Decizia civilă nr. 379/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ Nr.379/R/2012
Ședința ianuarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G.-L. T. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. I. împotriva sentinței civile nr. 5465 din 24 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. S., având ca obiect asigurări sociale - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul recurent C. I., lipsind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul declară că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea apreciind că prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reclamantul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea înregistrata la Tribunalul Sălaj în data de 03 august 2011, reclamantul C. I. a solicitat obligarea pârâtei C. J. de P. S. la plata sumei de
40,70 lei reprezentând contribuția la asigurările de sănătate reținută pe nedrept începând cu luna ianuarie 2011.
În motivare s-a arătat ca pârâta îi calculează cota CASS raportat la cuantumul total al pensiei și nu doar pentru câtimea care depășește 740 lei, or acest mod de calcul încalcă dispozițiile OUG nr.117/2010, creându-se o dubla discriminare: între pensionarii care încasează o pensie de până la 740 ron cărora nu li se percepe o cotă de 5,5% din totalul pensiei, apoi, între pensionarii ale căror pensii sunt situate în intervalul 741-780, cărora li se percepe doar o fracțiune din cota de 5,5% (pentru ca totalul să nu scadă sub 740 lei) și pensionarii ale căror pensii sunt situate în intervalul 780-999 lei, care plătesc întreaga cotă CASS.
Prin întâmpinarea, pârâta a solicitat respingerea acțiunii. Conform dispozițiilor legale, contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează asupra întregului cuantum al pensiilor care depășesc 740 lei, cu precizarea ca, după aplicarea acestei cote cuantumul net nu poate fi mai mic de 740 lei.
Prin sentința civilă nr. 5465 din (...) pronunțată în dosar nr. (...), a fostrespinsă ca nefondată contestația.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Contribuțiile datorate de reclamantul pensionar C. I., până la sfârșitul anului 2010 au fost calculate potrivit prevederilor L. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, modificată și completată care prevedea ca, în cazul pensionarilor contribuția datorata se aplica la veniturile din pensiile care depășesc limita supusa impozitului pe venit și se calculează pentru diferența dintre cuantumul pensiei și aceasta limita.
Pentru anul 2010, limita supusa impozitului pe venitul din pensii a fost de
1000 lei.
Începând cu luna ianuarie 2011, potrivit modificărilor și completărilor aduse L. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prin dispozițiile
OUG nr. 1. „. ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei datorează contribuția lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2).
Potrivit prevederilor art. 259 alin.2 al OUG nr. 1., „. datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei este de 5,5 % aplicată asupra acestor venituri și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei";.
Prin Hotărârea de G. nr. 150 din (...) pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a L. nr. 5. privind Codul fiscal, este reglementat modul de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate, de
5,5%.
Punctul 18 din aceste norme metodologice prevede că pentru pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei contribuția datorată se calculează prin aplicarea cotei stabilite de lege asupra întregului venit și se virează o dată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei.
Prin urmare, calcularea cotei CASS prin raportare la întregul cuantumul pensie, cu condiția menținerii unei limite minime 740 lei este legala, motiv pentru care, instanța a respins ca nefondată contestația formulată de reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâta C. J. de P. S., împotriva modului de calcul al contribuției lunare pentru asigurările sociale de sănătate și pentru restituire unei părți din aceste contribuții.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea sentinței atacate, cu admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivare se arată că sentința nu a luat în considerare decizia Curții Constituțională nr.571 din 25 iunie 2010 care arată că pensia este asimilată unui bun de proprietate privată, deci face parte din averea personală, art.14 din C. Europeană a Drepturilor Omului care arată că nu se poate face discriminare pe bază de avere.
