Decizia civilă nr. 4495/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ Nr. 4495/R/2012
Ședința publică din data de 30 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul P. S. I. împotriva sentinței civile nr. 7734 din 5 iulie 2012 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe intimata pârâtă CASA DE PENSII S. A M. A. ȘI I., precum și pe intimatul pârât MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, având ca obiect contestație împotriva deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimaților și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâtul Ministerul
Administrației și Internelor a transmis prin fax în ședința publică de azi întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat, precum și judecata în lipsă, conform art. 242 alin.2 C.proc.civ..
Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității recursului și reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7734/(...), pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr.
(...), s-a respins acțiunea formulata de reclamantul P. I., împotriva pârâților C. de
P. S. a M. A. si I. si M. A. si I., având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin D. nr.
142823/(...) reclamantului i s-a stabilit pensia de serviciu în cuantum brut de
2.947 lei. Ulterior, în baza OUG nr.1/2011, prin D. nr. 142823/(...) reclamantului i s-a revizuit pensia raportat la actele doveditoare aflate în dosarul său de pensie, cu includerea sporurilor, salariului de merit, indemnizației de comandă si primelor, stabilindu-i-se un cuantum al pensiei de 3.639 lei.
Împotriva Deciziei nr. 142823/(...) reclamantul a formulat contestație la C. de C. din cadrul M. A. si I. care, prin H. nr. 515/(...) a respins contestația formulată împotriva acestei decizii.
Potrivit art. 6 alin.1 si 2 din OUG nr. 1/2011 pensiile recalculate ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 semențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010, începând cu luna ianuarie 2011 si până la data emiterii deciziei de revizuire ,iar diferențele aferente lunii ianuarie 2011 se achită până la sfârșitul lunii februarie 2011.
Pensia reclamantului a fost revizuită din oficiu avându-se în vedere prevederile Legii nr. 1. și O.U.G.nr.1/2011, iar nu metodologia de calcul prevăzută de HG nr.7..
Referitor la suspendarea H. nr. 7., prin S. civilă nr. 3. a C. de A. C., aceasta are efecte numai între părți, iar prin D. nr. 8. și D. nr.335/(...), Curtea Constituțională a României a statuat că prevederile art. 1-5 și art. 12 ale Legii nr.
1., potrivit cărora pensiile de serviciu se recalculează devenind pensii de asigurări sociale, nu încalcă principiul neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 al.
2 din Constituție.
Având în vedere faptul că, pensia suplimentară se acordă numai în măsura în care există resurse financiare alocate în acest scop prin bugetul de stat sau cel al asigurărilor sociale de stat, neacordarea acesteia în continuare nu poate fi interpretată nici ca o încălcare a prevederilor art.20 din Constituție raportat la art.1 din Protocolul nr.1 al C.i pentru apărarea drepturilor omului și libertățile fundamentale referitoare la respectarea bunurilor persoanei fizice sau juridice.
Dreptul la plata unei pensii, fără a se garanta și un cuantum determinat al acesteia, este guvernat de art. 1 din Protocolul 1 la C.,
La fel, prin D. nr.919/(...), Curtea Constituțională a României a arătat că dispozițiile Legii privind aprobarea O.U.G. nr.1/2011 sunt constituționale, având în vedere consecințele practice ale intrării în vigoare a Legii nr.1., respectiv lipsa identificării documentelor necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare,impactul negativ al acestei situații asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi și necesitatea stabilirii unei etapizări a procesului de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivității, în scopul de a nu sancționa persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reușit în intervalul inițial pus la dispoziție de legiuitor, prin L. nr. 1., să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere.
Potrivit unei practici constante a C. Europene a Drepturilor Omului dreptul la pensie intră în sfera noțiunii de „. potrivit art.1 din Protocolul 1 la C., referitor la protecția dreptului la proprietate, dar tot potrivit jurisprudenței C. , trebuie verificat dacă, raportat la realitățile speței ,există o astfel de încălcare sau limitare.
Conform jurisprudenței C., limitarea proprietății trebuie să fie justificată de un interes public, să aibă un scop legitim și să se facă prin mijloace proporționale cu scopul urmărit. Or în speță, intervenția statului s-a făcut prin lege, așa cum prevede art.1 din Protocolul adițional, iar scopul avut în vedere a fost, potrivit art.1-5 din L. nr.1. a fost acela de a recalcula pensiile de serviciu ale beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională în funcție de toate veniturile realizate pe parcursul întregii cariere. Cu privire la principiul proporționalității, acesta presupune existența unui echilibru just între scopul vizat și mijloacele folosite.
