Decizia civilă nr. 3753/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR NR. (...)

DECIZIA CIVILĂ NR. 3753/R/2012

Ședința publică din data de 25 septembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M. JUDECĂTORI: C. M.

S.-C. B. GREFIER: G. C.

S-au luat în examinare, în vederea pronunțării, recursurile declarate de reclamantul M. I. și pârâta C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 2222 din 2 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. N. DE P. P. - C. C. DE C., având ca obiect contestație decizie de pensionare.

Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 19 septembrie 2012, încheiere care face parte din prezenta decizie.

C U R T E A

Asupra recursurilor civile de față:

Prin cererea sa înregistrată sub nr.252/84/(...) pe rolul T. S., reclamantul

M. I. a chemat în judecată pârâtele: C. J. DE P. S. și C. N. DE P. P. - C. C. DE C., solicitând instanței anularea hotărârii nr. 559/(...) a Comisiei Centrale de C. din cadrul Casei N. de P. P., precum și a deciziei nr. R/2672/(...) prin care s-a respins cererea sa de înscriere la pensie pentru limită de vârsta și obligarea paratei C. J. de P. S. să emită o decizie de pensionare pentru limită de vârstă în favoarea sa și să-i plătească retroactiv drepturile de pensie, de la data formulării cererii de pensionare, precum și cheltuieli de judecata.

În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat faptul că în mod eronat C.

N. de P. P.-C. C. de C. a respins ca tardiv formulata contestația sa, reținând ca data a formulării acesteia data de (...), si nu data trimiterii prin posta a contestației, care a fost cea de (...).

S-a mai arătat faptul că pârâta C. J. de P. nu a avut în vedere înscrierea din cartea sa de muncă referitoare la faptul că timp de 21 ani si 4 luni a lucrat in grupa a 2-a de muncă, în procent de 1., motivând că temeiul legal înscris nu ar fi fost corect.

Cu privire la adeverințe, s-a arătat reclamantul nu poate să procure decât o adeverință semnată de o persoană fizică, în posesia căreia se află arhiva unității la care a lucrat, deoarece firma la care a fost angajat, S. „. S. SIMLEUL S., a fost radiată, conform încheierii nr. 3325/(...) a O.R.C. S., iar prin raportul de lichidare întocmit de lichidator O. E. în data de (...), s-a consemnat că "arhiva societății a rămas în păstrarea administratorului unic P. D., care a reprezentat societatea debitoare în relația cu lichidatorul pe perioada procedurii de lichidare și despre acest lucru vor fi notificate A. Statului."

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâta a solicitat respingerea cererii reclamantului ca fiind tardiv introdusă și, în subsidiar, ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin decizia nr.R/2672/(...), emisă de CJP S., ca urmare a cererii nr.

1322/(...) prin care reclamantul a solicitat înscrierea la pensie pentru limita de vârstă conform Legii nr.263/2010, s-a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârsta deoarece nu sunt îndeplinite prevederile art.52 din L. nr.263/2010, în sensul că vârsta la data înscrierii la pensie este mai mică decât vârsta standard de pensionare.

S-a mai arătat că deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin.1 sunt definitive, iar decizia nr. R-2672/(...), emisă de CJP S. a fost comunicată reclamantului în data de (...) și a fost contestată în (...).

Pârâta a mai susținut că adeverințele eliberate de domnul P. D. V., prin care se precizează faptul ca activitatea desfășurata de contestator, ca mecanic agricol la S. pentru Mecanizarea Agriculturii S. S. și la S. „. S. Ș. S., se încadrează în grupa a II-a de muncă, nu au fost luate în considerare întrucât nu au fost întocmite cu respectarea prevederilor legale.

In ce privește înregistrarea de la poziția nr. 29 din carnetul de muncă, s-a arătat că nu poate fi avută în vedere la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât temeiul legal al încadrării în grupa a II-a de muncă este eronat, actul normativ invocat, O. nr.125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării, pentru perioada lucrată după 1 martie 1990, referindu-se la perioade lucrate după data de (...), și nicidecum la perioada (...)-(...), în care reclamantul și-a desfășurat activitatea la S. „. Ș. S.

În cauză au fost administrate probele cu înscrisuri și expertiză tehnică.

Prin sentința civilă nr. 2222/(...), pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr. (...), s-a respins excepția tardivității acțiunii, excepție invocată de pârâta C. J. de P. S., s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul M. I., împotriva pârâtelor: C. J. DE P. S. și C. N. DE P. P. - C. C. DE C. și în consecință, a fostobligată pârâta C. J. de P. S. să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamant, cu luarea în considerare a faptului că în perioadele (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...) acesta a prestat activitate care se încadrează în grupa a II-a de muncă în proporție de 1..

