Decizia civilă nr. 3463/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 3463/R/2012
Ședința 03 septembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE : S. D. JUDECĂTOR : D. G. JUDECĂTOR : L. D. GREFIER : C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul J. I. împotriva sentinței civile nr. 3875 din 12 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat
J. I. personal, lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul recurent depune la dosar copia Deciziei nr. 822/R din 21 iulie 2011, pronunțată de Curtea de A. T. M. în dosarul nr. (...) și copia Deciziei nr. 2. din 28 ianuarie 2008 privind acordarea pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă emisă de C. J. de P. C., ambele în două exemplare.
Reclamantul recurent arată că în perioada 1995-2010 a prestat muncă ca și persoană fizică autorizată și a achitat impozit pentru această perioadă.
Întrebat fiind de către instanță dacă a depus la C. J. de P. C. actele pentru perioada cât a prestată muncă ca și persoană fizică autorizată, respectiv pentru perioada 1995-2010, reclamantul recurent arată că nu a depus aceste acte la C. J. de P. C.
Reclamantul recurent solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a obține documentele pentru perioada lucrată în anii 1995-2010 ca și persoană fizică autorizată, perioadă pentru care a achitat impozit.
La întrebarea instanței referitoare la declarația de recurs prin care a susținut că nu a obținut toate veniturile din munca prestată ca și parașutist iar acum susține că nu i s-a luat în vedere activitatea ulterioară acesteia, reclamantul recurent arată că nu i s-a dat câștig de cauză la decizia de recalculare.
Întrebat fiind de către instanță ce nu i s-a luat în considerare, activitatea desfășurată ca și parașutist sau perioada când a lucrat ca și persoană fizică autorizată, reclamantul recurent arată că nu a știut că perioada când a lucrat ca și persoană fizică autorizată nu i-a fost luată în considerare, însă pentru perioada desfășurată ca și parașutist nu îi mai ies anii, întrucât în prima deciziei este trecut 35 de ani iar în a doua deciziei este trecut 23 de ani.
Curtea, în urma deliberării, respinge cererea în probațiune formulată de către reclamantul recurent, având în vedere că obiectul prezentei cauze îl constituie anularea deciziei de revizuire emisă în baza OUG nr. 59/2011 iar probațiunea se referă la actele pe care încă nu le-a depus la C. J. de P. C.
Reclamantul recurent arată că nu mai are alte cereri de formulat sau excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat
și arată că își menține apărările formulate prin prezentul recurs.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3875 din (...) pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.(...), a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul
J. I. împotriva pârâtei C. J. de P. C. având ca obiect acordarea unor drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin D. nr. 2./(...), emisă de pârâta C. J. de P. C. s-a recalculat pensia acordată reclamantului în conformitate cu prevederile art.169 din L. nr. 2., stabilindu-i-se un cuantum al pensiei de 680 lei, punctajul mediu anual fiind stabilit la 0,92727 puncte (f.4).
Anterior, prin D. de pensionare nr. 2., emisa la data de (...) de către C. J. de
P. C. a fost eliminata pensia de serviciu stabilita in conformitate cu dispozițiile L. nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civila din România, parata calculând o pensie de asigurări sociale in suma de 585 lei.
D. aceasta a fost emisa in temeiul dispozițiilor L. nr. 1., ale HG nr.
737/2010, coroborate cu prevederile L. nr. 19/2000.
Dispozițiile legale in temeiul cărora a fost emisa decizia de pensionare anterior menționată au fost in vigoare până la data de (...), când a intrat in vigoare L. nr. 2. și care, prin art.196 lit. l, a abrogat art.9, art.12-15, art.16 alin.2 și art.20 din L. nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic, tehnic navigant din aviația civilă din România.
Ulterior, pârâta a procedat la recalcularea pensiei de asigurări sociale în temeiul art. 169 din L. nr. 2., iar prin D. nr.2./(...) reclamantului i s-a acordat pensia de asigurări sociale în cuantum de 680 lei, punctajul mediu anual fiind de 0,92727 puncte (f.4).
