Decizia civilă nr. 75/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr. 75/RR/2012
Ședința publică din data de 20 noiembrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: : D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuentul F. I. împotriva deciziei civile nr. 3633 din 17 septembrie 2012 pronunțate de Curtea de A. C. în dosar nr. (...) privind și pe intimata C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă revizuentul personal, lipsind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea pune în discuția revizuentului să precizeze dacă își susține cererea de revizuire pe prevederile art. 322 pct 2 și 7
Cod proc.civ. față de împrejurarea că raportat la art. 322 pct.7 C. competența de soluționare aparține instanței superioare.
Revizuentul declară că își susține cererea de revizuire raportat la ambele puncte ale art. 322 C. invocate.
Instanța pune în discuția revizuentului excepția de necompetență a C. de A.
C. raportat la prev. art. 322 pct.7 C.
Revizuentul lasă la aprecierea instanței.
Curtea deliberând, disjunge cauza cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct.7 C. raportat la care urmează a se forma un nou dosar ((...)) și a se dispune declinarea competenței la Înalta Curte de Casație și Justiție și păstrează cererea de revizuire formulată pe temeiul art. 322 pct.2 C. asupra căreia acordă cuvântul revizuentului.
Revizuentul susține cererea de revizuire arătând în esență că instanța de recurs nu a ținut cont de prevederile legale invocate de reclamant iar conform art. 16 din Constituție toți cetățenii sunt egali în fața legii, egalitate de care revizuentul nu se bucură.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin decizia civilă nr. 3633 din 17 septembrie 2012 pronunțate de Curtea de A. C. în dosar nr. (...), a fost admis în parte recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 5196 din (...) a Tribunalului C., pe care a modificat-o în parte și, în consecință, a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantului F. I. cu luarea în considerare a venitului în acord menționat în adeverința nr. 445/(...) emisă de SC C. N. SA C., începând cu data de (...).
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că procedura de recalculare a pensieicuvenite reclamantului este reglementată de L. nr. 2., întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior datei de 1 ianuarie 2011, moment ce a marcat intrarea în vigoare a acestui act normativ.
Nu s-a putut reține incidența în cauză a prevederilor L. nr. 1., chiar dacă dreptul la pensie s-ar fi născut sub imperiul acestei legi, deoarece potrivit art.178 din L. nr. 2., doar cererile înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a acestei legi se soluționează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii. A., în mod greșit, s-a apreciat de către instanța de fond că un act normativ abrogat, și anume L. nr. 1. poate constitui temei al cererii de recalculare formulată ulterior abrogării sale.
Astfel, potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 și 5 din L. nr. 2., pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmând a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
În conformitate cu art. 165 alin. 2 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 pot fi avute vedere și sporurile cu caracter permanent înregistrate în carnetele de muncă sau dovedite prin adeverințe eliberate de unități.
Însă, așa cum a arătat și recurenta pârâtă, potrivit dispozițiilor cuprinse în anexa nr. 15 a HG nr. 2. de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2., nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi; formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor; indemnizațiile de muncă nenormată; compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Adeverința nr. 445/(...), emisă de SC C. N. SA C., atestă faptul că reclamantul a beneficiat în perioada 1963-1990 de venituri realizate în acord global, regie, spor ore sistematic, spor vechime, indemnizație CO, spor noapte, sumă întreruperi, diferență categorie, diferență încadrare, sumă normă , sumă depășire plan.
În contextul legal evocat, Curtea a considerat că reclamantul nu este îndreptățit să i se stabilească pensia în raport de veniturile care nu au avut un caracter permanent, și nici în raport de cele care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei (regie, ore suplimentare), în caz contrar încălcându-se interdicția impusă de legiuitor prin anexa nr. 15 a HG nr. 2., de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2..
Este adevărat că în adeverința evocată se confirmă faptul că reclamantului i-au fost acordate diverse venituri cu titlu de spor salarial, însă nici acestea nu se justifică a fi avute în vedere la stabilirea pensiei câtă vreme o parte din veniturile menționate cu titulatura din adeverință nu pot fi identificate în legislațiacontemporană realizării lor (sumă întreruperi, diferență categorie, diferență încadrare, sumă normă, sumă depășire plan), respectiv în unii ani se indică o sumă brută nedefalcată, iar unele sporuri (vechime, noapte) au fost luate în calcul sau se calculează automat.