S-a respins ca nefondată cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata retroactivă a pensiei.

A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.900 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:

Excepția tardivității formulării acțiunii, excepție invocată de pârâta C. J. de P. S. a fost respinsă de către instanță având în vedere că decizia contestată de către reclamant a fost comunicată acestuia în data de (...) și a fost contestată în data de (...), data trimiterii prin poștă a contestației, înlăuntrul termenului legal de contestare.

Asupra fondului cauzei de față, prima instanță a reținut că:

Prin cererea nr. 1322/(...), reclamantul a solicitat înscrierea la pensie pentru limita de vârsta conform Legii nr. 263/2010, având un stagiu total de cotizare realizat de 29 ani, 7 luni.

Ca urmare a cererii reclamantului, C. J. de P. S. a emis decizia nr. R/2672/(...) prin care s-a respins cererea de înscriere la pensie pentru limită de vârsta, deoarece nu sunt îndeplinite prevederile art. 52 din L. nr. 263/2010, in sensul ca vârsta la data înscrierii la pensie este mai mica decât vârsta standard de pensionare.

Reclamantul a formulat contestație împotriva acestei decizii la C. C. de C. din cadrul Casei N. de P. P., care a emis hotărârea nr. 559/(...), prin care a respins contestația formulata de acesta ca tardiv introdusă.

În perioadele (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...) reclamantul a fost angajat al S. „. S., în calitate de mecanic agricol, conform înscrierilor din carnetul de muncă al reclamantului de la filele 37-55.

S. „. S.Ș. S. a fost radiată , conform încheierii nr. 3325/(...) a O.R.C. S., iar prin raportul de lichidare întocmit de lichidator O. E. în data de (...), s-a consemnat că "arhiva societății a rămas în păstrarea administratorului unic P. D., care a reprezentat societatea debitoare în relația cu lichidatorul pe perioada procedurii de lichidare și despre acest lucru vor fi notificate A. Statului."

Administratorul unic P. D., la data de (...), i-a emis reclamantului o adeverință în care sunt evidențiate perioadele în care a prestat muncă în grupa a II-a de muncă în procent de 1. (fila 36).

Intimata nu a valorificat această adeverință cu motivația că nu corespunde condițiilor de formă prevăzute de O. nr. 5..

Prima instanță a reținut că această împrejurare nu poate să ducă la nevalorificarea dreptului contestatorului, în primul rând, datorită faptului că adeverința a fost emisă anterior emiterii ordinului, iar în al doilea rând, chiar în cuprinsul O.ui nr. 5., la art. 6 se arată faptul că „Adeverințele nevalorificate la stabilirea și/sau recalcularea pensiilor, întocmite și eliberate anterior intrării în vigoare a prezentului ordin se utilizează la stabilirea și/sau modificarea drepturilor de pensie dacă îndeplinesc condițiile legale de valabilitate, chiar dacă nu sunt conforme cu modelul din anexă";.

În această situație, s-a reținut că intimata nu poate refuza recunoașterea unei situații probate cu acte valabile până la dovedirea falsului și în consecință, instanța a admis acest capăt de cerere al reclamantului, a anulat decizia contestată și a obligat pârâta să emită o nouă decizie de pensionare pentru reclamant, cu luarea in considerare a faptului ca in perioadele (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...) acesta a prestat activitate care se încadrează in grupa a II-a de muncă în proporție de 1..

S-a reținut astfel că, din adeverințele depuse la dosar reiese faptul că reclamantul a prestat activitate care se încadrează în grupa a II-a de muncă, fapt confirmat și de concluziile expertizei judiciare de specialitate efectuate în cauză, concluziile expertului fiind în sensul că se justifică încadrarea în grupa a II-a de muncă în procent de 1., pentru perioadele prezentate în adeverință și consemnate în carnetul de muncă, respectiv: (...) - (...), (...) - (...), (...) - (...), (...) - (...), (...) - (...), în care reclamantul a prestat activitatea de mecanic agricol (filele nr.63-76 dosar de fond).

Având în vedere că adeverința emisă de fostul angajator nu îndeplinea la momentul formulării cererii de acordare a pensiei reclamantului condițiile pentru a certifica perioada lucrată în grupa a II-a de muncă, ci doar după constatarea de către instanță a acestei perioade ca fiind lucrată în grupa a II-a de muncă, s-a reținut de către prima instanță ca fiind nefondată cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata retroactivă a pensiei.