Reclamantul solicită reținerea CAS doar pentru partea din pensie ce depășește 740 lei; restituirea sumelor reținute în procent de 5,5% din partea de pensie de până la 740 lei din luna ianuarie 2011 și până în prezent.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Conform art. 257 alin. 22 din Legea 95/2006 „Pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei datorează contribuția lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. 2";, respectiv „. datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri și se virează odată cu plata drepturilorbănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei";. Dispoziții similare sunt prevăzute și în art. 2969 din Codul fiscal, iar prin pct. 18 din HG 150/2011 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a nr. 5. privind Codul fiscal s-a stipulat în mod concret care este modalitatea de calcul a contribuției de asigurări de sănătate, respectiv „. pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei, contribuția datorată se calculează prin aplicarea cotei stabilite de lege asupra întregului venit și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei";. Din coroborarea dispozițiilor legale menționate, Curtea reține că în mod corect s-a raportat prima instanță la felul în care pârâta a calculat contribuția de asigurări de sănătate, aceasta aplicându-se asupra întregului venit din pensii și nu asupra sumei ce depășește 740 lei, condiția prevăzută de lege fiind ca în urma reținerii contribuției pensia netă să nu fie mai mică de 740 lei. Raportat la susținerea recurentului că prin modul de soluționare a cauzei în primă instanță s-a ignorat decizia nr. 571 din 25 iunie 2010 a Curții Constituționale a României, în primul rând, se constată că numărul corect al deciziei din 25 iunie a Curții Constituționale a României prin care s-a soluționat obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor L. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor este 871, iar în al doilea rând, se constată că deși în cuprinsul considerentelor, se regăsește afirmația că „. la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia unui bun proprietate privată";, decizia respectivă nu poate fi aplicată tale quale cauzei de față, întrucât poartă asupra constituționalității legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, mai precis Legea nr. 119/2010 (promulgată ulterior controlului de constituționalitate), prin care s-a dispus în sensul recalculării pensiilor speciale, cu consecința reducerii acestora, concluzia Curții Constituționale a României fiind în sensul că nu a avut loc o încălcare a dispozițiilor constituționale și internaționale referitoare la dreptul de proprietate. Or, reclamantului nu i s-au aplicat dispozițiile L. nr. 119/2010. Privind critica formulată de recurent din perspectiva mai largă a garanțiilor convenționale ale dreptului de proprietate (art. 1 din Primul Protocol adițional la C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale), se constată că prin chiar textul acestui articol, se limitează protecția dreptului de proprietate cu precizarea de la alineatul 2: „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilorsale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atin gere dreptului Statelor de a adopta legile pe care le co nsideră necesare reglementării folosirii bunurilor conforminteresului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții , sau a amenzilor";. Ca atare, și din punctul de vedere al protecției de care se bucură dreptul de proprietate în lumina reglementărilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în cauză, nu se poate constata o încălcare a acestor garanții. Cât privește invocata discriminare la care recurentul se consideră supus, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței constante, interne și a CEDO, pentruca o faptă să poată fi calificată ca fiind faptă de discriminare trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții: - existența unor persoane sau situații aflate în poziții comparabile; - existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință; - existența unui criteriu de discriminare (potrivit art.2 alin.1 din O.G. nr. 137/2000, republicată, pe plan intern, respectiv în raport de art. 14 din C. pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în planul convenționalității). - tratamentul diferențiat trebuie să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acestui scop să nu fie adecvate și necesare . - tratamentul diferențiat trebuie să urmărească sau să aibă ca efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a drepturilor omului și libertăților fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții politice. Or, în cauză, se constată că deși sunt întrunite primele 3 condiții din cele enumerate mai sus, discriminarea nu se verifică față de neîntrunirea celei de a 4-a condiții, întrucât tratamentul diferențiat între pensionari, în funcție de cuantumul pensiei (dacă aceasta este sub 740 lei, dacă se situează între 741 și 780 lei, respectiv dacă este de peste 781 lei) este justificat de un scop legitim, anume, acela de a se asigura o protecție fiscală pensionarilor cu un venit sub un anumit prag, prin scutirea acestora de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, iar mijloacele pentru atingerea acestui scop sunt adecvate și necesare, corespunzând intenției statului de a nu aduce atingere unui anumit prag considerat minim în materia veniturilor din pensia în sistem public. Pentru aceste considerente, apreciindu-se că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile legale incidente în cauză și că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă nu este întemeiat, Curtea urmează ca în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă să respingă ca nefondat recursul declarat în cauză. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L., D E C I D E: Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. I. împotriva sentinței civile nr. 5465 din (...) a T.ui S. pronunțată în dosar nr. (...) pe care o menține. Decizia este irevocabilă. Dată și pronunțată în ședința publică din 31 ianuarie 2012. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, G.-L. T. I. T. D. C. G. Red.I.T./S.M. 2 ex./(...) Jud.fond. P. A. R. N. N. GREFIER,
| ← Decizia civilă nr. 4937/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 2115/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