În ceea ce privește recalcularea pensiei, această măsură este în acord cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a protocoalele sale adiționale, Curtea statuând în cauza Hasani c. Croației că nu este exclus dreptul statului de a adopta, în domeniul civil, prevederi legale noi, care să reglementeze drepturi care decurg din vechea legislație, cu condiția ca acea lege să nu aducă atingere principiilor convenționale. În cadrul marjei de apreciere foarte largi recunoscute de C. statului în materia drepturilor de asigurări sociale (cauza Hasani c. Croației, Kjartan Asmundsson c. Islandei),atunci când procedează la reducerea cuantumului unor prestații de asigurări sociale, în cursul derulării raportului juridic, statul trebuie să țină seama de necesitatea existenței unui scop legitim urmărit reprezentat de un interes public care trebuie să primeze celui particular. În cauza Hasani c. Croației, C. a stabilit că noțiunea de interes public trebuie interpretată extensiv, cu excepția situației în care decizia statului este în mod manifest disproporționată și fără fundament rezonabil.
L. nr. 1., procedând la reducerea cuantumului pensiei și transformând pensia de serviciu într-o pensie de asigurări sociale, a urmărit un scop legitim reprezentat de interesul public al diminuării dezechilibrelor bugetare și al menținerii deficitului bugetar în limite sustenabile, pentru a se crea premisele relansării economice, legiuitorul reținând că se impune adoptarea unor măsuri cu caracter excepțional prin care să fie continuate eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare începute în anul 2009 și în anul 2010.
Astfel departe de a afecta dreptul la pensie, măsurile cuprinse în O.U.G. nr.1/2011 sunt de natură a ocroti drepturile fundamentale prevăzute în art.47 din Constituția României.
Ca atare, având în vedere condiționarea posibilității statului de a acorda pensiile speciale de elemente variabile, așa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul că acestor prestații ale statului nu li se opune contribuția asiguratului la fondul din care se acordă aceste drepturi, precum și caracterul succesiv al acestor prestații, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câștigat reprezentând doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție.
Cu privire la efectul retroactiv al actelor normative invocate de către reclamant trebuie arătat că acest argument este greșit deoarece nesocotește principiul aplicării imediate a legii noi și chiar scopul oricărei reglementări. Retroactivitatea presupune modificarea pentru trecut (ex tunc) a unor drepturi/obligații izvorâte din acte sau fapte juridice încheiate în trecut.
Argumentul ar fi fost de reținut dacă legiuitorul ar fi pretins returnarea diferenței rezultate în urma recalculării pensiei inclusiv pentru pensia încasată până la intrarea in vigoare a legii noi. În cazul admiterii argumentelor reclamantului ar însemna că nici majorarea pensiei sale nu ar fi posibilă vreodată, pentru că s-ar modifica o situație juridică născută anterior, ceea ce ar fi inadmisibil și ar face inutilă orice lege nouă.
Instanța a mai reținut că prin decizia de inadmisibilitate pronunțată la data de (...) în cauzele conexate Ana M. Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, M. Molnar și L. Ghețu împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către S. Român a dispozițiilor art.1 din Protocolul nr.1
Adițional la C., sub aspectul transformării pensiilor speciale în pensii in sistemul public în temeiul Legii nr.1..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul P. S. I., solicitândmodificarea hotărârii atacate și admiterea cererii de chemare în judecată.
Analizând cu prioritate excepția tardivității recursului invocată din oficiu, Curtea o găsește întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 155 din L. nr. 263/2010 raportat la art. 301 Cod procedură civilă, hotărârile pronunțate de tribunale în materia asigurărilor sociale sunt supuse recursului în termen de 15 zile de la comunicare.
Nedeclararea recursului în termenul prevăzut de lege atrage, conform dispozițiilor art. 103 Cod procedură civilă, decăderea din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Curtea constată că hotărârea pronunțată în cauză de Tribunalul Cluj a fost comunicată reclamantului la data de (...), astfel cum rezultă din dovada de primire și procesul verbal de predare de la fila 97 din dosarul de fond, iar recursul a fost depus recomandat la oficiul poștal la data de (...) (astfel cum rezultă din ștampila oficiului poștal aplicată pe plicul aflat la fila 9 dosar recurs), după expirarea termenului imperativ prevăzut de lege, ultima zi de depunere a recursului fiind data de (...), conform prevederilor art. 101 alin. 1 și 5 Cod procedură civilă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 301 C.proc.civ., Curtea va respinge recursul ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamantul P. I. împotriva sentinței nr. 7734 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 octombrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
D. C. G. G.-L. T. I. T.
GREFIER
N. N.
Red.GLT/dact.MS
2 ex./(...)
| ← Decizia civilă nr. 3753/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 3199/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