T. a obligat pârâta la plata către reclamant a sumei de 1.900 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât reclamantul M. I., cât șipârâta C. J. DE P. S., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Recurenta-pârâtă C. J. de P. S. critică sentința primei instanțe pentruurmătoarele motive:

Recurenta invocă, în primul rând faptul că, deși instanța de judecata a admis proba cu expertiza, la solicitarea reclamantului-intimat, nu a comunicatacesteia raportul de expertiză, nu l-a pus in discuția părților, dar a obligat-o să plătească reclamantului onorariul de expert.

Se mai arată că decizia contestată a fost în mod corect emisă, întrucât adeverințele eliberate de domnul P. D. V., prin care se precizează faptul ca activitatea desfășurata de contestator, ca mecanic agricol la S. pentru Mecanizarea Agriculturii Ș. S. si S. „. S. Ș. S. se încadrează in grupa a II a de munca nu puteau fi luate în considerare, nefiind întocmite cu respectarea prevederilor legale.

Astfel, potrivit dispozițiilor art.18 din L. nr.16/1996 a Arhivelor N., „In cazul desființării, in condițiile legii, a unui creator de documente, persoana juridica, fara ca activitatea acestuia sa fie continuata de altul, documentele cu valoare istorica, in sensul prevederilor art. 2, cat si cele cu valoare practica, in baza cărora se eliberează copii, certificate si extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurări sociale ale cetățenilor, vor fi preluate de A. N. sau de direcțiile județene ale Arhivelor N..";

De asemenea, s-a mai arătat că Anexa la O. nr. 590 din 15 septembrie

2008 pentru aprobarea procedurii privind modul de întocmire și eliberare a adeverințelor prin care se atestă activitatea desfășurată în locuri de muncă încadrate în grupele 1 și/sau a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, necesare stabilirii și/sau modificării drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000, prevede că cererile prin care persoanele interesate solicită eliberarea unor asemenea adeverințe se depun la angajatori sau la deținătorii arhivelor acestora, după caz, iar acestea se întocmesc și se eliberează, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta procedură, numai pe baza documentelor, verificabile, af1ate în evidențele angajatorilor sau ale deținătorilor de arhive.

Se susține că eliberarea adeverințelor privind atestarea faptului ca, in anumite perioade anterioare datei de (...), o persoana si-a desfășurat activitatea in locuri de munca încadrate in grupele I si/sau a II-a de munca, se poate face numai daca nominalizarea persoanei s-a efectuat anterior date de (...) si numai pe baza documentelor întocmite la data prestării muncii, aflate in evidenta angajatorilor sau deținătorilor de arhive.

In ceea ce privește înregistrarea de la poziția nr.29 din carnetul de munca, recurenta a arătat că aceasta nu poate fi avuta in vedere la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât temeiul legal al încadrării in grupa a II-a de munca este eronat, actul normativ invocat, respectiv O. nr. 125 din 5 mai 1990 pentru precizarea locurilor de munca, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și a II-a de munca în vederea pensionării, pentru perioada lucrata după 1 martie 1990, se refera la perioade lucrate după această dată, si nicidecum pentru perioada (...)-(...), în care reclamantul si-a desfășurat activitatea la S. „. Ș. S.

În drept, se invocă disp.art.304 pct.9 și art.3041 Cod. proc. civilă.

Recurentul- reclamant M. I. critică sentința primei instanțe doar sub aspectul datei de la care casa teritorială de pensii a fost obligată la acordarea diferențelor de pensie .

Recurentul arată în acest sens că soluționarea cererii sale de pensionare a durat nespus de mult, deoarece deși a formulat cererea in data de (...), decizia a fost emisa abia in data de (...), cu motivarea că nu a existat program informatic si nici norme de aplicare a legii, iar ulterior formulării contestației împotriva deciziei, C. C. de C. a soluționat contestația de-abia in (...), cu mult peste termenul legal prevăzut de lege, motivul fiind incredibil pentru anul 2012, și anume că, la data formulării contestației, C. nu era funcțională, deși legea a intrat in vigoare la începutul anului.

Recurentul apreciază astfel că era îndreptățit încă de la momentul formulării cererii de pensionare sa i se stabilească drepturile de pensie, iar faptul ca in R. anului 2012 instituțiile statului nu funcționează de o maniera operativa si eficienta, nu trebuie sa îi creeze un prejudiciu prin lipsirea sa de dreptului de pensie, pentru care a muncit si a contribuit întreaga viață.

În consecință, acesta se consideră îndreptățit la plata retroactivă a pensiei de la data formulării cererii de pensionare depusa la prima parată, respectiv din data de (...).

