Decizia civilă nr. 3393/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3393/R/2012
Ședința publică din data de 4 iulie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M. JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul T. P. împotriva sentinței civile nr. 659/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată CASA DE PENSII A M. A. ȘI I., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 2 iulie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantei recurente prin reprezentant, o cerere prin care se solicită judecarea cauzei și în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A,
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul T. M. sub dosarul nr.2340/100/(...), reclamantul T. P. a chemat-o în judecată pe pârâta CASA DE PENSII A M. A. ȘI I., solicitând instanței ca, pe calea ordonanței președințiale, să dispună suspendarea executării deciziei privind revizuirea pensiei nr.1. din 12 decembrie
2011, până la soluționarea definitivă a contestației formulate împotriva acesteia, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii formulate, reclamantul a arătat că prin decizia nr. 1. din 12 decembrie 2011 au fost revizuite drepturile sale de pensie, în temeiul art. 1 alin.1 din OUG nr. 1..
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație la C. de contestații din cadrul M. A. și I., care nu a fost încă soluționată.
Reclamantul a arătat că sunt întrunite în speță condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale.
Astfel, există urgență, întrucât, ca urmare a reducerii pensiei, reclamantul este pus în imposibilitatea de a trăi, iar prin neluarea măsurii de suspendare ar fi știrbit dreptul de proprietate al reclamantului asupra pensiei sale, care a fost în mod legal stabilită.
Potrivit art. 47 din Constituția României, statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, iar cetățenii au dreptul la pensie.
De asemenea, potrivit art. 22 alin.1 din L. fundamentală dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.
C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la R. la 4 noiembrie 1950 și ratificată de R. prin L. nr. 3., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 135 din 31 mai 1994, conține o serie de prevederi cu caracter imperativ referitoare la obligația statului de a asigura cetățenilor săi condiții de trai decente, de a-i feri de tratamente degradante și de a le garanta dreptul de proprietate. E. vorba despre prevederile conținute în art. 2.1., art.3 și art. 1 din Primul protocol adițional la această C.
S-a mai invocat faptul că, prin OUG nr. 1. s-a încălcat un drept dobândit de către reclamant, identic sau similar dreptului de proprietate, ca urmare a prestației pe care a exercitat-o reclamantul și a statutului special care i-a fost conferit de L. nr. 1. privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare. Fiind vorba, așadar, despre un adevărat drept de proprietate asupra pensiei, născut sub imperiul legii menționate, legiuitorul nu avea dreptul de a o modifica în cuantumul ei printr-o lege ulterioară, fiind încălcate prevederile art. 44 și art. 15 alin.1 din Constituție.
Pârâta C. de P. a M. A. și I., deși legal citată, nu a formulat întâmpinare în cauză.
În probațiune, au fost depuse la dosar înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 659/(...), pronunțată de Tribunalul Maramureș îndosar nr. (...) s-a respins cererea de ordonanță președințială formulată dereclamantul T. P. în contradictoriu cu pârâta C. de P. a M. A. și I.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin decizia nr. 1. din 12 decembrie 2011, emisă de pârâta C. de P. a M. A. și I., au fost revizuite drepturile de pensie cuvenite reclamantului, în temeiul OUG nr.1..
Împotriva aceste decizii reclamantul a formulat contestație la C. de contestații pensii din cadrul M. A. și I.
Reclamantul își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 581 Cod procedură civilă, în conformitate cu care instanța va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
T. a apreciat că nu sunt întrunite în cauză cerințele prevăzute de lege pentru admisibilitatea ordonanței președințiale.
Astfel, există urgență atunci când dreptul părții care reclamă ar fi amenințat a se pierde cu totul, dacă această parte ar recurge la procedura obișnuită de judecată sau cel puțin ar suferi un prejudiciu imediat, atât de grav încât să apară foarte greu de reparat în viitor.
În speță, reclamantul nu a dovedit caracterul urgent al măsurilor ce solicită a fi luate, respectiv prejudiciile ireparabile cauzate de revizuirea drepturilor de pensie, până la soluționarea irevocabilă a contestației îndreptate împotriva deciziei de revizuire.
Cu înscrisurile depuse la dosar tribunalul a apreciat că nu s-a probat imposibilitatea reclamantului de a efectua plata debitelor din pensia revizuită.
Eventualul prejudiciu produs reclamantului prin revizuirea drepturilor sale de pensie este unul patrimonial, cuantificabil și va putea fi reparat, în ipoteza soluționării favorabile a contestației împotriva deciziei de revizuire.
