Decizia civilă nr. 3376/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3376/R/2012
Ședința publică din data de 3 iulie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul G. P. împotriva sentinței civile nr. 2138 din 1 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...) privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților s-au consemnat în încheierea
ședinței publice din data de 26 iunie 2012, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U R T E A asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea formulată înregistrată la instanță la data de (...), reclamantul
Guș P. a chemat în judecată pe pârâta C. J. de P. C., solicitând anularea deciziei de pensie nr. 2./(...) și obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul a adeverințelor depuse.
În motivarea acțiunii, se arată în perioada (...)-(...) era profesor universitar la U. C.-N. și angajat la O. pentru Studii Pedologice și Agrochimice C. în temeiul Legii nr. 2/1990 privind cumulul de funcții.
Prin dispoziția nr. 71/(...) i se suspendă contractul de muncă pe perioada cât este numit subprefect, iar prin dispoziția nr. 85/(...) este reîncadrat în funcția deținută anterior.
Prin adeverința nr. 111/2011 se atestă că a fost achitată contribuția la pensia suplimentară.
Adeverința nr. 209/2011 trebuia luată în calul de pârâtă.
Pârâta, legal citată, nu și-a formulat poziția procesuală.
Prin sentința civilă nr. 2138 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), afost respinsă acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantului i s-a emis decizia de pensionare pentru limită de vârstă nr.
2./(...) cu acordarea drepturilor din (...).
Reclamantul solicită anularea deciziei întrucât nu i s-au luat în calcul adeverințele nr. 209/(...) emisă de O. pentru Studii Pedologice și Agrochimice C.,nr. 1939/VI/(...) emisă de I. P. J. C. și nr. 111/(...) emisă de O. pentru Studii
Pedologice și Agrochimice C..
Reclamantul a arătat că nu a contestat decizia la comisia centrală de contestații.
Potrivit art. 149 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, decizia de pensie poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare la comisia centrală de contestații.
Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
Potrivit art. 149 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 : Deciziile de pensienecontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Întrucât reclamantul nu a făcut dovada contestării deciziei emise, ca urmare a depunerii adeverințelor, la comisia centrală de contestații această decizie a rămas definitivă potrivit legii.
Pe perioada cât a îndeplinit funcția de subprefect, potrivit datelor privitoare la activitatea în muncă, s-a luat în calcul o sumă care este mai mare decât cea din adeverință. Adeverința nr. 1939/VI/2011 nu este întocmită conform prevederilor legale în vigoare.
Adeverința nr. 111/2011 emisă de O. pentru Studii Pedologice și Agrochimice C. nu este întocmită conform prevederilor legale în vigoare, respectiv nu este trecut temeiul legal de acordare a sporurilor și nici faptul că s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale. Se face mențiune că s-a achitat doar contribuția pentru pensie suplimentară.
În ceea ce privește adeverința nr. 209/2011 emisă de O. pentru Studii
Pedologice și Agrochimice C. se poate vedea că a fost luat în calcul salariul tarifar de încadrare și sporul de șantier.
În ceea ce privește sporul de vechime acesta se acordă conform prevederilor art. 165 din Legea nr. 263/2010.
Anexa 15 pct.VI din normele de aplicare a legii, prevede că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite, alte sporuri care nu au avut caracter permanent etc., astfel că acestea nu pot fi luate în calcul de către pârâtă.
Raportat la considerentele arătate mai sus, în temeiul art.153 din Legea nr.263/2010 instanța a respins acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, solicitândmodificarea sentinței, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
În motivare reclamantul critică reținerea neatacării deciziei de pensionare nr. 2./(...) la C. centrală de contestații, arătând că aceasta nu este o procedură obligatorie, persoana care justifică o vătămare și un interes putând ataca actul direct în fața instanței de judecată.
Pe de altă parte, se poate susține, în aceeași măsură, că fiind în prezența unei cereri greșit îndreptate, aceasta, în conformitate cu principiile dreptului urmează a fi trimisă organului competent spre soluționare.
În ce privește întocmirea necorespunzătoare, conform prevederilor legale a adeverinței nr. 1939/VI/2001 și a adeverinței nr. 111/2011 (care nu are indicat temeiul de drept pentru acordarea sporurilor și nu precizează expres că s-au achitat contribuțiile la CAS pentru pensie), apreciază că din punct de vedere juridic, nu poate produce consecințe în privința drepturilor solicitate de către recurent ca urmare a faptului că a prestat muncă și s-au achitat contribuțiile aferente la fondul de pensii.
Aceasta întrucât, recurentul nu avea nici posibilitate și nici obligația sau competența legală de a verifica întocmirea acestor adeverințe în conformitate cuprevederile legii. Cu atât mai mult cu cât una dintre aceste adeverințe, respectiv adeverința nr. 1939/VI/2011 a fost emisă tocmai de I. P.