Analizând recursul formulat de C. J. DE P. S., în temeiul disp.art.3041

Cod.proc.civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este doar în parte fondat, pentruurmătoarele considerente:

Prima instanță a fost investită de fapt de către reclamant cu o contestație împotriva hotărârii nr.559/(...) a Comisiei Centrale de C. din cadrul Casei N. de P.

P., precum și a deciziei nr. R/2672/(...), prin care s-a respins cererea sa de înscriere la pensie pentru limită de vârsta, litigiu de asigurări în care instanța competentă cenzurează legalitatea și temeinicia acestor acte emise de către pârâte, analizând înscrisurile care au fost avute în vedere de către aceste autorități publice și care au stat la baza emiterii acestora.

Prima instanță reține în cauză că reclamantul și-ar fi precizat în cursul judecății acțiunea în sensul ca, în contradictoriu cu pârâtele, să se constate că în perioadele: (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...) acesta a prestat activitate care se încadrează în grupa a II-a de muncă în proporție de 1., cu obligarea primei pârâte ca, în urma acestor constatări, să emită o nouă decizie pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, de la data la care a formulat cererea de pensionare, cu plata retroactivă a drepturilor de pensie.

Curtea constată, în primul rând, că o asemenea precizare nu se regăsește la dosar, nici în cadrul cererilor formulate de către reclamant, nici consemnată în încheierile de ședință, ci a constituit doar teza probatorie pentru expertiza în protecția muncii admisă de către prima instanță și administrată în cauză.

Mai mult, un asemenea capăt de cerere, privind constatarea de către instanță că activitatea prestată de către reclamant în perioadele: (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...) se încadrează în grupa a II-a de muncă în proporție de 1., nu se putea soluționa în acest cadru procesual, în care în calitate de pârâte figurează doar casa teritorială și cea națională de pensii, respectiv comisia centrală de contestații, ci trebuia soluționată în contradictoriu cu fostul angajator, sau cu inspectoratul teritorial de muncă, ce are atribuții în ceea ce privește constatarea și verificarea încadrării activității prestate în grupe de muncă.

Neavând formulat, cu respectarea procedurii legale aplicabile, un capăt de cerere în acest sens, Curtea reține că în mod greșit prima instanță a admis în cauză proba cu expertiza în protecția muncii, astfel încât concluziile reținute prin acest raport de expertiză nu pot fi reținute în cauză.

Pentru aceste motive, se constată ca fiind de prisos analizarea motivelor de recurs invocate de către recurentă privind necomunicarea raportului de expertiză recurentei pentru a putea formula obiecțiuni.

De asemenea, Curtea constată că nu s-au invocat motive de recurs privind greșita soluționare de către prima instanță a contestației formulate împotriva hotărârii nr. 559/(...) a Comisiei Centrale de C. din cadrul Casei N. de P. P., în mod corect constatându-se de către prima instanță că reclamantul a formulat în termenul legal contestație împotriva deciziei nr.R-2672 din (...), respectiv la data de (...), astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila nr.5 dosar de fond, astfelîncât în mod eronat C. C. de C., prin această hotărâre, a respins contestația sa ca fiind tardiv formulată.

Se impunea astfel verificarea de către instanța de asigurări sociale a legalității și temeiniciei deciziei nr.R-2672 din (...) emise de către C. J. de P. S., situație în care C urtea reține că în mod greșit recurenta nu a luat în considerare, la stabilirea drepturilor de pensie ale reclamantului, perioadele (...) - (...) și (...) -

(...), menționate la poziția nr.29 din carnetul său de muncă ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă, conform adeverinței nr.100/(...) eliberat e de S. „. Ș. S.

Conform art.1 din Decretul nr. 92/1976, carnetul de munca este actul oficial

pr in c are se dovede ș te vechimea în m unca, vechimea neî ntreruptă în munca,

vechimea neîntrerupta în aceeași unit ate, vechimea în f uncție, meserie sau specialitate, timp ul lucr at în locur i de mu nc a cu cond iț ii deoseb ite , retribuția

tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta.

Potrivit art. 15 din O. nr. 50/1990, dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupele I și II de muncă se face pe baza înregistrării acestora în carnetele de muncă .

Se mai reține că societatea și-a asumat răspunderea privind valabilitatea și corectitudinea mențiunilor înscrise în carnetul de muncă, iar recurenta nu a solicitat nici înscrierea în fals, nici rectificarea mențiunilor înscrise în acest act oficial, astfel încât era obligată să ia în considerare aceste mențiuni.