Or, în lipsa individualizării, respectiv a defalcării sumei brute, nu se poate stabili cu precizie ce elemente compun această sumă brută, care sunt sporurile incluse alături de salariu în această sumă, respectiv dacă acestea au fost avute în mod efectiv în vedere de către C. J. de P. la stabilirea pensiei.
Indemnizațiile de concediu de odihnă nu pot fi avute în vedere la calculul pensiei deoarece s-ar cumula necuvenit cu salariul corespunzător aceleiași perioade, conform mențiunilor din carnetul de muncă și care a fost inclus în baza de calcul a pensiilor.
Sumele reprezentând penalizări reprezintă rețineri salariale care în mod evident nu reprezintă un venit, ci dimpotrivă o pierdere, străină de baza de calcul a pensiilor.
Referitor la veniturilor realizate în acord, Curtea a apreciat că se impun anumite nuanțări.
Astfel, trebuie subliniat că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.
19/(...) dată în soluționarea unui recurs în interesul legii în dosarul nr. 18/2011, a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din L. { H. "lnk:L(...)%2019%2.%200" o "Lege nr. 1. - Parlamentul României"
| 1.} privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din O. de urgență a G. { H. "lnk:O(...)%204%2.%200" o "O. de urgență nr. 4. - Guvernul României" | 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat „. de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii { H. "lnk:L(...)%2057%2.%200" o "Lege nr. 57/1974
- M.a Adunare Națională" | 57/1974}, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii";.
Reținând că reglementarea legală din L. nr. 1., privind recalcularea pensiilor din sistemul public pe baza veniturilor realizate în acord global, a fost reiterată de o manieră identică în conținutul L. nr. 2. și având în vedere recursul în interesul legii evocat anterior, Curtea a opinat că, prin analogie, concluziile reținute de către Înalta Curte de Casație și Justiție sunt aplicabile și în cazul cererilor de recalculare a pensiei întemeiate pe venituri realizate în acord global, formulate sub imperiul dispozițiilor L. nr. 2., cu atât mai mult cu cât din cuprinsul adeverinței rezultă că pentru veniturile evidențiate, unitatea angajatoare a achitat contribuția de asigurări sociale, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
Prin urmare, sub acest aspect, s-a apreciat că în mod corect prima instanță a reținut că solicitarea reclamantului de valorificare a veniturilor realizate în acord global este una justificată.
Văzând considerentele expuse, Curtea a apreciat ca fiind incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, astfel că în baza art. 312 al.
1,3 Cod de procedură civilă a admis în parte recursul conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a formulat cerere de revizuire reclamantul-intimat
F. I., având în vedere prevederile art. 322 alin 2 și art. 2 și 7 C.pr.civ.
Cererea de revizuire a fost formulată la o dată la care decizia atacată nu era încă motivată, anume la (...), în condițiile în care decizia a fost motivată la data de
10 octombrie 2012.
Ca atare, în motivare, sunt reluate o parte din considerentele sentinței pronunțate în cauză, criticându-se practic decizia din recurs pentru faptul că a modificat o sentință temeinică și legală, care respecta în totalitate prevederile L. nr. 250/2007, ale L. nr. 721/2007, ale L. nr. 411/2004 și ale art. 164-166 din L. nr. 2., ca și principiile egalității și contributivității.
Se arată că decizia atacată a limitat recalcularea punctajului său mediu anual și implicit a pensiei asupra venitului în acord doar, excluzând veniturile salariale după normă, care de fapt sunt venituri în acord după normă, iar unitatea angajatoare a reținut și achitat la stat CAS 15 % după aceste venituri.
Ulterior motivării deciziei, la data de 6 noiembrie 2012, s-a înregistrat completare la cererea de revizuire, în care s-au adus noi critici deciziei atacate, sub aspectul faptului că în mod eronat a reținut instanța de recurs că dreptul reclamantului la asigurarea sociala, pentru vârstă și munca prestată, ar fi guvernat de legea 1., în condițiile în care acesta a fost pensionat conform L.
3/1977.
Este criticată decizia și pentru că face trimitere la L. nr. 1. și L. nr. 2., fără a se raporta la prevederile legale invocate de revizuent, ale L. nr. 250/2007, art. 2, 5, 23(1) și 28(1), ale L. nr. 721/2007, art. 1, pct.3, la art. 23 alin 3, ale L. nr.