Împotriva deciziei de recalculare a pensiei, reclamantul a formulat contestație, solicitând anularea acesteia și revenirea la drepturile stabilite prin decizia prin care i s-a stabilit pensia de serviciu.
Conform prevederilor art.1 alin.1 din O.U.G.nr.59/2011,pensiile prevăzute la art. lit.c-h din L. nr. 1., care au făcut obiectul recalculării conform prevederilor aceleiași legi, se revizuiesc din oficiu de către casele teritoriale de pensii. În activitatea de revizuire trebuie să se țină seama de prevederile art.11 alin.1 din Normele metodologice de calcul privind revizuirea pensiei care arată că pentru perioadele anterioare datei de (...), asiguraților prevăzuți la art.1 lit.c-h din L. nr.1., li se iau în calcul veniturile brute/nete, după caz,realizate lunar.
Procedura de stabilire,plată,recalculare, reluare și încetare a pensiilor revizuite este cea prevăzută de L. nr.2., cu modificările și completările ulterioare.
Pensia, ca drept fundamental, este o formă de prestație de asigurări sociale plătite lunar în baza legii, inerentă și indisolubil legată de calitatea de pensionar obținută în baza unei decizii de pensionare cu respectarea tuturor prevederilor legale impuse de legiuitor. P. prev.art. 1 din L. nr. 19/2000, în vigoare la datastabilirii pensiei de serviciu, dreptul de asigurări sociale este garantat de stat si se exercită prin sistemul public de pensii.
Pe de altă parte, dispozițiile legale în baza cărora a fost stabilită pensia de serviciu a reclamantului, reglementată printr-o lege specială are două componente si anume: pensia contributivă si un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat care nu se subsumează dreptului fundamental al pensiei.
Prin urmare, pensiile speciale, instituite de legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective pot fi reduse sau eliminate în perioadele de criză economică și financiară ori atunci când se impune cu necesitate reformarea sistemelor de pensii prin eliminarea inechităților existente în domeniu.
T. consideră că ceea ce ocrotește C. E. a D. O. este dreptul la pensie ca drept fundamental, astfel cum acesta este reglementat în legislația internă a fiecărui stat, în cazul României dreptul fundamental la pensie este cel rezultat pe baza principiului contributivității. Acest drept nu a fost afectat prin măsura revizuirii pensiei cuvenite reclamantului (vezi cauza Jankovic vs. Croația din (...) si cauza Domalewski vs. Polonia din (...)).
În sensul celor de mai sus, diminuarea veniturilor reclamantului prin eliminarea din cuantumul pensiei sale a suplimentului primit din partea statului, peste ceea ce i s-ar fi cuvenit potrivit principiului contributivității, a fost determinată de o situație excepțională datorită crizei economico-financiare globale si de eliminarea inechităților existente în sistem. Singura categorie exceptată fiind magistrații întrucât potrivit legislației europene aceștia trebuie să se bucure de independență care presupune si asigurarea unei pensii cât mai apropiată de salariul avut în perioada anterioară pensionării (vezi Hotărârea pronunțată de C. în cauza Cooper vs. Regatul Unit în anul 2003).
Pe de altă parte, principiul egalității în schemele ocupaționale de securitate socială din Directiva E. nr. 96/97/CEE se referă la egalitate între persoanele ce se află în situații similare neputând fi extrapolat la categorii profesionale distincte.
Trebuie de asemenea avut în vedere faptul că potrivit jurisprudenței C., în materie civilă, în principiu, nu este exclusă libertatea legiuitorului de a adopta noi dispoziții legale, chiar cu efect retroactiv, pentru a reglementa pe viitor drepturile ce decurg din legislația în vigoare (vezi cauza Hasani vs. Croația si cauza Zielinski, Pradal, Gonzales și Others vs. Franța).
