenul în care indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, acesta fiind de 90 de zile. A., prin art. II din OUG nr. 3. a fost acordat un termen tranzitoriu de 90 de zile, termen în care se mai puteau depune la C. de A. de S. cereri de restituire a sumelor plătite de angajator.
Este de remarcat că reclamanta nu a depus cererea de restituire până la data de (...), înăuntrul termenului de 90 de zile, situație în care cererea sa de restituire a sumei de 10.044 lei, pe bună dreptate, a fost respinsă de către pârâtă.
De altfel, trebuie arătat că singura apărare pe care o face reclamanta este cea referitoare la sintagma „. si care a condus-o la concluzia că în cauză nu sunt aplicabile prevederile 82 din O. 6., ci acestea se referă la sumele cuvenite cu titlu de indemnizații de sănătate angajaților iar nu angajatorilor.
Raportat la considerentele mai sus expuse, instanța a constatat că pârâta, în mod corect, a aplicat dispozițiile legale în materie, astfel că, în temeiul art. 253 lit.f si g coroborat cu art. 256 din Legea nr. 263/2010, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S. T. S.,solicitând modificarea în tot a sentinței și admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului recurenta critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că instanța de fond a luat în considerare doar trunchiat apărările sale din cuprinsul acțiunii.
Arată recurenta că modalitatea de aplicare și interpretare din partea pârâtei a prevederilor art. 82 din O. nr. 6., modificat prin O. nr. 4. este una nelegală întrucât adaugă la lege o sancțiune pe care textul legii nu o prevede: DECĂDEREA din dreptul de a recupera sumele achitate F. și pe care acest fond trebuie să le asume cu titlu de indemnizații de sănătate, pentru nerespectarea presupusului termen de 90 zile în care aceste sume trebuiau solicitate a fi restituite. Ori, nerespectarea acestui termen nu este prevăzută de către legiuitor sub nici o sancțiune și deci, decăderea din dreptul de a mai pretinde și a obține restituirea acestor sume nu se poate invoca, așa cum încearcă să justifice pârâta. În același mod nefondat legal și incorect de adăugare la lege și de interpretate a acesteia, a făcut și instanța aplicarea prevederilor legale citate.
Mai mult, instanța, deși reține apărările reclamantei cu privire la faptul că textul pe care pârâta și-a întemeiat refuzul de restituire al sumelor suportate de două ori de reclamantă, nu îi sunt aplicabile, omite a arăta de ce aceste texte sunt aplicabile, raportat la diferențierea pe care reclamanta am făcut-o pentru textele legale incidente.
Astfel, au fost citate următoarele prevederi legale: art. 9, alin. 2, art. 10, alin. 6, art. 76, art. 84 alin. 3 din Ordinul M.S. nr. 6..
Potrivit art. 82, indemnizațiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termen de 90 zile de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite. Cuantumul indemnizațiilor astfel solicitate se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medica1.
Consideră recurenta că textul de lege invocat de pârâtă, respectiv art. 82 din O. nr. 6. actualizat, nu îi este aplicabil raportat la cererea sa de a i se restitui sumele plătite cu titlu de contribuții pentru indemnizații de sănătate, plătite de angajatori asiguraților, pentru următoarele considerente:
1.Art. 82 se referă la indemnizația pe care le solicită angajații plătitori ai contribuțiilor la fondul de sănătate și pe care aceștia le pot solicita într-un termen de 90 zile de la data la care erau în drept să le solicite și raportat la mențiunile din certificatul medical;
2.Interpretarea că acest text de lege s-ar aplica angajatorilor (care achită sume cu titlu de contribuție pentru concedii și indemnizații) este incorectă și nelegală, deoarece datele de la care se calculează termenul de 90 de zile nu sunt valabile și nici opozabile angajatorilor.
Angajatorii achită la F., pentru concedii si indemnizatii de sănătate ale angajaților acestora și angajatii beneficiază de concedii si indemnizații medicale, pe care au obligația a le solicita în termen de 90 zile de la data la care "beneficiarul era îndreptățit să le solicite"; ori, beneficiar al acestor sume cu titlu de concedii medicale și indemnizații medicale este doar angajatul, nicidecum angajatorul.
3. Sumele cuvenite cu titlu de indemnizații de sănătate, angajaților, se cuvin ca urmare a cotizării acestora (de către angajat și angajator) la F. unic de sănătate, iar angajatorul avansează doar contravaloarea indemnizațiilor, urmând a le recupera de la F. prin procedura prevăzută de OUG 1., OMS 6., modificat prin OMS nr. 430/(...);
4. O interpretare conform căreia angajatorul nu ar mai avea drept de a recupera aceste sume, dacă nu le solicită în termen de 90 zile de la data la care "era în drept să le solicite", ar constitui o nelegalitate dublă din partea C.A.S. și respectiv a S. Român pentru că: ar presupune o încasare a contribuției la fond, pentru care C.A.S. nu își mai asumă nici o obligație de plată a indemnizatiei și ar constitui o îmbogățire fără just temei a S. Român, prin bugetul C.
Instanța nu a argumentat în nici un mod nici diferențierea dintrecontribuții pentru concedii medicale și indemnizații și indemnizațiile șiconcediile medicale propriu-zise. Aceasta, cu atât mai mult cu cât în acțiune a subliniat că C.A.S. în adresa prin care a comunicat refuzul de restituire a sumei solicitate, nu indică data de la care trebuia calculat termenul de 90 zile.
Intimata pârâtă C. de A. de S. C. a depus la dosar întâmpinare prin carea solicitat respingerea recursului, arătând că recurenta ignoră dispozițiile art.