Indicarea mențiunii că s-au achitat contribuțiile pentru pensia suplimentară este de natură să determine o creștere a punctajului luat în calcul pentru stabilirea pensiei, conform prevederilor art. 165 din Legea nr. 19/2000.
Adeverința nr. 209/(...) trebuie luată în considerare integral.
Mai precizează că pârâta nu a exprimat nici o poziție procesuală în cauză.
Jurisprudența CEDO apreciază ca fiind drepturi patrimoniale garantate și protejate de lege, asimilate dreptului de proprietate, drepturile bănești cuvenite cu titlu de pensie. În acest context, apreciază că ar suferi un grav prejudiciu prin neluarea în considerare a unor drepturi salariale aferente unei vechimi în muncă de peste 10 ani la calcularea pensiei.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 20 iunie 2012, pârâta a solicitatrespingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca legală și temeinică.
În motivare se arată că adeverința nr. 111/(...) cuprinde și sume după (...), dată de la care se iau în considerare ca dovadă la pensie (art.8 din Legea nr.
19/2000) sumele care au reprezentat baza contribuției de asigurări sociale. Potrivit art.23 al Legii nr.19/2000 (1) baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie a) salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile.
Sumea contributivă este globală (înglobând salariul, inclusiv sporurile), și la această sumă indicată de angajator se virează CAS lunar.
Declarația nominală informatică reflectă contribuția conform noilor reglementări ale Legii nr.19/2000. Așa cum se vede în capitolul III din Legea nr.19/2000 începând cu (...) există CAS diferențiat după condiții normale de muncă, deosebite și speciale. În speță, CAS a fost achitat de unitate în procent de condiții deosebite.
Art.8 - În anul 2001, de la data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în condițiile prevederilor art.196, cotele de contribuție de asigurări sociale se stabilesc în baza prevederilor art.18 alin.2 și 3 din legea menționată, după cum urmează:
- 35% pentru condiții normale de muncă;
- 40% pentru condiții deosebite de muncă;
- 45% pentru condiții speciale de muncă";, procente modificate ulterior.
Astfel, dovada luată în calcul este adeverința privind datele necesare determinării stagiului de cotizare și a punctajului mediu anual în vederea stabilirii pensiei.
Dincolo de scăpările observate de instanța de fond: lipsa temeiului legal și a contributivității, dacă reclamantul consideră că angajatorul poate nu a cuprins în baza contributivă toate sumele lunare primite din 04.2001 până la încetarea activității, trebuia să defalce suma din declarație și să arate că aceste sporuri nu au intrat, iar angajatorul să fi întocmit o declarație rectificativă. În cazul de față însă nu are nici o obligație în acest sens și nici nu poate verifica statele de plată.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și aapărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Se reține, în acest sens, faptul că deși tribunalul a motivare respingerea acțiunii și prin raportare la neurmarea procedurii prealabile obligatorii prevăzute de art. 149 din Legea nr. 263/2010, cu consecința rămânerii definitive a deciziei de pensie necontestate în termen, analiza a vizat și fondul cauzei, astfel încât reclamantul recurent nu a fost lipsit de o judecată în fond, și ca atare lipsește interesul pentru susținerea primului motiv de recurs invocat.
Referitor la motivele de recurs vizând fondul cauzei, Curtea constată în primul rând că rațiunea pentru care a fost respinsă cererea acestuia de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă cu luarea în considerare a adeverințelor nr.
209/(...) emisă de O. pentru Studii Pedologice și Agrochimice C., nr. 1939/VI/(...) emisă de I. P. J. C. și nr. 111/(...) emisă de O. pentru Studii Pedologice și Agrochimice C., rezultă din anexa la decizia nr. 2. (fila 8 dosar fond), în care se precizează că „sumele reprezentând premii din adeverințele nr. 209/(...) și
238/(...) nu s-au luat în calcul deoarece nu sunt sporuri cu caracter permanent; conform legislației în vigoare, la stabilirea punctajelor anuale se au în vedere veniturile obținute la unitatea de bază, în situația dvs. U. C.-N.. Adeverințele nr.
1939/VI/(...) și nr. 111/(...) nu pot fi valorificate, întrucât nu există în carnetul de muncă precizări referitoare la eventuala suspendare, respectiv reluare a raportului de muncă conform adeverințelor menționate";.