În consecință, Curtea constată că în cauză se impune obligarea casei teritoriale de pensii la emiterea unei noi decizii, prin care să ia în considerare perioadele: (...)- (...) și (...)-(...), ca fiind lucrate de reclamant în grupa a II-a de muncă, aceasta urmând ca, în urma valorificării acestor date, să stabilească dacă, la data de (...), acesta îndeplinea condițiile cerute de prevederile art. 52 din L. nr. 263/2010, pentru a fi înscris la pensie pentru limită de vârstă.

Având în vedere faptul că cele concluzionate prin raportul de expertiză efectuat nu au putut fi reținute în cauză, în lipsa unui capăt de cerere formulat în acest sens, cu respectarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare, Curtea constată că recurenta nu poate fi obligată și la plata onorariului de expert suportat în cauză de către reclamant, astfel încât C. J. de P. S. va fi obligată să plătească reclamantului, în temeiul art.274 și 276 Cod.proc.civilă, proporțional cu pretențiile admise acestuia, suma de 1000 lei cheltuieli de judecată la fond, reprezentând onorariu de avocat.

Analizând recursul formulat de reclamantul M. I., se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele motive:

Prima instanță, constatând prin hotărârea sa încadrarea activității prestate de către reclamant în grupa a II-a de muncă în perioadele: (...)-(...), (...)- (...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), (...)-(...), a stabilit de fapt că pârâta nu avea la data formulării cererii inițiale de pensionare, respectiv la data de (...), suficiente date pentru înscrierea acestuia la pensie pentru limită de vârstă, neputând obliga casa de pensii la plata pensiei începând cu această dată.

Curtea a luat act și de perioada nejustificat de îndelungată, invocată de către recurent, prin motivele de recurs, în care cererea sa de acordare a unui drept de securitate socială s-a aflat în curs de soluționare și verificare prealabilă, în temeiul unei proceduri noi instituite de L. nr.263/2010, respectiv din data de

31 ianuarie 2011-data formulării cererii de pensionare-și până la data de 12 decembrie 2011-data comunicării hotărârii Comisiei Centrale de C.-astfel încât pretenția sa a ajuns înaintea unei instanțe de asigurări sociale abia la data de (...).

Având în vedere însă cele reținute prin prezenta decizie, ce a obligat casa de pensii la valorificarea perioadelor lucrate în grupa a II-a de muncă, astfel cum acestea au fost menționate în carnetul de muncă, în măsura în care, în urmaîndeplinirii acestei obligații, recurenta-intimată va stabili că, prin reducerea vârstei standard de pensionare corespunzătoare acestei perioade lucrate în condiții deosebite, reclamantul îndeplinea la data formulării cererii, respectiv la data de (...), condițiile pentru fi înscris la pensie pentru limită de vârstă, desigur drepturile de pensie i se vor cuveni acestuia începând cu această dată.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.2 Cod. proc. civilă, se va admite în parte recursul declarat de C. J. DE P. S. și se va modifica în parte sentința primei instanțe, pârâta C. J. de P. S. fiind obligată să emită în favoarea reclamantului o nouă decizie cu luarea în considerare a perioadelor (...) - (...) și (...) -(...) ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă.

C. J. de P. S. va fi obligată să plătească reclamantului suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată la fond.

Se vor menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.

Pentru considerentele menționate anterior, se va respinge recursul formulat de reclamantul M. I.

Având în vedere faptul că recurenta C. J. de P. S. a căzut în parte în pretenții în prezenta cauză, aceasta va fi obligată să plătească intimatului M. I. suma de 300 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând parte din onorariul de avocat suportat de către acesta în calea de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul M. I.

Admite în parte recursul declarat de C. J. DE P. S. împotriva sentinței civile nr. 2222 din (...) a T. S., pronunțată în dosarul nr. (...), pe care o modifică în parte, în sensul că:

Obligă pârâta C. J. de P. S. să emită în favoarea reclamantului o nouă decizie cu luarea în considerare a perioadelor (...) - (...) și (...) -(...) ca fiind lucrate în grupa a II-a de muncă.

Obligă C. J. de P. S. să plătească reclamantului suma de 1000 lei cheltuieli de judecată la fond.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.

Obligă pe recurenta C. J. de P. S. să plătească intimatului M. I. suma de

300 lei cheltuieli de judecată în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 25 septembrie 2012.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI

I.-R. M. C. M. S.-C. B.

GREFIER

G. C.

Red.CM.;

Tehnored.: C.M./M.S.;

3 ex./(...)

Jud.fond: Tribunalul Sălaj: R.M.P..

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3753/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale