Decizia civilă nr. 3414/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3414/R/2012
Ședința publică din data de 4 iulie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M. JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 4054 din 19 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamantul intimat P. I., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 14 iunie
2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantului intimat întâmpinare.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică, pentru motivele expuse în întâmpinarea formulată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr. (...) pe rolul T. C., reclamantul P. I. a chemat în judecată pe pârâta C. J. DE P. C. solicitând obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii de pensionare prin care să fie luate în considerare veniturile realizate în acord global menționate în adeverința nr.18/(...) emisă de SC. „. S. B., începând cu data de (...).
In motivarea cererii, reclamantul a arătat că sporul realizat în acord global în perioada iunie 1979-ianuarie 1991 menționat în adeverința nr.
18/2010 eliberată de „. B. nu a fost avut în vedere de pârâtă, deși acesta a fost singurul mod de plată în atelierele din institut, a avut caracter permanent și s-au plătit contribuțiile la asigurările sociale.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii arătând că decizia trebuia contestată la C. C. de C., tribunalul având competența să cenzureze numai hotărârile acestei comisii.
La judecarea fondului cauzei, s-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 4054 din 19 aprilie 2012, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), s-a admis acțiunea civilă formulată dereclamantul P. I. împotriva pârâtei C. J. DE P. C., pârâta fiind obligată să emită o nouă decizie de pensionare cu luarea in calcul la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei a sporului pentru munca prestata in acord global, menționat in adeverința nr.18/(...) emisă de SC. „. S. B., începând cu data de (...).
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul este pensionat pentru munca depusă și limita de vârstă potrivit deciziei nr. 268817/(...), cererea de pensionare, admisă, fiind formulată în data de (...). În cuprinsul deciziei se arată că se respinge cererea sa privind luarea în considerare la stabilirea pensiei a sorului de acord global menționat în adeverința nr. 18/(...) depusă la C. de P. C., depusă odată cu cererea de pensionare.
Având în vedere că dreptul reclamantului la o pensie pentru munca depusă și limită de vârstă s-a născut la data de (...), s-a reținut că dreptul substanțial al reclamantului la asigurare socială pentru vârstă și munca prestată este guvernat de L. nr. 1..
S-a mai reținut că dispozițiile L. nr.263/2010 se aplică reclamantului numai sub aspectul normelor de procedură care sunt de imediata aplicare și vizează termenele și procedura de contestare a unor decizii de revizuire a pensiei, fără a avea însă incidență cu privire la substanța dreptului. Din acest motiv, dispozițiile art.165 si art.166 din L. nr.263/2010 nu pot aduce atingere substanței dreptului reclamantului la o anumită pensie, așa cum era acest drept reglementat de L. nr.1., aplicabilă la calcularea pensiei reclamantului.
Prima instanță a mai reținut că adeverința emisă are caracter declarativ iar nu constitutiv de drepturi, aceasta atestând venituri salariale care ar fi trebuit avute în vedere la calcularea pensiei reclamantului întrucât au fost efectiv realizate și pentru acestea s-au plătit contribuțiile prevăzute de legea în vigoare. Necunoașterea la timp (la momentul stabilirii pensiei) a acestor venituri salariale din cauza unor evenimente aleatorii, externe și străine raportului juridic de asigurare socială, cum este activitatea angajatorului de a emite documentele care atestă salariile care constituie, în realitate, baza de calcul a pensiei sau nemenționarea completă a venitului brut în evidențele salariale, nu poate afecta însuși dreptul la pensie al reclamantului și cuantumul corect al acesteia întrucât aceste evenimente nu fac parte din raportul juridic de asigurare socială.
Din adeverința nr.18/(...), s-a reținut că în perioada 1979-1991 reclamantul a fost remunerat pentru munca prestată în regim de acord global.
Plata muncii prestate în regim de acord global, făcând parte din venitul brut, trebuie luată în considerare la stabilirea pensiei potrivit art. 78 alin. 4 din L. nr. 1..
Aceste venituri salariale nu au fost avute în vedere de către pârâtă la calcularea punctajului mediu anual al pensiei reclamantului, deși, potrivit art. 78 alin. 4 din L. nr. 1., punctajul asiguratului se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
Potrivit pct. 19 din secțiunea I a Capitolului A din Normele de aplicare a L. nr. 1., astfel cum au fost modificate prin O. nr. 6., „. sintagma venitul brut realizat lunar se înțelege venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând: a) salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexări, compensări și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază; b) sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă (condiții grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate; activitate desfășurată de nevăzători; munca prestată în schimbul de noapte; îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază; sporul de fidelitate și altele asemănătoare; c) sumele plătite pentru timpul nelucrat (concedii de odihnă, indiferent de perioada efectuării, concedii de studii, zile de sărbători, zile de repaus săptămânal, concedii plătite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, zile necesare instalării pe post în cazul transferului, întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților); d) sumele acordate cu ocazia ieșirii la pensie; e) premiile anuale și cele din cursul anului sub diferite forme, altele decît cele reprezentând participarea salariaților la profit; f) sumele plătite conform legii sau contractelor colective de muncă (al 13- lea salariu, prime de vacanță, aprovizionare de iarnă, prime acordate cu ocazia sărbătorilor naționale sau religioase etc.); g) alte adaosuri la salarii, aprobate prin lege sau stabilite prin contractele individuale ori colective de muncă (bonusuri, compensații, indemnizația pentru concediul de odihnă neefectuat, ajutoare, precum și alte sume, reprezentând venituri curente sau aferente perioadelor anterioare, inclusiv cele achitate în lunile în care asigurații beneficiază de prestații de asigurări sociale fără a avea zile lucrate sau nu au fost prezenți la serviciu etc.); h) sumele rezultate prin «. cu ora», gărzi, indemnizații clinice; i) sumele primite de reprezentanții în adunarea generală a acționarilor, în consiliul de administrație, în comitetul de direcție și în comisia de cenzori; j) sumele primite de reprezentanții în organisme tripartite, potrivit legii; k) indemnizații de ședință acordate membrilor comisiilor constituite la nivelul autorităților și instituțiilor publice, potrivit legii; l) alte sume acordate potrivit legii."
Potrivit mențiunii din adeverință, pentru întreaga perioadă s-a virat contribuția CAS și cea pentru pensia suplimentară. La stabilirea cuantumului pensiei, pârâta trebuie să țină cont de principiul contributivității prevăzut de art. 2 lit. 2) din L. nr. 1..
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 lit. e) și art. 78 al. 4 din L. nr. 1., prima instanță a admis acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta C. J. DE P. C.solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii, pentru următoarele motive:
În primul rând, recurenta consideră că reclamantul a formulat tardiv acțiunea în prezenta cauză.
Recurenta mai susține că , potrivit pct.VI al O.U.G. nr.4., nu sunt luate în considerare la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord.
C. J. de P. C. mai arată că sumele prevăzute în adeverința depusă la dosar de către reclamant nu pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei intimatei întrucât, potrivit disp.art.164 alin.2 din L. nr.1., la determinarea punctajelor anuale, până la data intrării în vigoare a prezentei legi se utilizează, pe lângă salariile brute sau nete și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Se mai invocă faptul că nu se poate stabili care este coloana cu sporul pentru munca prestată în acord.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul a solicitat respingerea recursului.
Analizând recursul formulat de pârâta C. J. DE P. C., prin prismamotivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a constatat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile L. nr. 263/2010 și ale H.G. nr.257/2011, ci cele ale L. nr.1..
În ceea ce privește tardivitatea introducerii acțiunii, se reține că aceasta este nefondată, având în vedere faptul că recurenta nu a reușit să probeze în cauză data la care a comunicat reclamantului decizia de pensie nr. 268817/(...).
Cât privește motivele ce privesc fondul cauzei, se reține că în mod corect prima instanță a obligat recurenta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare realizate în acord global, în perioada iunie 1979-ianuarie 1991, menționate în adeverința nr. 18/(...) emisă de SC. „. S. B., angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, L. nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantei s-au achitat lunar cotele de C., inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului.
L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata.
Art.117 alin.3 din L. nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";.
Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverințele depuse la dosar.
Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M.ui Muncii și Protecției
Sociale și M.ui Finanțelor privind aplicarea prevederilor L. nr.49/1992
pentru modificarea și completarea u nor reglementări d in legislația de
asigurări sociale, nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată depersoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal
asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractuluide muncă, de form a de salarizare utili zată și de forma de proprietate a unității în care lucrează.
Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a L. nr.1., câștigul tota l, astfel cum este definit prin art.9 din L. nr.57/1974.
Art.1 din L. nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege.
Potrivit dispozițiilor art.10 din L. nr.3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
De asemenea, prin decizia nr. 1. pronu nțată de către Î . Curte de C. ș i
Justiție, în recursul în interesul legii referitor la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global, la data de (...), după intrarea în vigoare a L. nr.263/2010 și a H.G. nr.257/2011, instanța supremă a reținut următoarele:
"Apariția L. nr. 1. a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre L. nr. 1. și L. nr.
3/1977, în cursul anului 2005 a apărut de urgență a G. nr. 4. privindrecalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor L. nr. 1..
La pct. I-V din anexa la de ur gență a G. nr. 4. sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din de urgență a G. nr. 4. , cât și cu L. nr. 1., în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, L. nr. 1. fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicarea acestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de
1 aprilie 2001.
Normele speciale reprezentate de dispozițiile de urgență a G. nr. 4. se completează cu cele generale cuprinse în L. nr. 1., ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii.";
De asemenea, s-a mai reținut că:
"În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 1., de
urgență a G. nr. 4. fiind emisă în considerarea atingerii scopuluifundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul L. nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, L. nr. 1., în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.
Astfel, în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform L. nr. 1. și de urgență a G. nr.
4..";
Se mai reține că veniturile realizate de către reclamant în accord global sunte cele precizate la rubrica „ total venituri încasate"; din adeverința nr.
18/(...) emisă de SC. „. S. B.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod. proc. civilă, se va respinge recursul formulat de C. J. de P. C. și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr.4054 din 19 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 iulie 2012.
PREȘEDINTE JUDECATORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.pentru judecător pentru judecătoraflat în concediu de odihnă aflat în concediu de odihnăsemnează vicepreședintele instanței semnează vicepreședintele instanței
Red.C.M./Dact.M.S.
2 ex./(...);
Jud. fond: Tribunalul Cluj: I. Prelipcean
G. C.
GREFIER
| ← Decizia civilă nr. 4216/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2968/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