Astfel, potrivit jurisprudenței C. se consideră că proporționalitatea măsurii este înfrântă în situația în care o anumită „. excepțională a fost depășită (vezi hotărârea pronunțată în cauza Hasani vs. Croația din (...), hotărârea în cauza Velikovi and Others vs. Bulgaria din (...)).
Cu privire la limita excepțională trebuie arătat că aceasta este apreciată de către C. prin raportare la lipsirea în totalitate de pensie, lipsirea în totalitate de mijloace de subzistență sau prin aplicarea unei măsuri discriminatoriu (vezi cauzele Kjartan Asmundsson vs. Islanda, Azinas vs. Cipru).
In acest context nu este lipsit de importanță să arătăm că disp. art. 20 alin.2 din Constituția României care reglementează drepturile fundamentale în materia de asigurări sociale, respectiv dreptul la pensie oferă o protecție mai largă decât cea conferită de C. E. a D. O. întrucât aceasta din urmă nu garantează nici un cuantum al pensiei „pragul excepțional"; rezultat din jurisprudența C. până la care poate scădea pensia unei persoane fiind sub acest cuantum respectiv sub acel rezultat din contribuțiile individuale.
Așadar legiuitorul poate lua măsuri de acordare, modificare sau suprimare a unor drepturi de asigurări sociale. Aceasta din urmă în situație devine necesară atunci când întregul sistem de asigurări sociale este pus în pericol datorită unei grave crize economice,scăderii natalității și a numărului persoanelor încadrate în muncă ori îmbătrânirii accentuate a populației.
Prin măsurile luate de către legiuitor prin L. nr. 2., nu se aduce atingere nici unui principiu fundamental consacrat prin C. E. a D. O., cum sunt nediscriminarea, preeminența dreptului, autoritatea si efectivitatea puterii judecătorești și altele, așa încât nu se poate reține că s-a impus reclamantului o sarcină disproporționată si excesivă incompatibilă cu dreptul său la respectarea proprietății garantat de art.1 din Protocolul nr. 1 la C.
De altfel Curtea Constituțională, prin D. nr.873/(...), referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, a arătat că acordarea pensiei suplimentare nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum acesta este reglementat de art.47 alin.2 din Constituția României. Pe de altă parte a arătat că în conceptul de „. câștigate"; pot intra doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări.
Având în vedere faptul că, pensia suplimentară se acordă numai în măsura în care există resurse financiare alocate în acest scop prin bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale de stat, neacordarea acesteia în continuare nu poate fi interpretată nici ca o încălcare a prevederilor art.20 din Constituție raportat la art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertățile fundamentale referitoare la respectarea bunurilor persoanei fizice sau juridice.
Astfel, statul are posibilitatea de a condiționa acordarea pensiilor speciale de elemente variabile, așa cum sunt resursele financiare de care dispune și faptul că acestor prestații ale statului nu li se opune contribuția asiguratului la fondul din care se acordă aceste drepturi, precum si caracterul succesiv al acestor prestații, dobândirea dreptului la pensii speciale nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept.
Relevantă în acest sens este si D. nr. 458/(...) a Curții Constituționale prin care s-a statuat că „o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior si nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul vechii legi, pentru că în aceste cazuri lega nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea vechii legi si să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare ……";
Instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1 lit.c-h și art.3 din L. nr.1., incidente în cauză , prin D. nr.1380/(...), obligatorie pentru instanță, arătând că aceasta nu este întemeiată deoarece dispozițiile legale criticate nu impietează cu nimic asupra calității de pensionar iar, cu privire la drepturile rezultate în urma obținerii acestei calități,ele nu pot fi menținute ad aeternam în cuantumul stabilit inițial sau cel aflat în plată la un moment dat.
În sensul celor arătate mai sus s-a pronunțat și Curtea E. a D. O. în anul
1972 în hotărârea pronunțată în cauza Muller vs. Austria, arătând că textul art.1 din Protocolul nr.1 din Convenție nu poate fi interpretat în sensul că aceea persoană ar avea dreptul la o pensie într-un anumit cuantum.