Legalitatea deciziei de revizuire urmează a fi verificată în cadrul contestației formulate, neputând face obiectul analizei în prezentul dosar.
Potrivit considerentelor mai sus-expuse, în baza art. 581 C.pr.civ., tribunalul a respins cererea de ordonanță președințială formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul T. P., solicitândadmiterea prezentului recurs și, pe cale de consecință, în temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și 3 raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ., modificarea în întregime a sentinței recurate in sensul admiterii cererii de ordonanță președințială formulate și al suspendării executării dispozițiilor deciziei privind revizuirea pensiei nr.1. din 12 decembrie 2011prin care i-a fost revizuită pensia în ceea ce privește cuantumul acesteia, până la soluționarea definitivă a dosarului nr.(...) al T. M., cu consecința menținerii in plată a deciziei de pensionare de la momentul pensionării.
Totodată solicită și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul arată că prin sentința recurată a fost respinsă cererea de ordonanță președințială formulată, prin care a solicitat luarea măsurii de suspendare a executării dispozițiilor deciziei privind revizuire a pensiei nr. 1. din 12 decembrie 2011.
Se invocă faptul că prima instanță a reținut în mod greșit că nu este îndeplinită condiția urgenței luării măsurii solicitate - adică aceea a păstrării unui drept care s-ar păgubi prin întârziere sau a prevenirii unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, întrucât „există urgență atunci când dreptul părții care o reclamă ar fi amenințat a se pierde cu totul, dacă această parte ar recurge la procedura obișnuită de judecată sau cel puțin ar suferi un prejudiciu imediat, atât de grav încât să apară foarte greu de reparat pe viitor";.
Recurentul susține că decizia de revizuire a pensiei recurentului contestată în dosarul mai sus amintit, a fost pusă în executare și l-a prejudiciat prin diminuarea pensiei sale.
Conform art. 1 al Protocolului adițional nr. 1 la C. E. a D. O. „. persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional";.
Art. 20 alin. 2 din Constituția României prevede că „Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare drepturile fundamentale ale omului, la care R. este parte și legile interne au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile";.
Declarația Universală a D. O., la art. 17 prevede că „Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa";.
Potrivit art. 47 din Constituția României statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, iar cetățenii au dreptul la pensie.
C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adoptată la R. la 4 noiembrie 1950 și ratificată de R. prin L. nr. 3., publicată în Monitorul Oficial al României nr. 135 din 31 mai 1994 conține o serie de prevederi cu caracter imperativ referitoare la obligația S. de a asigura cetățenilor săi condiții de trai decente, de a-i feri de tratamente degradante și de a le garanta dreptul de proprietate. E. vorba despre prevederile conținute în art. 2.1., art. 3 și art. 1 din Primul protocol adițional la această C.
Se maia arată că, potrivit acestor texte de lege, S. este obligat să asigure cetățenilor săi condiții de viață decente, care să nu le pună în pericol viața sau integritatea psihică și fizică și, în egală măsură, să nu îi supună la tratamente și măsuri degradante. Or, în speță, se consideră că S. român atunci când i-a diminuat pensia și-a frânt obligația pe care și-a asumat-o, de a-i asigura viața, integritatea fizică și psihică, precum și bunurile, proprietatea privată.
Recurentul nu achiesează nici la opinia primei instanțe care, calificând diminuarea pensiei ca fiind „., apreciază că nu este îndeplinită condiția urgenței luării măsurii solicitate.
Astfel, se arată că nu prezintă relevanță cuantumul diminuării pensiei atâta vreme cât prin însăși luarea acestei măsuri i-a fost grav știrbit dreptul de proprietate, un drept constituțional, garantat oricărei persoane, astfel cum rezultă din textele legale mai sus citate.
În ceea ce privește susținerea primei instanțe potrivit căreia aparența de drept este în favoarea intimatei care a emis decizia de revizuire a pensiei contestată în temeiul prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și a O.U.G. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, s-a făcut precizarea că, în cauză au incidență următoarele dispoziții legale:
Astfel, potrivit art. 47 din Constituția României statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent, iar cetățenii au dreptul la pensie.
De asemenea, potrivit art. 22 alin. 1 din legea fundamentală, dreptul la viață, precum și dreptul la integritate fizică și psihică ale persoanei sunt garantate.
C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conține o serie de prevederi cu caracter imperativ referitoare la obligația statului de a asigura cetățenilor săi condiții de trai decente, de a-i feri de tratamente degradante și de a le garanta dreptul de proprietate. E. vorba despre prevederile conținute în art. 2.1., art. 3 și art. 1 din Primul protocol adițional la această C.