36 din OUG nr. 1., conform cărora certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul, iar plata indemnizațiilor se face lunar de către angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă.
Rezultă în mod evident faptul că termenul de 90 de zile reprezintă termenul de prescripție în care angajatorii pot solicita sume reprezentând indemnizații plătite de aceștia asiguraților, deci susținerea recurentei în sensul că art. 82 al Ordinului nr. 6. nu îi sunt aplicabile nu este justificată.
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate și a apărărilor formulate Curtea constată că recursul este fondat, având în vedere următoarele considerente:
Astfel cum a reținut și instanța de fond, prin cererea înregistrată sub nr.7466/(...) la C. de asigurări de sănătate C., reclamanta a solicitat recuperarea sumei de 10.044 lei, reprezentând indemnizații plătite de angajator asiguraților, sumă care a depășit totalul contribuțiilor datorate lunar pe parcursul perioadei noiembrie-decembrie 2009, ianuarie-decembrie
2010.
Prin adresa nr. 7466/(...) pârâta a comunicat reclamantei că nu i s-a aprobat restituirea sumei de 10.044 lei, reprezentând diferența dintre indemnizațiile sociale de sănătate plătite salariaților proprii care se suportă din bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate și contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații la bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate aferentă perioadei noiembrie 2009 - mai 2010, cu motivarea că restituirea nu a fost solicitată în termenul legal de 90 de zile conform art. 82 din Ordinul nr. 6. actualizat.
Se constată următorul cuprins al dispozițiilor legale invocate de intimată:
Art. 82 din Ordinul nr. 60/(...) actualizat: „Indemnizațiile pot fi solicitate, pe baza actelor justificative, în termen de 90 zile de la data la care beneficiarul era în drept să le solicite. Cuantumul indemnizațiilor astfel solicitate se achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical";.
Art. 40 din O. nr. 1., astfel cum a fost modificat prin O. nr. 3. „(1) Indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, în termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era în drept să le solicite";.
Din lectura acestor texte de lege se constată că acestea nu fac referiri la operația de recuperare a sumelor reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă.
Textele avute în vedere de pârâta intimată se referă la solicitarea indemnizațiilor de către beneficiari, sens în care relevante sunt dispozițiile art. 31, respectiv ale art. 1 din O. nr. 1., unde se arată:
„Pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de
sănătate, persoanele prevăzute la art. 1 trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: (…)";
„Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări
sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în
continuare asigurați, au dreptul , în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul R., la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate , dacă: (…)";.
Apare cu evidență, raportat la aceste texte de lege relevante sub aspect terminologic, faptul că termenul de 90 de zile se aplică beneficiarilor indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, care sunt persoanele asigurate, nicidecum angajatorii acestora.
Extinderea acestui termen la raporturile dintre angajatori și autoritatea publică cu competențe în materia asigurărilor sociale de sănătate nu are un suport legal.
Dimpotrivă, Curtea reține că textele legale care reglementează raportul juridic dintre părțile în litigiu sunt:
- art.38 alin.2 din O. nr.1.
„(2) Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație, în condițiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate";;
- art.77 alin.1 din Ordinul nr.6.:
„(1) Sumele reprezentând indemnizații plătite de către angajatori asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate de aceștia în luna respectivă, se recuperează din bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație";.
Or, se constată că aceste dispoziții nu cuprind referiri la vreun termen special în cadrul căruia angajatorul beneficiarilor de indemnizații de asigurări sociale de sănătate ar trebui să solicite recuperarea diferenței dintre indemnizațiile sociale de sănătate plătite salariaților proprii ce se suportă din bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate și contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații la bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate.
Ca urmare, se reține că în privința acestor cereri este aplicabil termenul general de prescripție de 3 ani reglementat de art. 3 din Decretul nr.167/1958 (în vigoare în perioada de referință).
În consecință, Curtea apreciază că refuzul pârâtei de restituire către reclamantă a diferențelor aferente perioadei noiembrie 2009 - mai 2010 este nejustificat, astfel că acțiunea acesteia din urmă apare ca fiind întemeiată.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 cod procedură civilă, Curtea va admite recursul reclamantei și va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va fi admisă în parte acțiunea formulată, pârâta urmând a fi obligată la restituirea în favoarea reclamantei a sumei de 10.044 lei, reprezentând diferență dintre indemnizațiile sociale de sănătate plătite salariaților proprii care se suportă din bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate și contribuția angajatorului pentru concedii și indemnizații la bugetul F. național unic de asigurări sociale de sănătate aferentă perioadei noiembrie 2009 - mai 2010.
Totodată, în baza prevederilor art. 1088 cod civil anterior, pârâta va fi obligată la plata dobânzii legale aferente acestei sume, începând cu data înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv (...) și până la restituirea efectivă, urmând a fi respinse pretențiile recurentei privind acordarea dobânzii legale începând cu data înregistrării cererii de restituire la pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de S. T. S. împotriva sentinței civile nr. 3559 din (...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...) pe care o modifică în parte în sensul că admite în parte acțiunea formulată de S. T. S. în contradictoriu cu pârâta C. de A. de S. C. și în consecință obligă pârâta la restituirea în favoarea reclamantei a sumei de 10.044 lei reprezentând diferențăîndemnizații sociale de sănătate aferente perioadei noiembrie 2009 - mai
2010.
Obligă pârâta la plata dobânzii legale aferente sumei începând cu data de (...) și până la restituirea efectivă.
Respinge restul pretențiilor.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 iunie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I. T. D. C. G. G.-L. T.
N. N.
GREFIERred.GLT/dact.MS
2 ex./(...) J.fond: E.B.
| ← Decizia civilă nr. 585/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 1012/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