Prin urmare, cu referire la neretroactivitatea L. nr. 1., tribunalul reține, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, că acest act normativ nu a produs efecte retroactive. Pe de altă parte, instanțele sunt obligate să aplice jurisprudența Curții Constituționale putând deroga de la aceasta în favoarea
Convenției Europene a D. O. atunci când constată că prin deciziile instanței de contencios constituțional se îndepărtează de jurisprudența C. în materie.
Față de cele ce preced instanța, în temeiul art.153 lit.f si lit.g coroborat cu art. 156 din L. nr. 2., așa cum a fost completată și modificată, va respinge contestația formulată întrucât măsura recalculării pensiei de asigurări sociale cuvenită reclamantului a fost una legală
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul J. I. a declarat recurs prin care a solicitat casarea sentinței, anularea deciziei nr.2./2011 și repunerea în plată a deciziei de acordare a pensiei de serviciu.
În motivarea recursului s-a susținut că sentința recurată încalcă prevederile art.43 din L. nr.223/2007, art.87 din L. nr.19/2000, L. nr.199/2000, art.124 alin.3, artr.15 alin.2 din Constituție, art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției Europene, prin omisiunea luării în calcul a tuturor veniturilor din activitatea de parașutist.
Se arată de asemenea că reducerea pensiei sale de la 2152 lei acordată în raport de însemnătatea muncii de parașutist la 680 lei (cu 68,4%) îi încalcă drepturile sale legale, pensia sa actuală fiind inferioară salariului minim pe economie.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de A. constatăurmătoarele:
Reclamantul nu a dovedit că prin decizia de revizuire nr.2./(...) (fila 5 fond), emisă în baza OUG nr.59/2011, s-a omis luarea în calcul a unor venituri realizate în decursul activității sale în domeniul aviatic.
Astfel, Curtea observă că reclamantul nu numai că nu a indicat în concret prin memoriul de recurs veniturile nevalorificate la revizuirea pensiei în baza OUG nr.59/2011, dar a invocat la prima zi de înfățișare un aspect total diferit, respectiv o pretinsă reținere eronată a stagiului de cotizare, acestea fiind de 35 de ani, conform deciziei din (...) (fila 15) spre deosebire de cel din decizia atacată, în care este de 24 ani și 9 zile (fila 5 fond).
O atare critică nu este întemeiată, deoarece reclamantul confundă stagiul de cotizare menționat în decizia de acordare a pensiei de serviciu, fără relevanță însă în stabilirea pensiei, conform L. nr.223/2007, cu stagiul total de cotizare, efectiv realizat, care reprezintă un element esențial în determinarea drepturilor de pensiei publice contributivă.
De asemenea, nu pot fi luate în considerare critici bazate pe înscrisuri care nu numai că încă nu au fost depuse la C. J. de P., dar nici nu au fost emise de organele financiare; după emiterea lor reclamantul se poate adresa pârâtei cu o cerere de recalculare a pensiei prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate inițial.
În fine, criticile reclamantului privind încălcarea legislației interne și a tratatelor și convențiilor europene prin decizia sa de revizuire a pensiei nu sunt pertinente, deoarece nu mai poate fi repusă în discuție legalitatea recalculării pensiei de serviciu prin L. nr.1., verificată și consfințită în dosarul nr.(...) (fila 15 fond).
Tot astfel, nu este posibilă în cadrul prezentei acțiuni reexaminarea modului în care aplicarea L. nr.1. a determinat depășirea pragului de dificultate, având în vedere că numai apărările privind modul de calcul al pensiilor publice, reglementat de L. nr.2. cu caracter pertinent în cauza dedusă judecății.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de A. în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul J. I. împotriva sentinței civile nr. 3875 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din (...).
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. D. D. G. L. D.
GREFIER C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./(...) Jud.fond.E. B.
| ← Decizia civilă nr. 3283/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3039/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