411/2004, art. 42, precum și ale legii 2., art.164, 165, și 166 și la principiul egalității și al contributivității consacrate prin art. 2 din L. nr.2., față de împrejurarea că în adeverință se precizează că s-a plătit CAS-ul, în procent de 15
% din sumele trecute în adeverința.
Tribunalul Cluj a mai avut în vedere ca începând cu data de (...), a lucrat în acord global conform art. 12 din alin l lit. a L. 57/1974, sens în care sunt evocate dezlegările date de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia 19/(...) și dispozițiile O. nr. 2., ce cuprinde normele metodologice de aplicare a L. nr. 2., anexa 15 la norme.
Aceste norme prevăd sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației anterioare datei de (...), au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.
Sporuri, indemnizații și majorări de retribuție tarifară, prevăzute în legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974. Aceeași prevedere e stabilită de O. nr. 5., prin anexa 3 la metodologie.
Având în vedere aceste prevederi legale, ale normelor de aplicare a L. nr. 2., cât și decizia 19/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție, reviziuentul solicită casarea deciziei nr. 3633/R/2012 a C. de A. C., cu menținerea ca temeinica, legală și corectă a sentinței Tribunalului C. nr. 3196/2012.
Solicită acest lucru conform art. 322 alin 7, întrucât sunt hotărâri definitive, potrivnice, hotărâri date de Curte, în alte cauza similare.
Nu s-a depus întâmpinare.
Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de revizuire formulate, Curtea reține următoarele:
Cererea de revizuire formulată a fost motivată pe punctele 2 și 7 ale art. 322 C., or în ședința publică din data de (...), Curtea de apel a disjuns cauza cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct.7 C. raportat la care s-a format un nou dosar, față de dispozițiile legale diferite privitoare la competența de soluționare a revizuirii întemeiate pe acest text de lege, păstrând cererea de revizuire formulată pe temeiul art. 322 pct.2 C.
În raport de acest text de lege și de motivele revizuirii formulate sub auspiciile acestuia, Curtea constată că potrivit prevederilor art. 322 pct. 2 C., revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul se poate cere „dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s- a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut";.
Trebuie remarcat că, așa cum s-a statuat constant în doctrină, acest caz de revizuire vizează inadvertențe între obiectul judecății și soluția instanței, deci în calea de atac a revizuirii, judecătorul trebuie să se raporteze, pentru a se stabili pronunțarea ultra, minus sau plus petita, la limitele judecății sub aspectul obiectului acesteia, determinat prin cererea de chemare în judecată, ori dacă e cazul, cererea reconvențională sau cererea intervenientului voluntar și principal.
În mod evident, nu este verificabilă în cauză incidența acestui moti v de revizuire, de esența acestuia fiind nepronunțarea asupra unui lucru cerut, adică raportarea instanței, din eroare, la un alt obiect al acțiunii decâ t cel cu care a fost investită; ceea ce critică revizuentul este un alt aspect, anume, faptul că în soluționarea acțiunii în rejudecare, instanța de recurs ar fi omis a cerceta anumite chestiuni de legalitate, ceea ce nu este un motiv de revizuire.
Practic, cererea de revizuire se constituie într-o critică de legalitate asupra deciziei pronunțate în recurs, propunându-se o altă modalitate de soluționare a cauzei decât cea la care s-a ajuns prin decizia atacată, o altă abordare a litigiului, prin raportare la alte dispoziții legale, pe care revizuentul le consideră aplicabile în locul celor pe care instanța de recurs a înțeles să le aplice.
Or, nu este admisibil ca pe calea unei căi extraordinare de atac cum este revizuirea, a se tinde la dezvoltarea unui recurs la recurs. M. de revizuirea sunt strict enumerate de art. 322 C., iar cele invocate în cauză nu se pot încadra printre cele legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.,
D E C I D E:
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul F. I. împotriva deciziei civile nr. 3633 din (...) a C. de A. C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
D. C. G. G.-L. T. I. T.
N. N.
GREFIER,
Red.I.T./S.M.
2 ex./(...) Jud.recurs.L.D./S.D./D.G.
| ← Decizia civilă nr. 4305/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3283/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