Cu privire la adeverința nr. 1939/VI/(...) emisă de I. P. J. C. (fila 10 dosar fond), se constată că prima instanță corect a reținut că sumele avute în vedere la calcularea pensiei reclamantului pentru perioada evidențiată în adeverință (29 iulie - 2 septembrie 1996), când reclamantul a îndeplinit funcția de subprefect, având contractul de muncă suspendat (filele 14-15 dosar fond), sunt mai mari decât cele menționate în adeverință, astfel încât sub acest aspect, reclamantul recurent nu justifică un interes pentru a solicita modificarea sentinței și implicit a deciziei de pensionare.
Î n ce privește adeverinț a nr. 111/(...) emisă de O. pentru Studii Pedologice și Agrochimice C. (filele 11 și 12 dosar fond), se constată că aceasta cuprinde elementele de salarizare a reclamantului recurent pentru perioada în care, prin cumul de funcții, acesta a fost și angajatul O.S.P.A. C. în calitate de șef oficiu și director, respectiv (...)-(...), anume, salariul tarifar de încadrare, sporuri,indemnizație de conducere, salariu merit, premii.
Or, așa cum corect a arătat pârâta intimată în motivarea respingerii acestor adeverințe, la stabilirea pensiei se au în vedere veniturile obținute la unitatea de bază, care în cazul reclamantului, conform mențiunilor din carnetul de muncă, a fost U. C.-N. (fostul Institut Agronomic „Dr. P. Groza"; C.-N., respectiv fosta Universitatea de Ș. A. C.-N.) (filele 115-125 dosar fond).
În acest sens stipulează art. 128 alin. 2 din H.G. nr. 157/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:
"Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 în care o persoană a cumulat două funcții, la stabilirea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete, după caz, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare funcției de bază";.
Acest text explicitează aplicarea prevederilor art. 165 din Legea nr.
263/2010, ce statuează: „(1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete,
după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991";.
Or, în mod evident, în carnetul de muncă nu erau trecute decât salariile aferente funcției de bază, cum se poate observa și în carnetul de muncă al reclamantului.
Î n ce privește adeverinț a nr. 209/(...) emisă de O. pentru Studii Pedologice
și Agrochimice C. (fila 9 dosar fond), se constată că aceasta cuprinde salariul tarifar de încadrare, sporul de șantier și sporul de vechime pentru perioada (...)-
(...), toate aceste elemente fiind luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului, așa cum reiese din documentul „date privitoare la activitatea în muncă"; anexă la decizia de pensie emisă în favoarea reclamantului (fila 76 dosar fond).
În plus, această adeverință mai cuprinde și premii achitate reclamantului în această perioadă, însă care potrivit normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.
263/2011 privind sistemul unitar de pensii publice, Anexa nr.15, sunt excluse expres din calculul pensiei (premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite).
Față de aceste considerente care întemeiază soluția primei instanțe, înlocuind considerentele avute în vedere de aceasta, se constată caracterul nerelevant în soluționarea cauzei al motivelor de recurs privitoare la imposibilitatea reclamantului recurent de a verifica modul de întocmire a adeverințelor, ca și la caracterul nerelevant (afirmat de recurent) al faptului achitării contribuțiilor de asigurări sociale în raport de veniturile evidențiate în aceste adeverințe.
Cât privește motivul prin care se invocă încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului, sub forma dreptului său la pensie inclusiv prin luarea în considerare a veniturilor din cele trei adeverințe, Curtea constată că legiuitorul este în măsură a fixa limitele în care să se raporteze la principiul contributivității, în reglementarea algoritmului de calcul a pensiilor, acest principiu nefiind desigur unul absolut. Cu alte cuvinte, legiuitorul este în măsură a stabili în funcție de care anume venituri contributive se vor calcula pensiile în sistemul public de asigurări sociale, limitându-le eventual (în ipoteza în care se dovedește că aceste venituri au avut caracter contributiv, deci că în raport de acestea s-a achitat contribuția de asigurări sociale de stat), cu singura condiție de a nu rupe echilibrul între interesul public și cel particular și de a nu așeza o sarcină excesivă pe umerii individului prin această limitare.
De altfel, în acest sens s-a pronunțat în mod expres CEDO (deși într-o cauză diferită, dar care a implicat discuții asupra acestor chestiuni de principiu) prin decizia de inadmisibilitate din 7 februarie 2012 în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețiu împotriva României, reținând că „deși articolul 1 din Protocolul nr. 1 adițional la C. garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat.
Statele părți la C. dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.";
Față de toate aceste considerente, văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul GUȘ P. împotriva sentinței civile nr. 2138 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 3 iulie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
I. T. D. C. G. G.-L. T.aflată în CO, semnează aflată în CO, semneazăvicepreședintele instanței vicepreședintele instanței
N. N.
GREFIER,aflată în CO, semneazăprim grefier
M.lena T.
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.fond.E. B.
| ← Decizia civilă nr. 2782/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4763/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