S-a mai arătat că O.U.G. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, încalcă Constituția României în ceea ce privește neretroactivitatea legii civile și încălcarea dreptului de proprietate, fiind în contradicție cu prevederile art. 15 alin. 2 care consacră principiul neretroactivității legii civile și ale art. 44 care garantează dreptul la proprietate privată.
Cât privește caracterul vremelnic al acestei măsuri s-a reținut că acesta rezultă din faptul că s-a solicitat suspendarea executării până la soluționarea definitivă a contestației înregistrate la C. de C. P. din cadrul MAI
Analizând recursul declarat de reclamantul T. P., prin prisma motivelor derecurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta estenefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a constatat că cererea formulată de către reclamant, în temeiul disp.art.581 din Codul de procedură civilă, este nefondată, pentru următoarele considerente:
Măsura care se solicită a fi dispusă, respectiv suspendarea provizorie a executării titlului executoriu, respectiv a deciziei privind revizuirea pensiei nr. 1. din 12 decembrie 2011, are într-adevăr caracter vremelnic.
Se reține însă că în cererea formulată de către reclamant nu s-a dovedit condiția urgenței și a motivelor bine justificate pentru suspendarea executării deciziei de revizuire a pensiei.
Prin R.a nr.R (89)8 din (...) a Comitetului de M. din cadrul Consiliului Europeis-a arătat că particularilor trebuie să li se ofere, când este necesar, o protecție jurisdicțională provizorie, apreciindu-se că autoritățile administrative acționează în numeroase domenii și că activitățile lor pot fi de natură a afecta drepturile, libertățile și interesele persoanelor.
S-a mai constatat prin aceeași R. că executarea imediată și integrală a actelor administrative contestate sau susceptibile de a fi contestate poate, în anumite condiții, cauza un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
R.a prevede printre principiile enunțate în acest domeniu, la art.II, că asemenea măsuri pot fi luate mai ales atunci când executarea actului administrativ este de natură a cauza pagube grave, dificil de reparat și când există un argument juridic aparent valabil față de legalitatea actului administrativ.
Se reține că în cauză recurentul nu a prezentat însă argumente juridice aparent valabile față de legalitatea actului administrativ contestat, respectiv a deciziei privind revizuirea pensiei sale nr.1. din 12 decembrie 2011, emis în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 1., având în vedere că, în cazul său, trecerea de la o categorie de pensie la alta, respectiv de la pensia militară acordată în temeiul Legii nr.1., la o pensie de asigurări sociale de stat nu s-a realizat prin acest act, ci prin decizia nr. 1. din 27 decembrie 2010, astfel încât toate argumentele privind încălcarea dreptului său de proprietate potrivit dispozițiilor naționale și internaționale invocate trebuie analizate de fapt în cadrul contestației formulate împotriva deciziei de recalculare.
Practic, se constată că odată tranșate aspectele privind legalitatea trecerii de la o categorie de pensie la alta, respectiv a încălcării dreptului de proprietate prin această măsură, în cadrul contestației formulate împotriva deciziei de recalculare, acestea nu vor mai putea fi reluate în cadrul contestațiilor formulate împotriva deciziilor de revizuire. Ori în cauză se reține că nu au fost invocate motive de aparență de nelegalitate proprii deciziei de revizuire a cărei suspendare a executării s-a solicitat.
Se mai reține că în mod corect prima instanță a reținut că recurenta nu a probat în cauză nici condiția urgenței, având în vedere faptul că pensia stabilită prin decizia de revizuire, în sumă de 3356 lei, nu este de natură a constitui o dovadă în acest sens, iar alte probe nu au fost administrate în cauză, astfel încât nu se poate reține că, potrivit Recomandării nr.R (89)8 din (...) a Comitetului de M. din cadrul Consiliului Europei executarea actului administrativ ar fi de natură a cauza acesteia pagube grave, dificil de reparat.
Legalitatea și temeinicia deciziei privind revizuirea pensiei sale nr. 1. din 12 decembrie 2011 vor fi desigur analizate pe fond în cadrul contestației formulate împotriva acestei decizii.
Pentru aceste motive, constatând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.581 din Codul de procedură civilă, în temeiul disp.art.312 alin.1
Codul de procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul T. P. și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACE. MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul T. P. împotriva sentinței civile nr. 659 din (...) a T. M. pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 iulie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I.-R. M. C. M. S.-C. B.
G.
G. C.
Red.CM/dact.MS
2 ex./(...) Jud.fond: D.M.H.
| ← Decizia civilă nr. 3413/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 4329/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
